-
Eugen Evu, magicianul slovelor
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 14 martie 2013 la Salle d’Or, din incinta Deva Mall, un eveniment cultural de excepție: întâlnirea cu poetul și publicistul Eugen Evu care, cu acest prilej, și-a lansat volumele intitulate Poeme interminabile (Editura Singur, Târgoviște), Ludice preludice (Editura Limes, Cluj), Li Mesia Nice (Editura Limes, Cluj), Poeme medicinale (Editura Dacia, Cluj), Penultimul romantic (Editura Minerva, București), Ordinea ascunsă sau pleroma (eseuri și aforisme, Editura Rafet), Motoare de căutare sau cartea ca vietate (critică literară despre scritori români și străini, Editura Rafet) și volumul bilingv Amintiri care vor veni / Memories to come, în excelenta tălmăcire a scriitoarei Muguraș Maria Petrescu (Editura Singur, Târgoviște, 2012).
La eveniment au luat parte personalități culturale de marcă, prieteni ai poetului Eugen Evu: poetul, filozoful și preotul Theodor Damian, din S.U.A., editor al revistei de cultură și spiritualitate românească Lumină lină, ce apare la New York, membru în colegiile de redacție a numeroase reviste românești de cultură din țară și străinătate; prof. univ. dr. în filosofie Ioan N. Roșca, criticul literar Florentin Popescu, redactorul-șef al revistei Bucureștiul Literar.
Prezentarea scriitorului Eugen Evu și a cărților sale a fost făcută de d-na Muguraș Maria Petrescu, scriitoare, traducătoare, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1979, poetul și publicistul Eugen Evu este o voce importantă a literaturii hunedorene, a poeziei în mod deosebit. Afirmat în mediul literar al Hunedoarei în anii 70 ai secolului trecut, Eugen Evu s-a impus în peisajul literar românesc ca un talent de excepție, autorul unui univers liric cu totul special, făuritorul unui limbaj poetic inconfundabil.
Editorial, a debutat, prin concurs, în anul 1974, la Editura Facla din Timişoara, cu 21 de poezii, în volumul Toate iubirile. La Hunedoara a înfiinţat cenaclul literar „Izvoare”, apoi „Lucian Blaga”, care ulterior şi-a schimbat denumirea în „Dan Constantinescu”. A înfiinţat primul săptămânal din județul Hunedoara, ziarul Renaşterea Hunedoarei, care a apărut între 1990 și 1991. Este fondator al publicaţiilor literare: Provincia – Vitraliu hunedorean, care ulterior şi-a schimbat denumirea în Provincia Corvina, Kilometrul zero, Sider – Semnal.
Este autorul a peste 40 de volume de versuri și proză, pamflete și eseuri.
Activitatea literară a lui Eugen Evu este apreciată și peste hotare, scriitorul fiind prezent cu opere în reviste și site-uri literare din Italia, Germania, Australia, S.U.A., Croația, Spania, Portugalia.
Volumele lansate de Eugen Evu vorbesc de la sine despre extraordinarul talent al acestuia de a pune în valoare comorile limbii române, o limbă pe care o iubește și căreia îi află în permanență noi valențe. De altfel recunoașterea de care se bucură creația lui Eugen Evu în lumea literară românească și ecoul pe care îl are în alte țări sunt o dovadă de necontestat a talentului și măiestriei literare ale unui scriitor care de peste cinci decenii arde pe altarul poeziei, al literaturii de bună calitate. În aceste cărți cititorul poate descoperi, pe lângă un minunat poet, și un excelent autor de aforisme, un eseist și un critic literar de mare profunzime, cu un verb inspirat, cu o acuitate deosebită a percepției fenomenului literar românesc și universal.
Încă de la debutul său, în anul 1970, în revista de mare prestigiu Familia, marele poet Şt. Augustin Doinaş a simțit imediat că pe firmamentul literaturii române a început să străluceasă o nouă stea, un dar al Divinității, cum atât de plastic s-a exprimat: „La Eugen Evu, cuvântul odată rostit devine unic și esențial. Mă bucur a-l descoperi ca pe un dar din partea Divinității.” Aceste cuvinte, cu siguranță, l-au obligat pe tânărul, pe atunci poet, iar toată creația ulterioară a lui Eugen Evu s-a situat sub steaua unei literaturi de foarte bună calitate. Cu trecerea anilor, universul poetic al lui Eugen Evu a dobândit noi valențe, expresia poetică a devenit mai esențializată, limbajul artistic s-a șlefuit asemenea unei pietre prețioase. Și aceste noi volume vor aduce iubitorilor de poezie satisfacții deosebite, fiecare vers punând în lumină profilul unui poet de excepțional talent care asemenea unui demiurg creează un univers întreg ale cărui taine încearcă să le pătrundă.
Ca orice întâlnire cu poezia adevărată, și întâlnirea din acest mijloc de martie ne-a îmbogățit spiritual și sutem mândri că județul Hunedoara poate oferi literaturii române și universale scriitori de talia lui Eugen Evu. Îi dorim din toată inima poetului Eugen Evu să fie mereu la fel de tânăr în suflet și să ne dăruiască pagini literare valoroase, care să ne bucure așa cum ne bucură volumele recent lansate.
În finalul întâlnirii, din partea Bibliotecii Județene au fost oferite Diplome de excelență poetului Eugen Evu și omului de cultură pr. Theodor Damian, ca semn de recunoaștere a contribuției acestora la promovarea culturii române în lume.
Ioan Sebastian Bara
-
Centenar Maria Tănase
Printre preocupările importante ale Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva este organizarea unor activități prin care este adusă în atenție o personalitate română sau din altă țară, personalitate ce a marcat puternic cultura sau știința, politica sau viața spiritual-religioasă. De curând, a fost rândul marii noastre cântărețe, Maria Tănase, să fie prezentată în special tinerilor, la împlinirea unui secol de la naștere și a 50 de ani de la trecerea ei în eternitate (25 septembrie 1913 – 22 iunie 1963). Genericul sub care, în ziua de 7 martie, s-a desfășurat momentul omagial la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a fost Centenar Maria Tănase.
Cea mai mare cântăreață română de muzică populară, această pasăre măiastră a cântecului românesc, artistă desăvârșită, personalitate emblematică a culturii române, Maria Tănase a fost evocată cu ajutorul unei prezentări. Participanții la această manifestare, elevi din liceele devene, au făcut astfel cunoștință cu viața Mariei Tănase, cu importanța excepțională pe care cântecele ei le reprezintă pentru tezaurul cultural românesc.
Pentru cei foarte tineri, poate acest nume nu spune atât de mult, dar părinții și bunicii acestor tineri au crescut cu cântecele Mariei Tănase în suflet, artista care a fost și rămâne cea mai mare cântăreață de muzică populară, de muzică românească autentică. A interpretat ca nimeni alta până acum cântece din toate regiunile țării, din Moldova până în Oltenia, din Ardeal și Banat până în Dobrogea, și a făcut-o cu aceeași măiestrie impecabilă. A iubit cântecul românesc, a iubit din toată ființa ei această țară pe care a slujit-o, ca și George Enescu, prin intermediul muzicii. Iar răsplata a fost dragostea și prețuirea unui public de toate vârstele, provenit din toate categoriile sociale. Pentru că zvonul de cântec românesc pe care l-a dăruit acestui popor și-a găsit loc în sufletele fiecărui român. Maria Tănase a fost o excepțională cunoscătoare a folclorului românesc, o culegătoare pasionată de folclor pe care îl descoperea ca pe o comoară în satele românești, la bătrânii care învățaseră cântecele de la moșii și strămoșii lor. Odată descoperite cântecele, ele erau dăruite tuturor cu generozitate și talent, cântate de-a lungul și de-a latul țării, pe cele mai îndepărtate scene, în mijlocul oamenilor pe care i-a iubit. Cântecele Mariei Tănase, „de la lume adunate și iarăși la lume date”, cum spunea marele Anton Pann, au bucurat generații întregi de iubitori de muzică. Milioane de români au purtat și poartă în suflet cântecele nemuritoare ale Mariei Tănase.
Noi, hunedorenii, poate ar trebui să avem un gând de recunoștință în plus față de această mare artistă, dat fiind că ultimul ei concert, prin care și-a luat rămas bun de la publicul ei drag, a avut loc în orașul Hunedoara, la 1 mai 1963, cu o lună înainte de a părăsi această lume.
Maria Tănase a cunoscut gloria, recunoașterea deplină națională și mari succese internaționale. Să amintim că a încântat publicul din Franța, din Statele Unite (unde a strălucit alături de violonistul Grigoraș Dinicu, la pavilionul României), Turcia, dar niciodată nu a cedat ispitei de a se rupe de România, niciodată nu a dorit să-și părăsească Țara. Pentru că Maria Tănase, asemenea unui stejar secular, aparținea pământului românesc pe care l-a iubit din tot sufletul. Pe ultimul drum, într-o zi de iunie a anului 1963, într-un simplu car tras de boi, așa cum și-a dorit, a fost condusă de sute de mii de români cu ochii în lacrimi. Învelișul lumesc al Mariei Tănase a plecat atunci, dar au rămas cântecele ei fără moarte pe care le ascultă generații de români. Cântece vor veni și vor pleca, dar Ciuleandra, Mărioară de la Gorj, Trenule, mașină mică, Mi-am pus busuioc în păr, Cine iubește și lasă și sute de alte cântece îndrăgite nu vor muri niciodată. Numele Mariei Tănase este așezat la loc de cinste în galeria marilor noștri artiști – Constantin Brâncuși, George Enescu, Corneliu Baba și alții – care au avut România în suflet și întreaga lor operă au închinat-o României.
În finalul prezentării, tinerilor li s-au adresat întrebări legate de viața și creația artistică a Mariei Tănase, cei care au răspuns corect fiind recompensați cu premii în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.
Ioan Sebastia Bara
-
Doamna poeziei – Paulina Popa
Eleganta incintă a Salle D’Or de la Deva Mall a fost literalmente neîncăpătoare în ziua de 4 martie 2013 când, în organizarea Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a avut loc o întâlnire cu poeta, eseista şi editoarea Paulina Popa care, cu acest prilej, şi-a lansat noul volum de versuri intitulat Iubire, apărut la Editura EMIA în anul 2012.
Prezenţă constantă, de peste 30 de ani, în viaţa culturală hunedoreană, Paulina Popa este un nume de referinţă în literatura română, un om de cultură complet care a contribuit cu întregul său talent şi cu toată energia la îmbogăţirea spirituală a judeţului Hunedoara.
Dăruită cu talent poetic, Paulina Popa debutează cu versuri în anul 1970, în revista Crişana, precum şi în revista Zbor alb a Liceului Pedagogic din Beiuş unde era elevă. Ulterior, ca soţie de preot, i s-a îngrădit posibilitatea de a publica, aşa încât doar după 1989 a putut să debuteze editorial, debut care se produce în anul 1990 cu volumul de versuri pentru copii Ruga Mântuitorului.
Prezenţa în viaţa literară a Paulinei Popa a continuat cu numeroase volume de versuri apărute la edituri de prestigiu precum Ion Creangă, Helicon, Ametist.
În anul 1996 a fondat la Deva Editura EMIA şi a început să desfăşoare o bogată activitate editorială, fiind publicate cărţi semnate de autori prestigioşi precum Radu Ciobanu, Gheorghe Schwartz, Passionaria Stoicescu, Constantin Cubleşan, Vasile Andru. De asemenea, au fost publicate numeroase cărţi de spiritualitate creştină, traduceri din literatura universală, cărţi pentru copii precum şi o foarte bogată paletă de cărţi scrise de profesori hunedoreni în sprijinul elevilor.
În anul 1999, Paulina Popa fondează la Deva revista de literatură Semne care a găzduit, de-a lungul anilor, texte literare, pagini de critică, dezbateri şi traduceri sub semnătura unor prestigioşi scriitori. Un an mai târziu, în 2000, fondează Asociaţia Culturală „Emia” şi pune bazele Festivalului Internaţional de Poezie „Emia” a cărui primă ediţie s-a desfăşurat sub auspiciile Anului Internaţional Eminescu. În acelaşi an, devine membră a Uniunii Scriitorilor din România.
În anul 2001, revista Semne a fost distinsă la Iaşi cu Premiul revistei Convorbiri literare, iar Paulina Popa a făcut parte din juriul Concursului Naţional de Poezie de la Ipoteşti „Porni Luceafărul”. În anul 2002, Paulina Popa a primit Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad.
În anul 2005 înfiinţează la Deva Editura PAULA, editură care îşi propune să publice îndeosebi literatură română, autori contemporani şi tineri debutanţi. Participă, alături de Cezar Ivănescu şi Linda Maria Baros, la un Festival de Poezie în Iordania, vizitează locurile sfinte, ceea ce o inspiră în creaţia poetică ulterioară.
Despre creaţia literară a Paulinei Popa au scris: Radu Ciobanu, Victor Isac, Eugen Evu, Ioan Evu, Dumitru Hurubă, Gligor Haşa, Aurelian Sârbu, Petrică Birău, precum şi scriitorii George Vulturescu, Octavian Soviany, Romul Munteanu, Liviu Ioan Stoiciu, Gheorghe Grigurcu, Adrian Dinu Rachieru, Victor Sterom, Mariana Filimon, Constantin Cubleşan, Al. Cistelecan, Victoria Milescu etc.
A fost cum nu se poate mai nimerit să întâmpinăm anotimpul florilor şi al renaşterii vieţii cu un florilegiu de versuri pe care ni l-a oferit, cu generozitate şi iubire, distinsa poetă şi prietenă a Bibliotecii, doamna Paulina Popa. Poeta ne-a adus în dar un volum intitulat simplu şi grăitor Iubire. Sub semnul iubirii a fost aşezată creaţia lirică a celor mai mari poeţi, din antichitate până în zilele noastre, pentru că, aşa cum spunea Dante, „iubirea pune în mişcare Soarele şi aştrii”, vers care nu întâmplător încheie Divina Comedie. Iubirea, în toate ipostazele ei: iubire faţă de Divinitate, dragostea primordială dintre bărbat şi femeie, dragostea maternă, dragostea faţă de tot ce înseamnă viaţă, toate acestea se găsesc în creaţia poetică a Paulinei Popa. Simpla înşiruire, la întâmplare, a titlurilor unor volume de versuri semnate de distinsa poetă ne îndreptăţeşte să afirmăm că iubirea este un laitmotiv al întregii sale opere poetice: Nunta cuvintelor, Cuvinte sărutate de îngeri, Să înşeli moartea cu vorbe de dragoste, Mama – antologia iubirii şi altele.
Volumul care s-a lansat are drept motto nepieritoarele vorbe ale Mântuitorului Iisus Hristos rostite în timpul Cinei celei de taină: „Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi.”
Sub acest impresionant comandament etic se rânduiesc toate poeziile cuprinse în volumul Iubire. Încărcătura semantică a cuvântului Iubire este de fiecare dată alta, în fiecare poezie descoperindu-ni-se o nouă faţetă a acestui sentiment etern uman, faţetă pe care harul şi sensibilitatea Paulinei Popa o îmbracă în minunat veşmânt poetic. Începutul fiecărei poezii este o mică nestemată filosofică, o concluzie pe care poeta o prezintă asemenea unei licori tari, îmbătătoare: Iubirea este începutul şi sfârşitul; În psalmul iubirii intră toată viaţa; viaţa este pentru totdeauna Iubire.
Într-adevăr, această Iubire, cu i mare, străbate ca un fir de foc toate versurile pe care le găsim în volumul Paulinei Popa. Fiecare dintre noi, atunci când va lua în mână acest volum, va vedea că, pe măsură ce ne adâncim în lumea plină de taine a acestor versuri, din paginile pe care le răsfoim se ridică un adevărat imn închinat iubirii, un cânt de slavă pe care Poeta îl dedică nobilului sentiment al iubirii. Vom înţelege mult mai bine vorbele Apostolului Pavel: Dacă dragoste nu e, nimic nu e. Iar cea care ne-a făcut să vedem limpede acest adevăr etern este poeta Paulina Popa căreia îi mulţumim că ne-a îmbogăţit cu încă un volum valoros.
Ioan Sebastian Bara
-
Un tânăr prozator hunedorean
Fidelă tradițiilor consacrate de câțiva ani încoace, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat recent o nouă lansare de carte. Evenimentul cultural a avut loc în ziua de 23 februarie 2013, în agreabila ambianţă a Salle d’Or din incinta Deva Mall. A fost prezentat publicului iubitor de literatură volumul de proză intitulat Lumina umbrei mele al tânărului prozator Ionuț Copil, volum apărut în anul 2012 la Editura Realitatea Românească din Vulcan.
Scriitorul Ionuț Copil s-a născut în ziua de 23 noiembrie 1977 în Geoagiu. A urmat liceul agricol din localitatea natală și în anul 2001 a absolvit Facultatea de Agronomie din Timișoara. A fost pasionat de scris și, în anul 2007, debutează cu volumul de eseuri intitulat Clipa de luciditate. A publicat și numeroase lucrări de specialitate, din domeniul agrar, fără să renunțe la preocupările literare.
Dacă primul volum, apărut acum doi ani, Clipa de luciditate, punea în valoare talentul de eseist a lui Ionuț Copil, care a adunat aici, cum însuși spune, „tensiunile, frustrările, întrebările, iubirea neîmpărtășită”, volumul pe care l-a lansat acum este o impresionantă și lucidă radiografie a întregii existențe post-decembriste, atât a autorului, cât și a societății noastre în general. Observator atent, riguros și nemilos al unei realități extrem de complexe, Ionuț Copil pare a fi dominat de celebrele cuvinte ale lui Caragiale: „Simt enorm și văd monstruos.” Dacă ar fi să rezumăm în câteva cuvinte cartea lui Ionuț Copil, ar trebui să recurgem la caracterizarea lapidară pe care o face autorul atunci când se referă la geneza și conținutul cărții, o carte care „s-a închegat din gândurile și răspunsurile, din judecățile și prejudecățile ultimilor șase ani”.
Scriind cu inteligență, cu talent, cu ironie și autoironie, cu o uneori șocantă lipsă de menajamente, rupând canoane și doborând prejudecăți pudibonde, Ionuț Copil pare că pune în fața cititorului o oglindă măritoare în care se vede o societate întreagă, societatea noastră românească din acești ultimi 20 de ani. Dincolo de limbajul, de cele mai multe ori, dur și frust, autorul aduce în atenție probleme grave care ne frământă pe toți, întrebări care își caută răspunsul, întrebări care „clatină eșafodajul adevărurilor consacrate sau relevate”.
Tot autorul este cel care își autodefinește volumul care: „Vorbește într-un limbaj liber, pendulând între umor și obscenitate despre probleme serioase, despre prostia omenească și despre frenezia cu care ne autosabotăm zi de zi”.
Cititorii vor putea descoperi nenumărate teme care invită la reflecție, în fiecare pagină existând motive de interogație și de analiză.
Cu prilejul lansării, prozatorul Ionuț Copil a purtat un interesant dialog cu cei prezenți cărora le-a oferit autografe.
Ioan Sebastian Bara
-
Un prozator în plină afirmare
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și-a invitat prietenii, pe iubitorii de literatură, la un eveniment cultural ce a avut loc în ziua de 18 februarie 2013, în ambianţa oferită de Salle d’Or din incinta Deva Mall. A fost o plăcută întâlnire cu tânărul prozator Sebastian CIORTEA care și-a lansat romanul intitulat Bell, visele se împlinesc, volum apărut la Editura EMIA din Deva.
De aproape două decenii de când s-a lansat pe piața de carte, Editura EMIA, prin directoarea ei, poeta Paulina Popa, s-a preocupat constant de promovarea tinerelor talente literare din județul Hunedoara cărora le-a oferit cu generozitate prilejul de a se afirma în poezie, proză, critică literară, eseistică. Cu un simț literar deosebit, conducerea editurii depistează realele talente literare și nu pregetă să le facă cunoscute publicului cititor care dorește să facă cunoștință cu scriitori de talent. Tânărul prozator Sebastian Ciortea este un bun exemplu în acest sens.
Absolvent al Liceului Tehnic „Transilvania” și apoi a Facultății de Științe Economice a Universității Ecologice „Traian” și a Institutului Multimedia Româno-Elvețian din Deva, Sebastian Ciortea îmbină o profesiune ce presupune cifre și situații abstracte cu pasiunea pentru literatură pe care o transpune în pagini încredințate tiparului.
De pe coperta a IV-a a cărții aflăm că romanul Bell, visele se împlinesc este „o poveste uimitoare în care tragedia, durerea și trădarea se transformă în iubire”. Într-un stil alert, dinamic, scriitorul trasează o tramă epică în care cititorul este atras pe tot parcursul lecturii. Personaje bine definite, surprinse în diferite ipostaze care le pun în evidență caracterul, compun o lume în mișcare pe care romancierul Sebastian Ciortea o zugrăvește cu un real talent epic.
Am avut prilejul să ne bucurăm și de această dată că, din nou, literatura și cartea ne-au adunat laolaltă în primitoarea Salle d’Or, devenită de la o vreme un adevărat tărâm al cărții. Scriitorii cu care ne întâlnim, fie ei consacrați sau tineri care bat la porțile afirmării, ne oferă de fiecare dată prilejul să constatăm că literatura, creația literară se află în plină efervescență și în județul Hunedoara. Este un lucru extrem de îmbucurător pentru noi că în ultima vreme a crescut numărul evenimentelor culturale de calitate, al lansărilor de carte, prilej pentru noi toți să constatăm că lectura continuă să fie la mare preț. Bucuria a fost cu atât mai deplină cu cât i-am oferit prilejul unui foarte tânăr scriitor să se afirme, să intre în minunata lume a literaturii, a slujitorilor condeiului. Sigur, condeiul a rămas o figură de stil azi, în plină epocă a internetului.
Romanul pe care l-a lansat tânărul Sebastian Ciortea este ceea ce se numește un roman de acțiune și de dragoste, pe care tinerii îl vor aprecia fără îndoială. Este un roman bine scris, într-un stil alert, cu personaje bine conturate care evoluează în situații dintre cele mai diverse, cu iubiri, cu drame și bucurii, într-un cuvânt, cu tot ceea ce înseamnă viață la cote înalte.
La finalul întâlnirii, tânărul scriitor a stat de vorbă cu cei prezenți și a oferit autografe. S-a demonstrat încă o dată faptul că Biblioteca noastră este o fidelă prietenă a scriitorilor hunedoreni, fie ei consacrați sau debutanți, scriitori de care avem nevoie și, așa cum de atâtea ori am spus, care au la rândul lor nevoie de Biblioteca Județeană.
Ioan Sebastian Bara
-
Poezia la ea acasă
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a invitat din nou iubitorii de poezie la o după-amiază lirică în ziua de 15 februarie 2013, în primitoarea ambianţă a Salle d’Or din incinta Deva Mall. Aici a fost lansat volumul de versuri intitulat Ţipătul rotund, al poetului devean Daniel DĂIAN, volum apărut la Editura Grinta din Cluj-Napoca.
Ne bucură mult faptul că în ultima vreme am găzduit tot mai numeroase lansări de carte, în special volume de poezie. Este o bucurie în plus, pe lângă faptul că biblioteca noastră se va îmbogăţi cu un nou volum, este o dovadă că poezia nu pierde teren, că, în ciuda ritmului debordant al vieţii, gustul pentru poezie rămâne constant.
Poetul Daniel Dăian s-a născut la 29 noiembrie 1978 în Deva. Este absolvent al Facultăţii de istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, având un masterat susţinut la Universitatea din Alba Iulia. În prezent îşi pregăteşte lucrarea de doctorat cu o temă ce abordează istoria şi urbanismul în oraşul Deva.
Preocupările literare ale lui Daniel Dăian s-au concretizat în volume de poezie şi proză apărute în ultimii doi ani: Arbori de cristal, în anul 2011, la Editura Publishers din Bacău (versuri); Reflexii din temniţa îngerilor, în anul 2011, la Editura Nelinişti Metafizice, Constanţa (proză) şi volumul ce se lansează acum, Ţipătul rotund, apărut în anul 2012 la Editura Grinta din Cluj-Napoca.
Se află în lucru piesa de teatru Ultimul Dumnezeu şi volumul de poezii Jurnalul ultimelor treizeci de zile de când sunt viu.
Daniel Dăian este colaborator al revistelor literare Orient Latin din Timişoara, Semne din Deva, Cafeneaua literară din Piteşti, Ardealul literar din Deva, fiind prezent şi pe numeroase site-uri cu profil literar.
Volumele pe care le-a publicat până acum Daniel Dăian ne demonstrează că avem în faţă un scriitor care „are stofă”, aşa cum atât de succint şi de convingător l-a caracterizat publicistul Cornel Nistorescu.
Personalitate complexă, poetul Daniel Dăian s-a prezentat în faţa publicului devean cu o plachetă de versuri în care, potrivit aprecierilor lui Sorin Grecu pe coperta a IV-a a cărţii, „poetul îşi împleteşte meticulos, cu fiecare vers pe care-l scrie, laţul – o poezie născută din observaţie lucidă şi indestructibilă tristeţe”.
Daniel Dăian atrage interesul iubitorilor de poezie cu un discurs liric sensibil şi profund, cu versuri ce pun în lumină o personalitate poetică aflată în permanenta căutare a unor răspunsuri la marile interogaţii existenţiale.
Cei care se vor apleca cu interes asupra versurilor cuprinse în volumul Ţipătul rotund vor cunoaşte un poet-filosof, un spirit iscoditor, cu un autentic filon liric, care ştie să transpună în cuvinte marile teme existenţiale: viaţa, iubirea, fericirea, moartea, credinţa. Este o poezie modernă, scrisă cu nerv dar şi cu o nedisimulată sensibilitate, ceea ce sporeşte gradul de atractivitate a acestor versuri. Metafora şi simbolul sunt elementele sine qua non ale liricii lui Daniel Dăian, limbajul poetic făcând parte din registrul poeziei post-moderne, aşa cum foarte pertinent observă scriitorul Constantin Zărnescu, cel care semnează prefaţa volumului.
Daniel Dăian se situează, prin autenticul har poetic pe care îl posedă, în galeria marilor săi înaintaşi din ceea ce se numeşte „Şcoala poeţilor hunedoreni”: Paulina Popa, Mariana Pândaru, Iv Martinovici, Dan Constantinescu, Eugen Evu.
Cu prilejul lansării, poetul a avut un dialog cald şi deschis cu iubitorii de poezie din sală cărora le-a oferit autografe pe acest ultim volum al lui.
Ioan Sebastian Bara
-
Dumitru Hurubă la o nouă întâlnire cu cititorii
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 7 februarie 2013, în incinta Deva Mall, etajul 4, Salle d’Or, o întâlnire cu prozatorul şi publicistul Dumitru Hurubă care, cu acest prilej, a lansat două noi volume de proză: Iago, sforărie de lux (Editura Eubeea din Timișoara) și Aranka-néni sau canapeaua cu scârț (Editura Limes din Florești, județul Cluj).
Scriitor afirmat de câteva bune decenii în lumea literară românească, bucurându-se de aprecierea unanimă a criticii și a cititorilor, Dumitru Hurubă este un nume de referință pentru cultura hunedoreană. Cu incontestabilul său talent de prozator, cu un simț acut al realităților politico-sociale din România, cu un umor care vine pe filiera marilor noștri umoriști, Dumitru Hurubă a reușit să alcătuiască o veritabilă cronică în proză a realităţilor post-decembriste, a complexului mecanism politico-social din România ultimelor două decenii. Fiecare roman pe care îl publică aduce o perspectivă nouă, un nou mod de a transpune în arta cuvântului tot ceea ce ne înconjoară. Romanele lui Dumitru Hurubă sunt inspirate din tumultul realității și sunt scrise cu un umor sănătos, tonic, cu ironie şi cu un deosebit simţ satiric.
Referindu-se la romanul Iago, sforărie de lux, Ilie Chelaru, lectorul cărții din partea Editurii Eubeea, consideră că acesta „se poziționează la zona de contact dintre două lumi, regimul totalitar și democrația post-decembristă, la care le găsește, din păcate pentru noi, o mulțime de puncte comune”. Ca și în toate celelalte romane ale sale, și aici Dumitru Hurubă se inspiră din realitatea cotidiană atât de complicată, populată de personaje a căror psihologie o radiografiază cu precizie de laser. Umorist de mare finețe, cu un ochi care vede tot și înregistrează tot, cu o ureche care surprinde limbajul personajelor într-o manieră ce ne duce cu gândul la Caragiale și Teodor Mazilu, Dumitru Hurubă descrie situații, atitudini, stări, toate compunând în final o frescă vie, multicoloră a unei societăți în care trăim cu toții de peste două decenii.
Al doilea roman, Aranka-néni sau canapeaua cu scârț, aduce o puternică notă de pitoresc al limbajului, surprinde atitudini și gesturi tipice unui personaj feminin surprins în cele mai insolite ipostaze. Calitatea de mare umorist a lui Dumitru Hurubă atinge în acest roman cote ce reprezintă o reală provocare pentru orice prozator care se vrea continuator al marii proze umoristice românești.
De fiecare dată când am luat parte la o lansare de carte marca Dumitru Hurubă, am plecat mai bogați, mai împliniți spiritual. Am avut de fiecare dată în fața noastră un scriitor veșnic tânăr, în ciuda tâmplelor ninse, un scriitor și un om dornic să se întâlnească cu cititorii săi care îi iubesc opera, îi citesc cărțile, așteaptă cu nerăbdare o nouă apariție.
Cititorii care au avut bucuria de a asculta prezentarea celor două romane au descoperit faptul că Dumitru Hurubă îi poartă într-o lume căreia pare că îi pune o oglindă în față, o oglindă în care cititorul va vedea chipuri și măști ale unei societăți în care, pe lângă valori morale eterne, coexistă minciuna, viclenia, lipsa de caracter.
Ambele romane par a fi două tablouri în clar-obscur prin care Dumitru Hurubă ne invită la meditație asupra valorilor etice perene. Și aceste două noi romane, ca și întreaga proză a lui Dumitru Hurubă, ne prezintă același analist fin, lucid, riguros şi competent al lumii căreia noi toţi îi suntem martori de peste două decenii.
Ioan Sebastian BARA
-
Județul Hunedoara, monografie – eveniment editorial de referință
Seria evenimentelor culturale organizate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în luna ianuarie 2013 a culminat cu un moment îndelung așteptat: în ziua de 29 ianuarie 2013 au fost lansate cele trei ample volume ale lucrării Județul Hunedoara, monografie. Foaierul Teatrului de Artă Deva, care a găzduit evenimentul, a fost literalmente neîncăpător, cei prezenți fiind extrem de interesați de acest eveniment editorial de excepție, un fapt însemnat de mare importanță, așteptat cu nerăbdare de toți cei care au fost în permanență la curent cu acest proiect amplu, de mare impact asupra vieții social-culturale din județ. Numeroșii prieteni ai Bibliotecii, locuitori ai județului Hunedoara, au ținut să ne fie alături la acest important eveniment cultural.
Ampla lucrare monografică a fost elaborată la inițiativa domnului Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Biblioteca Județeană a acceptat provocarea și s-a implicat cu toate forțele în finalizarea acestui ambițios proiect cultural. Rezultatul a fost apariția celei mai ample și mai bine documentate monografii a județului Hunedoara, o veritabilă carte de vizită a județului nostru, realizată cu instrumentar ştiinţific de către un colectiv interdisciplinar format din specialişti din principalele instituţii de profil din judeţ: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara, Compania Judeţeană de Turism Hunedoara S.A., Direcţia Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Naţional Hunedoara, Direcţia Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Teatrul de Artă Deva.
Aspectul grafic de înaltă ținută este meritul Casei de Editură Emia Deva care a avut o contribuție importantă la realizarea acestei monografii.
Județul Hunedoara, monografie este o lucrare complexă, structurată în trei volume.
Primul volum prezintă pe larg, prin studii bine documentate, caracteristicile naturale ale județului Hunedoara, începând de la așezare, relief, hidrografie, floră și faună, până la parcuri naturale și zone protejate. Urmează capitole speciale dedicate istoriei județului Hunedoara, istorie analizată din cele mai vechi timpuri, ajungând la Regatul dac și Dacia romană, viața comitatului în timpul voievodatului Transilvaniei, cu figura ilustră a lui Iancu de Hunedoara, perioada modernă, cu răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan, revoluția de la 1848-1849, lupta românilor hunedoreni pentru emancipare națională, județul Hunedoara în timpul Primului Război Mondial, viața hunedoreană în perioada interbelică și anii ce au premers a doua conflagrație mondială.
Al doilea volum poartă titlul generic „Economie şi societate” întrucât face o profundă incursiune în viaţa economică, socială şi spirituală a judeţului, punând în lumină aspecte specifice judeţului nostru. Firul istoric este reluat de la anii celui de-al Doilea Război Mondial după care se face o amplă şi documentată incursiune, o analiză riguroasă a vieţii judeţului Hunedoara în timpul comunismului. Este prezentat impactul negativ produs de naţionalizarea de la 11 iunie 1948 şi de colectivizarea agriculturii, procese dureroase care au generat suferinţe şi traume ale căror efecte s-au resimţit puternic şi asupra populaţiei judeţului Hunedoara. Perioada de după decembrie 1989 este analizată succint, evenimentele fiind foarte recente pe scara timpului, ceea ce nu permite încă o abordare istorică suficient de riguroasă. Capitole speciale sunt rezervate dezvoltării economice a județului, mineritului aurifer, carbonifer și al fierului, din Munții Apuseni, Valea Jiului, Munții Poiana Ruscă, aspectele tehnologice, descrierile zăcămintelor, informaţiile economice fiind completate cu analiza activităţii societăţilor miniere care au funcţionat aici de-a lungul timpului şi au contribuit la dezvoltarea economică a judeţului Hunedoara.
O amplă analiză, bazată pe documente inedite, este rezervată meşteşugurilor şi breslelor hunedorene urmărite de la începuturile din secolul XIII, până în epoca contemporană. O bogată iconografie vine în sprijinul informaţiilor oferite.
În continuare, administraţia judeţului Hunedoara este prezentată detaliat, începând cu prima menţiune despre comitatul Hunedoara datând din anul 1876, continuând cu analiza instituţiilor administrative ale comitatului şi apoi ale judeţului. Tabloul administraţiei hunedorene este adus la zi, până la reînfiinţarea prefecturilor, în mai 1992. Acestui tablou i se adaugă o prezentare sintetică, pe bază de hărţi, a tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Hunedoara (municipii, oraşe, comune), cu localităţile aparţinătoare şi cu anul primei lor atestări documentare.
Volumul se încheie cu o amplă prezentare a învăţământului hunedorean de la începuturi până în zilele noastre, subliniindu-se în mod deosebit rolul extrem de important pe care l-a îndeplinit şcoala românească din Transilvania în păstrarea şi afirmarea fibrei naţionale.
Al treilea volum al monografiei se intitulează „Cultură şi spiritualitate” și include texte ce pun în lumină viaţa spirituală şi bogăţia culturală a acestui spaţiu. Volumul se deschide cu o amplă prezentare a istoriei bisericilor creştine din judeţ. De la atestările paleocreştine de pe teritoriul judeţului Hunedoara, de la cele mai vechi biserici din judeţ, de la Strei şi Streisângiorgiu, până la viaţa bisericească din zilele noastre, este prezentată istoria bisericilor ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică, reformată, luterană, unitariană. Din acest capitol rezultă cu limpezime faptul că judeţul Hunedoara a fost întotdeauna un spaţiu de vieţuire interetnică, a tuturor confesiunilor religioase, fără fricţiuni şi conflicte majore.
Viaţa culturală hunedoreană a fost caracterizată printr-o efervescență deosebită a societăţilor şi instituţiilor culturale, o atenţie specială şi pe deplin justificată fiind acordată rolului pe care Societatea ASTRA l-a jucat în formarea şi afirmarea conştiinţei naţionale a românilor transilvăneni.
De asemenea a fost amplu prezentată activitatea Societății pentru Fond de Teatru Român, a Societății de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara şi a Muzeului Judeţului Hunedoara, instituţii culturale care au avut un impact puternic asupra vieţii hunedorene la cumpăna veacurilor XIX şi XX.
Întreaga viaţă politică, socială, economică, culturală a judeţului Hunedoara a fost oglindită, începând cu anul 1876, când apare primul ziar hunedorean, în paginile unor publicaţii cu profil divers, publicaţii a căror apariţie este urmărită cronologic în monografie, până în perioada post-decembristă.
Zonele etno-folclorice din județul Hunedoara se bucură de o atenție specială, acestea fiind prezentate pe larg, cu competență și pasiune de către autorii monografiei, astfel încât oricine doreşte să cunoască acest judeţ va descoperi comori folclorice inestimabile, bine conservate, nealterate, din Ţinutul Pădurenilor până pe Valea Mureşului, din Ţinutul Momârlanilor până pe culmile domoale ale Apusenilor.
Frumuseţile naturale ale judeţului Hunedoara, monumentele naturii, monumentele istorice, de patrimoniu sunt concentrate în capitolul special dedicat turismului. Traseele montane din Retezat şi Parâng, aşezările din Munţii Apuseni, monumentele dacice, vestigiile romane, bisericile vechi din lemn şi piatră, castelele şi fortăreţele, văile pitoreşti ale râurilor ce străbat judeţul fac ca în orice anotimp acesta să-şi păstreze atractivitatea pentru cei care îl vizitează.
Monografia județului Hunedoara a încercat să sintetizeze toate caracteristicile acestui județ care se prezintă celor care vor să-l cunoască drept un judeţ cu frumuseţi naturale unice, cu o existenţă marcată de momente cruciale pentru istoria naţională, cu o viaţă spirituală bogată, cu o impresionantă bogăţie etno-folclorică.
Lucrarea, în ansamblul ei, are la bază o documentare extrem de minuţioasă, caracterizată prin recursul la surse de informare credibile şi prin prezentarea a numeroase informații inedite. De asemenea, materialul iconografic inclus în fiecare volum conferă atractivitate şi adaugă valoare textelor.
Monografia are drept public-țintă atât cititori cu pregătire științifică, specialiști în domeniile abordate în lucrare, dar și publicul larg, cititorul obișnuit, legat sufletește de acest județ pe care acum are ocazia să-l cunoască sub multiple aspecte. Colectivul redacțional a încercat să acopere o arie tematică cât mai amplă, să prezinte numeroasele fațete sub care ni se prezintă acest județ, să aducă numeroase aspecte inedite, documente și imagini care nu au mai văzut lumina tiparului. Cu toate acestea, nu suntem în prezența unei lucrări exhaustive, drept care monografia este perfectibilă, se poate completa, se poate îmbogăți, se pot aduce noi informații din toată structura tematică a sumarului. Ceea ce am făcut noi este un prim pas, o veritabilă operă de pionierat, pentru că pentru prima dată am reunit forţe de diferite profesii şi specializări şi am închegat o lucrare ce oferă un tablou complex al judeţului Hunedoara.
Este de notat faptul că Biblioteca Județeană „Ovid Densusianuˮ Hunedoara-Deva, ca instituție care a coordonat și a asigurat munca de redactare a acestei consistente monografii, cu exigență și profesionalism, a reușit să contribuie la cunoașterea și prezentarea județului Hunedoara, îndeplinindu-și cu onoare datoria de instituție de cultură a județului. De aceea, prin realizarea lucrării Judeţul Hunedoara, monografie, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva şi-a îndeplinit o îndatorire civică şi patriotică, aceea de a oferi comunităţii judeţului Hunedoara această carte de vizită prin care sperăm să fim mult mai bine cunoscuţi şi apreciaţi.
Ioan Sebastian Bara
-
Sărbătoarea Unirii Principatelor Române
În fiecare an, ziua de 24 ianuarie ne adună laolaltă şi ne face să simţim tot mai vie emoţia unor momente de o importanţă crucială pentru istoria neamului românesc. Ne adunăm ca „să dăm mână cu mână”, să ne amintim de una dintre cele mai îndrăgite zile din întreaga noastră istorie, o zi care ne spune că toţi „cei cu inima română” avem o menire sfântă, aceea de a evoca şi de a face cunoscută năzuința înaintaşilor noștri pentru făurirea unui stat al toturor românilor. În această zi de ianuarie îi evocăm pe marii bărbați de stat Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri şi mulţi alţii care şi-au făcut din idealul Unirii scopul întregii lor vieți.
Ca în fiecare an, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a întâmpinat şi a serbat și anul acesta, la 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române. Manifestările dedicate acestui important moment din istoria noastră au avut ca scop menținerea vie în conștiințele tuturor, în special în sufletele tinerilor, importanța Unirii de la 24 ianuarie 1859, au avut menirea de a evoca figurile luminoase ale celor care au făurit Unirea. A devenit deja o tradiţie ca această sărbătoare dragă inimilor noastre să fie marcată printr-o serie de evenimente desfăşurate pe parcursul zilei de 24 ianuarie. De-a lungul anilor, Biblioteca noastră a realizat o foarte bună colaborare cu şcolile din Deva, parteneriatul pe care l-am iniţiat funcţionează foarte bine şi an de an, la manifestările dedicate Unirii vine un număr din ce în ce mai mare de elevi. Împreună cu ei, tineri și vârstnici, dascăli și elevi, împărtăşim emoţia acestei zile ce ocupă un loc aparte în sufletele românilor.
Anul acesta, manifestările din ziua de 24 ianuarie au început încă de dimineață, în curtea Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” unde s-a jucat, ca în fiecare an, Hora Unirii. Este unul dintre cele mai plăcute şi mai emoționante momente, toţi cei care se prind în horă, elevi şi bibliotecari, profesori şi cititori ai noştri, reînviind parcă unirea în cuget şi simţiri pe care au făurit-o înaintaşii noştri. La Hora Unirii din acest an au luat parte elevi, bibliotecari, cititori și toți cei care în acel moment ne-au călcat pragul bibliotecii.
În continuare, în incinta Sălii de lectură a Bibliotecii județene, elevilor de gimnaziu prezenți în sală li s-a oferit prilejul să urmărească, în imagini, istoria înfăptuirii Unirii de la 24 ianuarie 1859. De asemenea, expoziția de carte dedicată Unirii a întregit atmosfera de sărbătoare.
La ora 1300, în Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, elevilor de liceu li s-a prezentat evenimentul de la 24 ianuarie 1859, contextul intern și internațional în care a fost posibilă înfăptuirea Unirii, marile personalități care au conlucrat, cu pasiune și iubire de țară, pentru a realiza Unirea. Și de această dată, prezentarea evenimentelor istorice a fost făcută într-o manieră atractivă, elevilor fiindu-le înfățișate toate momentele importante ce au avut loc în ianuarie 1859.
În finalul prezentării, elevilor le-au fost adresate întrebări legate de Unirea din 1859, cei care au răspuns corect fiind recompensaţi cu premii în cărţi oferite de Bibliotecă.
Și în acest an, evocarea Unirii Principatelor a atras un numeros public şi am avut bucuria „să dăm mână cu mână” cu toţi cei care iubesc istoria acestui popor.
Fiecare manifestare dedicată Unirii Principatelor, memorabilei zile de 24 ianuarie, ne dovedește că, chiar și după un secol și jumătate, bucuria Unirii este încă la fel de vie în inimile fiecărui român, unirea-n cuget și simțiri ne este dragă tuturor și an de an ne vom umple sufletele cu aceeași bucurie.
Le-am amintit tinerilor noștri prieteni că nu întotdeauna ziua Unirii s-a putut serba așa cum se cuvine, că a fost o perioadă, imediat după instaurarea comunismului și până în anul 1959, când această sărbătoare ne-a fost izgonită din calendarul marilor noastre evenimente, a fost interzisă de forţele străine care au încercat să ne distrugă fibra națională. În inimile românilor, însă, această zi a fost tot timpul prezentă, iar acordurile şi versurile Horei Unirii n-au fost uitate, nu sunt și nu vor fi niciodată uitate de cei care simt românește.
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a avut, are și va avea îndatorirea de onoare de a organiza an de an sărbătorirea aşa cum se cuvine a acestei îndrăgite zile din calendarul istoric al României. Nu avem bucurie mai mare decât aceea de a vedea că elevii sunt prezenți, că vin spre noi în număr din ce în ce mai mare, că se interesează sincer de istoria noastră care pentru ei nu este doar o materie rece și o înșiruire de date seci, ci este „cartea în care se găsesc filele devenirii poporului român, este sfânta carte a istoriei neamuluiˮ, așa cum spunea Nicolae Bălcescu.
Le suntem recunoscători profesorilor și elevilor pentru frumoasa noastră colaborare, pentru că ne ajută să ne împlinim cât mai bine menirea de instituţie de cultură care își aşază în centrul preocupărilor organizarea unor evenimente cu caracter informativ şi cultural adresate în primul rând reprezentanţilor tinerei generaţii.
Pentru noi, nu este bucurie mai mare decât aceea de a vedea că tinerii vin plini de entuziasm la activităţile noastre, că participă activ la ele şi pleacă îmbogăţiţi şi mult mai bine informaţi. Biblioteca Județeană se străduiește ca aceste activități pe care le organizează pentru elevi să aibă un nivel calitativ din ce în ce mai ridicat, să fie realizate cu întregul profesionalism și entuziasm de care dispunem. În acest fel, ne dovedim respectul şi ataşamentul faţă de toţi prietenii Bibliotecii noastre.
Ioan Sebastian Bara
-
Eternul Eminescu
Aşa cum facem an de an, la mijloc de ianuarie, ne amintim o dată în plus de Poetul nostru naţional, cel care de peste un secol şi jumătate străluceşte pe firmamentul literaturii române. Şiruri întregi de generaţii au fost educate şi formate în spiritul iubirii faţă de poezia lui Mihai Eminescu, versurile lui au fost recitate de români de toate vârstele, pentru că fiecare vârstă află în versurile eminesciene răspunsuri la nenumărate întrebări.
Pentru a nemuri personalitatea marelui nostru Poet, începând cu anul 2010, ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale Române, devenind prilej de evocare a personalităţii şi operei lui Eminescu, prilej de organizare a unor activităţi culturale menite să ţină veşnic vie memoria acestuia.
Subliniez în mod deosebit atenţia şi preocuparea pe care Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva le-a acordat întotdeauna evocării personalităţii lui Eminescu, faptul că an de an, de 15 ianuarie, am organizat momente artistice menite să aducă tot mai aproape de inimile noastre versul eminescian, muzica scrisă pe versurile poetului, aspecte legate de biografia acestuia. Biblioteca noastră dispune de un impresionant fond de carte eminesciană, atât creaţia poetului, cât şi lucrări de critică şi istorie literară, lucrări pe care le punem la dispoziţia tuturor celor care vor să se apropie de universul fără margini al creaţiei eminesciene.
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a omagiat şi în acest an personalitatea Poetului nostru naţional, Mihai Eminescu, şi a marcat așa cum se cuvine Ziua Culturii Române, 15 ianuarie, printr-o suită de activităţi culturale.
Aşa cum ne-am obişnuit deja prietenii fideli ai Bibliotecii noastre, manifestările pe care le-am organizat au avut menirea să aducă cât mai aproape de sufletul participanţilor moştenirea perenă a lui Mihai Eminescu. Toate activităţile culturale s-au desfășurat sub genericul „Eu rămân ce-am fost: romantic…”, la aceste manifestări fiind prezenți cu precădere elevi din şcolile și liceele devene, precum și toți cei care îl iubesc pe Eminescu. Omagierea marelui nostru Poet s-a desfășurat chiar în ziua de 15 ianuarie 2013, când, în Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a avut loc un recital de poezie eminesciană susţinut de actrițele Isabela Haşa şi Cristina Lazăr, moment urmat de un recital de cântece pe versuri eminesciene interpretate de Corala „Sargeția”, condusă de prof. Nicolae Icobescu. Expoziţia de carte despre Eminescu, amenajată cu acest prilej, a pus și ea în lumină impresionanta operă eminesciană, fiind prezentate atât cărţi cu opera poetului, cât şi lucrări de exegeză despre creaţia eminesciană. Programul zilei a cuprins apoi, în incinta Sălii de lectură a Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, un incitant concurs având ca temă personalitatea lui Eminescu, omul şi opera. Au fost constituite echipe de câte trei elevi de la fiecare dintre școlile devene participante: Colegiul „Ion Mincu”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Colegiul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” și Liceul Teoretic „Traian”.
Echipelor de elevi li s-au adresat un număr de întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din directorul-manager al Bibliotecii Județene, Ioan Sebastian Bara, șefa Serviciului de Relații cu Publicul, Luminița Vulcan și bibliotecarele Carmen Drăgoi, Diana Ferencz și Diana Trif. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe aparținând liceelor/colegiilor din Deva:
Locul I – Liceul Teoretic „Traianˮ
Locul II – Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoiˮ
Locul III – Colegiul Tehnologic „Grigore Moisilˮ
Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea Bibliotecii Județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.
Este adevărat, aşa cum scria marele filosof român Constantin Noica, în paginile dedicate „omului deplin al culturii române”, cum îl numise pe Eminescu, că poetul este evocat doar de două ori pe an, în ianuarie şi iunie. Aparent aşa este, dar chiar dacă ziua de naştere a Poetului nostru naţional şi ziua plecării lui din această lume oferă prilejul unor evocări mai numeroase, mai ample, impresionanta creaţie a lui Eminescu, moştenirea lui inestimabilă sunt cunoscute, iubite, însuşite tot mai mult de toate categoriile de cititori. Eminescu este tot mai apropiat de sufletele noastre, versurile lui nu au moarte, marile teme abordate în opera lui sunt marile probleme dintotdeauna ale omenirii şi de aceea Eminescu este mai viu ca oricând. Oricine îi străbate opera poetică, proza, dramaturgia, articolele politice îşi dă seama că acolo se află răspunsuri la toate marile întrebări pe care omul şi le pune odată cu venirea lui în această lume, în articolele lui politice aflăm frământarea intelectualului care îşi vede ţara în suferinţă şi nu îi poate veni în ajutor.
De aceea, astăzi, Eminescu este mai actual ca oricând, fiecare vers al lui, fiecare text politic ne pune în lumină impresionanta personalitate a Poetului, geniul de netăgăduit care îi guvernează întreaga creaţie. De aceea, pe Eminescu îl descoperim an de an, din ce în ce mai actual, aflăm lucruri inedite şi reuşim să-i conturăm profilul de corifeu al culturii române.
De creaţia lui Eminescu beneficiază cel mai mult tineretul, generaţia care simte acut nevoia vitală de repere morale solide şi credibile. Viaţa şi opera celui mai mare poet român oferă cu generozitate astfel de repere din care răzbat valori eterne ce trebuie urmate toată viaţa: petriotism fierbinte, verticalitate morală, principii de nezdruncinat, cultul limbii române şi al istoriei neamului, cultul şi respectul eroilor noştri, al celor ce au făurit istoria noastră naţională.
An de an, observăm că numărul de tineri care participă la manifestările omagiale dedicate memoriei lui Mihai Eminescu este tot mai mare, aşa cum este şi manifestarea pe care am organizat-o în acest an. Ca instituţie de cultură de primă importanţă a judeţului, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianuˮ Hunedoara-Deva îşi face o datorie de onoare din prezentarea vieţii şi operei Poetului nepereche şi avem bucuria să constatăm că Eminescu este iubit, că există un interes tot mai viu faţă de creaţia lui, faţă de viaţa lui plină de suferinţe, dar şi de împliniri. Ne bucurăm că interesul faţă de Eminescu este la fel de nemuritor ca şi strălucirea Luceafărului de pe bolta cerească.
Ioan Sebastian Bara
Toți pentru bibliotecă, biblioteca pentru toți!
