-
Bibliotecile anului 2012
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva se află deja la a treia ediție a decernării premiilor pentru cea mai bună bibliotecă publică din județ (bibliotecă municipală, orășenească și comunală). Cu trei ani în urmă am luat inițiativa de a antrena toate bibliotecile publice din județ într-o competiție care să le impulsioneze activitatea și să le dezvolte spiritul de inițiativă, dorința de a diversifica activitățile cu utilizatorii. Acum, după trei ani, constatăm cu satisfacție că inițiativa noastră a fost benefică, a generat un puternic spirit de emulație între toate categoriile de biblioteci a căror activitate s-a îmbunătățit sensibil atât cantitativ (mai multe activități, un număr mai mare de utilizatori înscriși și antrenați în activități etc.), cât și ca nivel calitativ al tuturor activităților.
Bibliotecile noastre au făcut eforturi notabile pentru a se moderniza, pentru a se racorda în permanență la exigențele tot mai variate și mai numeroase ale cititorilor. Biblioteca Județeană s-a aflat în permanență în legătură cu toate bibliotecile publice din județ, le-a fost alături și le-a stimulat toate inițiativele, performanţele şi proiectele.
Decernarea premiilor pentru cele mai bune biblioteci publice are doar valoare simbolică, este o recompensă morală pentru bibliotecile și bibliotecarii ce s-au remarcat în anul precedent în întreaga activitate, care au reușit să atragă în activitățile cultural-educative un număr cât mai mare de utilizatori de toate vârstele, care au valorificat cât mai bine sursele de informație de care dispune fiecare bibliotecă. Biblioteca Județeană a fost în permanentă legătură cu bibliotecile, cu colegii noştri bibliotecari, le-am fost tot timpul alături și ne-am străduit ca ei să găsească în noi un sprijin real și eficient. Trăim într-o perioadă în care bibliotecile, cărțile în general, intră într-o competiţie puternică şi permanentă cu internetul, cu avantajele incontestabile ale calculatorului. Din această competiţie iese câştigătoare cartea, indiferent de format, şi cititorul, utilizatorul serviciilor noastre de bibliotecă.
Tocmai pentru a stimula bibliotecarii să se integreze cât mai rapid şi mai eficient în aceste noi coordonate ale activităţii bibliotecilor, am demarat acest proiect menit să stimuleze spiritul de competiţie dintre biblioteci și dorința de a-și îmbunătăți de la un an la altul activitatea.
Și pentru anul 2012, criteriile pe care le-am stabilit și le-am urmărit au fost cele propuse de noi încă de la prima ediție: calitatea activității fiecărui bibliotecar, aptitudinile de bun organizator și comunicator, grija faţă de bibliotecă, capacitatea bibliotecarilor de a atrage cât mai mulţi cititori, spiritul de iniţiativă în organizarea unor activităţi cât mai interesante și utile pentru locuitorii comunităţii locale în care funcționează biblioteca, gama cât mai diversificată de servicii oferite utilizatorilor bibliotecii.
A fost destul de dificil, și în acest an, să selectăm, dintre cele 65 de biblioteci publice din judeţ, primele cele mai bune biblioteci. Și în anul 2012, activitatea tuturor bibliotecilor a fost bogată, diversă şi bibliotecarii au răspuns întotdeauna cu promptitudine la solicitările cititorilor, s-au preocupat ca toate categoriile de utilizatori să beneficieze cât mai mult de serviciile de bibliotecă.
Ținând seamă de criteriile stabilite, de rezultatele activității fiecărei biblioteci publice hunedorene, am acordat diploma „Cea mai bună bibliotecă municipală” Bibliotecii Municipale „Gheorghe Pârvu” Brad, „Cea mai bună bibliotecă orăşenească” a fost desemnată Biblioteca Orășenească Petrila, iar „Cea mai bună bibliotecă comunală” a fost stabilită Biblioteca Comunală Beriu.
An de an, vom avea biblioteci fruntașe, iar selectarea acestora nu va fi un gest formal și nu vom oferi acest trofeu decât acelei biblioteci care îl merită cu adevărat. Ne propunem ca această recunoaștere a meritelor profesionale ale bibliotecilor și bibliotecarilor să devină un stimulent pentru îmbunătățirea permanentă a activității acestora și ancorarea lor tot mai responsabilă în viața comunității pe care o servesc. Fiecare activitate pe care o organizează bibliotecile noastre trebuie să pună în lumină rolul tot mai important pe care instituţia de cultură numită bibliotecă îl are de îndeplinit în localităţile noastre.
Ioan Sebastian Bara
-
Sărbătoarea Francofoniei
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a serbat, ca în fiecare an, Ziua Internaţională a Francofoniei printr-o manifestare culturală ce a avut loc în ziua de 20 martie 2013, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, în prezenţa unui public format din elevi ai liceelor devene. Manifestarea a început cu un moment artistic susținut de clasele a VIII-a și a XI-a ale Colegiului Tehnic „Transilvania” sub îndrumarea doamnei profesoare Mihaela Ciungu, după care, sub genericul Itinerar parizian, elevii au fost invitați la o plimbare pe Sena, ocazie cu care li s-au prezentat cele 37 de poduri și principalele monumente, atracții turistice aflate pe cele două maluri ale Senei.
Termenul de francofonie a apărut pentru prima dată în anul 1880 când geograful francez Onesime Reclus l-a utilizat în lucrarea sa Franța, Algeria și coloniile pentru a defini spațiul geografic în care se vorbește în principal limba franceză. În general, termenul francofonie, cu f mic, desemnează pe toți vorbitorii de limbă franceză, pe câtă vreme Francofonia înseamnă totalitatea guvernelor, a entităților statale care folosesc limba franceză ca limbă de comunicare. Din punct de vedere organizatoric, aceste state sunt reunite în Organizaţia Internaţională a Francofoniei, din care fac parte 200 de milioane de locuitori din întreaga lume şi 870 de milioane de persoane din cele 70 de state şi guverne ale acestei organizații. În ziua de 20 martie 1970 s-a semnat la Niamey, capitala Nigerului, Tratatul cu privire la crearea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), entitate devenită azi Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF). De atunci, an de an, manifestările dedicate Francofoniei au devenit tot mai numeroase, iar solidaritatea dintre toţi cei care folosesc limba franceză ca mijloc de comunicare a fost tot mai intensă.
La mijlocul secolului XX, poetul Leopold Sedar Senghor, fostul preşedinte al Senegalului, a fost unul dintre arhitecţii mişcării francofone care a dobândit noi valenţe, devenind „o cultură care, depăşind barierele limbii, devine un mijloc prin care popoarele care o compun iau parte la civilizaţia universală”.
România, ţară în care limba franceză este studiată, preţuită şi cunoscută graţie originii noastre latine comune, a devenit membru observator al Organizației Internaționale a Francofoniei la reuniunea la vârf de la Versailles din 1991, iar în 1993, la următoarea reuniune, din Mauritius, ţara noastră a obţinut statutul de membru cu drepturi depline. În 2006 Bucureştiul a găzduit cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, dedicat tehnologiilor informatice în educaţie, fiind prima oară când o ţară din Europa Centrală şi Răsăriteană găzduia o reuniune la vârf a Francofoniei.
De altfel, ţara noastră este cea mai importantă ţară francofonă din Europa Centrală şi de Est. Milioane de oameni din Europa, Africa, Asia, America, Oceania sărbătoresc, cu acest prilej, Francofonia, aducând astfel cel mai sincer şi mai profund omagiu limbii franceze şi civilizaţiei născute în spaţiul francofon. Acest spaţiu nu este doar o realitate geografică sau lingvistică, ci mult mai mult: este un spaţiu cultural ce îi reuneşte pe toţi cei care, oriunde s-ar afla, manifestă şi îşi exprimă apartenenţa la limba franceză şi la cultura francofonă.
Francofonia are patru mari obiective: promovarea limbii franceze şi a diversităţii culturale şi lingvistice; promovarea păcii, a democraţiei şi a drepturilor omului; susţinerea educaţiei, formării, învăţământului superior şi cercetării; dezvoltarea cooperării în serviciul dezvoltării durabile şi solidarităţii.
De peste două secole, legăturile României cu Franţa sunt excelente şi neîntrerupte, marcate de bune legături pe toate planurile: politic, cultural, ştiinţific. E bine să amintim aici rolul extraordinar de important jucat de tinerii intelectuali români care în secolul XIX au studiat la Paris şi apoi, odată reveniţi în patrie, au contribuit la înfăptuirea Unirii şi la crearea unui stat românesc modern. De secole, pentru români marea și veritabila cultură venea din Occident, în mod deosebit din Franţa.
Ca români, ne mândrim cu o galerie impresionantă de scriitori francofoni celebri, recunoscuţi drept nume importante ale culturii universale: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Virgil Gheorghiu, Prinţesa Martha Bibescu, Panait Istrati, Mircea Eliade, Elena Văcărescu, Iulia Haşdeu, Tristan Tzara, Monica Lovinescu şi lista e departe de a fi încheiată.
Toate aceste personalităţi şi-au legat numele de capitala Franţei, de Paris. Acest oraș, Orașul-Lumină, a atras întotdeauna intelectualii români ca un nesecat focar de cultură și civilizație. Prezentarea de azi a fost o introducere în atmosfera de pe malurile Senei, cunoscând unele dintre cele mai importante monumente şi locuri din capitala Franţei.
Periplul parizian a fost urmărit cu interes de elevii cărora, la finalul prezentării, li s-au adresat 20 de întrebări legate de Paris și monumentele sale. Cele mai bune răspunsuri au fost răsplătite cu premii constând în diplôme și cărți oferite de Biblioteca noastră.
Ioan Sebastian Bara
-
Eugen Evu, magicianul slovelor
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 14 martie 2013 la Salle d’Or, din incinta Deva Mall, un eveniment cultural de excepție: întâlnirea cu poetul și publicistul Eugen Evu care, cu acest prilej, și-a lansat volumele intitulate Poeme interminabile (Editura Singur, Târgoviște), Ludice preludice (Editura Limes, Cluj), Li Mesia Nice (Editura Limes, Cluj), Poeme medicinale (Editura Dacia, Cluj), Penultimul romantic (Editura Minerva, București), Ordinea ascunsă sau pleroma (eseuri și aforisme, Editura Rafet), Motoare de căutare sau cartea ca vietate (critică literară despre scritori români și străini, Editura Rafet) și volumul bilingv Amintiri care vor veni / Memories to come, în excelenta tălmăcire a scriitoarei Muguraș Maria Petrescu (Editura Singur, Târgoviște, 2012).
La eveniment au luat parte personalități culturale de marcă, prieteni ai poetului Eugen Evu: poetul, filozoful și preotul Theodor Damian, din S.U.A., editor al revistei de cultură și spiritualitate românească Lumină lină, ce apare la New York, membru în colegiile de redacție a numeroase reviste românești de cultură din țară și străinătate; prof. univ. dr. în filosofie Ioan N. Roșca, criticul literar Florentin Popescu, redactorul-șef al revistei Bucureștiul Literar.
Prezentarea scriitorului Eugen Evu și a cărților sale a fost făcută de d-na Muguraș Maria Petrescu, scriitoare, traducătoare, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1979, poetul și publicistul Eugen Evu este o voce importantă a literaturii hunedorene, a poeziei în mod deosebit. Afirmat în mediul literar al Hunedoarei în anii 70 ai secolului trecut, Eugen Evu s-a impus în peisajul literar românesc ca un talent de excepție, autorul unui univers liric cu totul special, făuritorul unui limbaj poetic inconfundabil.
Editorial, a debutat, prin concurs, în anul 1974, la Editura Facla din Timişoara, cu 21 de poezii, în volumul Toate iubirile. La Hunedoara a înfiinţat cenaclul literar „Izvoare”, apoi „Lucian Blaga”, care ulterior şi-a schimbat denumirea în „Dan Constantinescu”. A înfiinţat primul săptămânal din județul Hunedoara, ziarul Renaşterea Hunedoarei, care a apărut între 1990 și 1991. Este fondator al publicaţiilor literare: Provincia – Vitraliu hunedorean, care ulterior şi-a schimbat denumirea în Provincia Corvina, Kilometrul zero, Sider – Semnal.
Este autorul a peste 40 de volume de versuri și proză, pamflete și eseuri.
Activitatea literară a lui Eugen Evu este apreciată și peste hotare, scriitorul fiind prezent cu opere în reviste și site-uri literare din Italia, Germania, Australia, S.U.A., Croația, Spania, Portugalia.
Volumele lansate de Eugen Evu vorbesc de la sine despre extraordinarul talent al acestuia de a pune în valoare comorile limbii române, o limbă pe care o iubește și căreia îi află în permanență noi valențe. De altfel recunoașterea de care se bucură creația lui Eugen Evu în lumea literară românească și ecoul pe care îl are în alte țări sunt o dovadă de necontestat a talentului și măiestriei literare ale unui scriitor care de peste cinci decenii arde pe altarul poeziei, al literaturii de bună calitate. În aceste cărți cititorul poate descoperi, pe lângă un minunat poet, și un excelent autor de aforisme, un eseist și un critic literar de mare profunzime, cu un verb inspirat, cu o acuitate deosebită a percepției fenomenului literar românesc și universal.
Încă de la debutul său, în anul 1970, în revista de mare prestigiu Familia, marele poet Şt. Augustin Doinaş a simțit imediat că pe firmamentul literaturii române a început să străluceasă o nouă stea, un dar al Divinității, cum atât de plastic s-a exprimat: „La Eugen Evu, cuvântul odată rostit devine unic și esențial. Mă bucur a-l descoperi ca pe un dar din partea Divinității.” Aceste cuvinte, cu siguranță, l-au obligat pe tânărul, pe atunci poet, iar toată creația ulterioară a lui Eugen Evu s-a situat sub steaua unei literaturi de foarte bună calitate. Cu trecerea anilor, universul poetic al lui Eugen Evu a dobândit noi valențe, expresia poetică a devenit mai esențializată, limbajul artistic s-a șlefuit asemenea unei pietre prețioase. Și aceste noi volume vor aduce iubitorilor de poezie satisfacții deosebite, fiecare vers punând în lumină profilul unui poet de excepțional talent care asemenea unui demiurg creează un univers întreg ale cărui taine încearcă să le pătrundă.
Ca orice întâlnire cu poezia adevărată, și întâlnirea din acest mijloc de martie ne-a îmbogățit spiritual și sutem mândri că județul Hunedoara poate oferi literaturii române și universale scriitori de talia lui Eugen Evu. Îi dorim din toată inima poetului Eugen Evu să fie mereu la fel de tânăr în suflet și să ne dăruiască pagini literare valoroase, care să ne bucure așa cum ne bucură volumele recent lansate.
În finalul întâlnirii, din partea Bibliotecii Județene au fost oferite Diplome de excelență poetului Eugen Evu și omului de cultură pr. Theodor Damian, ca semn de recunoaștere a contribuției acestora la promovarea culturii române în lume.
Ioan Sebastian Bara
-
Centenar Maria Tănase
Printre preocupările importante ale Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva este organizarea unor activități prin care este adusă în atenție o personalitate română sau din altă țară, personalitate ce a marcat puternic cultura sau știința, politica sau viața spiritual-religioasă. De curând, a fost rândul marii noastre cântărețe, Maria Tănase, să fie prezentată în special tinerilor, la împlinirea unui secol de la naștere și a 50 de ani de la trecerea ei în eternitate (25 septembrie 1913 – 22 iunie 1963). Genericul sub care, în ziua de 7 martie, s-a desfășurat momentul omagial la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a fost Centenar Maria Tănase.
Cea mai mare cântăreață română de muzică populară, această pasăre măiastră a cântecului românesc, artistă desăvârșită, personalitate emblematică a culturii române, Maria Tănase a fost evocată cu ajutorul unei prezentări. Participanții la această manifestare, elevi din liceele devene, au făcut astfel cunoștință cu viața Mariei Tănase, cu importanța excepțională pe care cântecele ei le reprezintă pentru tezaurul cultural românesc.
Pentru cei foarte tineri, poate acest nume nu spune atât de mult, dar părinții și bunicii acestor tineri au crescut cu cântecele Mariei Tănase în suflet, artista care a fost și rămâne cea mai mare cântăreață de muzică populară, de muzică românească autentică. A interpretat ca nimeni alta până acum cântece din toate regiunile țării, din Moldova până în Oltenia, din Ardeal și Banat până în Dobrogea, și a făcut-o cu aceeași măiestrie impecabilă. A iubit cântecul românesc, a iubit din toată ființa ei această țară pe care a slujit-o, ca și George Enescu, prin intermediul muzicii. Iar răsplata a fost dragostea și prețuirea unui public de toate vârstele, provenit din toate categoriile sociale. Pentru că zvonul de cântec românesc pe care l-a dăruit acestui popor și-a găsit loc în sufletele fiecărui român. Maria Tănase a fost o excepțională cunoscătoare a folclorului românesc, o culegătoare pasionată de folclor pe care îl descoperea ca pe o comoară în satele românești, la bătrânii care învățaseră cântecele de la moșii și strămoșii lor. Odată descoperite cântecele, ele erau dăruite tuturor cu generozitate și talent, cântate de-a lungul și de-a latul țării, pe cele mai îndepărtate scene, în mijlocul oamenilor pe care i-a iubit. Cântecele Mariei Tănase, „de la lume adunate și iarăși la lume date”, cum spunea marele Anton Pann, au bucurat generații întregi de iubitori de muzică. Milioane de români au purtat și poartă în suflet cântecele nemuritoare ale Mariei Tănase.
Noi, hunedorenii, poate ar trebui să avem un gând de recunoștință în plus față de această mare artistă, dat fiind că ultimul ei concert, prin care și-a luat rămas bun de la publicul ei drag, a avut loc în orașul Hunedoara, la 1 mai 1963, cu o lună înainte de a părăsi această lume.
Maria Tănase a cunoscut gloria, recunoașterea deplină națională și mari succese internaționale. Să amintim că a încântat publicul din Franța, din Statele Unite (unde a strălucit alături de violonistul Grigoraș Dinicu, la pavilionul României), Turcia, dar niciodată nu a cedat ispitei de a se rupe de România, niciodată nu a dorit să-și părăsească Țara. Pentru că Maria Tănase, asemenea unui stejar secular, aparținea pământului românesc pe care l-a iubit din tot sufletul. Pe ultimul drum, într-o zi de iunie a anului 1963, într-un simplu car tras de boi, așa cum și-a dorit, a fost condusă de sute de mii de români cu ochii în lacrimi. Învelișul lumesc al Mariei Tănase a plecat atunci, dar au rămas cântecele ei fără moarte pe care le ascultă generații de români. Cântece vor veni și vor pleca, dar Ciuleandra, Mărioară de la Gorj, Trenule, mașină mică, Mi-am pus busuioc în păr, Cine iubește și lasă și sute de alte cântece îndrăgite nu vor muri niciodată. Numele Mariei Tănase este așezat la loc de cinste în galeria marilor noștri artiști – Constantin Brâncuși, George Enescu, Corneliu Baba și alții – care au avut România în suflet și întreaga lor operă au închinat-o României.
În finalul prezentării, tinerilor li s-au adresat întrebări legate de viața și creația artistică a Mariei Tănase, cei care au răspuns corect fiind recompensați cu premii în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.
Ioan Sebastia Bara
-
Doamna poeziei – Paulina Popa
Eleganta incintă a Salle D’Or de la Deva Mall a fost literalmente neîncăpătoare în ziua de 4 martie 2013 când, în organizarea Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a avut loc o întâlnire cu poeta, eseista şi editoarea Paulina Popa care, cu acest prilej, şi-a lansat noul volum de versuri intitulat Iubire, apărut la Editura EMIA în anul 2012.
Prezenţă constantă, de peste 30 de ani, în viaţa culturală hunedoreană, Paulina Popa este un nume de referinţă în literatura română, un om de cultură complet care a contribuit cu întregul său talent şi cu toată energia la îmbogăţirea spirituală a judeţului Hunedoara.
Dăruită cu talent poetic, Paulina Popa debutează cu versuri în anul 1970, în revista Crişana, precum şi în revista Zbor alb a Liceului Pedagogic din Beiuş unde era elevă. Ulterior, ca soţie de preot, i s-a îngrădit posibilitatea de a publica, aşa încât doar după 1989 a putut să debuteze editorial, debut care se produce în anul 1990 cu volumul de versuri pentru copii Ruga Mântuitorului.
Prezenţa în viaţa literară a Paulinei Popa a continuat cu numeroase volume de versuri apărute la edituri de prestigiu precum Ion Creangă, Helicon, Ametist.
În anul 1996 a fondat la Deva Editura EMIA şi a început să desfăşoare o bogată activitate editorială, fiind publicate cărţi semnate de autori prestigioşi precum Radu Ciobanu, Gheorghe Schwartz, Passionaria Stoicescu, Constantin Cubleşan, Vasile Andru. De asemenea, au fost publicate numeroase cărţi de spiritualitate creştină, traduceri din literatura universală, cărţi pentru copii precum şi o foarte bogată paletă de cărţi scrise de profesori hunedoreni în sprijinul elevilor.
În anul 1999, Paulina Popa fondează la Deva revista de literatură Semne care a găzduit, de-a lungul anilor, texte literare, pagini de critică, dezbateri şi traduceri sub semnătura unor prestigioşi scriitori. Un an mai târziu, în 2000, fondează Asociaţia Culturală „Emia” şi pune bazele Festivalului Internaţional de Poezie „Emia” a cărui primă ediţie s-a desfăşurat sub auspiciile Anului Internaţional Eminescu. În acelaşi an, devine membră a Uniunii Scriitorilor din România.
În anul 2001, revista Semne a fost distinsă la Iaşi cu Premiul revistei Convorbiri literare, iar Paulina Popa a făcut parte din juriul Concursului Naţional de Poezie de la Ipoteşti „Porni Luceafărul”. În anul 2002, Paulina Popa a primit Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad.
În anul 2005 înfiinţează la Deva Editura PAULA, editură care îşi propune să publice îndeosebi literatură română, autori contemporani şi tineri debutanţi. Participă, alături de Cezar Ivănescu şi Linda Maria Baros, la un Festival de Poezie în Iordania, vizitează locurile sfinte, ceea ce o inspiră în creaţia poetică ulterioară.
Despre creaţia literară a Paulinei Popa au scris: Radu Ciobanu, Victor Isac, Eugen Evu, Ioan Evu, Dumitru Hurubă, Gligor Haşa, Aurelian Sârbu, Petrică Birău, precum şi scriitorii George Vulturescu, Octavian Soviany, Romul Munteanu, Liviu Ioan Stoiciu, Gheorghe Grigurcu, Adrian Dinu Rachieru, Victor Sterom, Mariana Filimon, Constantin Cubleşan, Al. Cistelecan, Victoria Milescu etc.
A fost cum nu se poate mai nimerit să întâmpinăm anotimpul florilor şi al renaşterii vieţii cu un florilegiu de versuri pe care ni l-a oferit, cu generozitate şi iubire, distinsa poetă şi prietenă a Bibliotecii, doamna Paulina Popa. Poeta ne-a adus în dar un volum intitulat simplu şi grăitor Iubire. Sub semnul iubirii a fost aşezată creaţia lirică a celor mai mari poeţi, din antichitate până în zilele noastre, pentru că, aşa cum spunea Dante, „iubirea pune în mişcare Soarele şi aştrii”, vers care nu întâmplător încheie Divina Comedie. Iubirea, în toate ipostazele ei: iubire faţă de Divinitate, dragostea primordială dintre bărbat şi femeie, dragostea maternă, dragostea faţă de tot ce înseamnă viaţă, toate acestea se găsesc în creaţia poetică a Paulinei Popa. Simpla înşiruire, la întâmplare, a titlurilor unor volume de versuri semnate de distinsa poetă ne îndreptăţeşte să afirmăm că iubirea este un laitmotiv al întregii sale opere poetice: Nunta cuvintelor, Cuvinte sărutate de îngeri, Să înşeli moartea cu vorbe de dragoste, Mama – antologia iubirii şi altele.
Volumul care s-a lansat are drept motto nepieritoarele vorbe ale Mântuitorului Iisus Hristos rostite în timpul Cinei celei de taină: „Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi.”
Sub acest impresionant comandament etic se rânduiesc toate poeziile cuprinse în volumul Iubire. Încărcătura semantică a cuvântului Iubire este de fiecare dată alta, în fiecare poezie descoperindu-ni-se o nouă faţetă a acestui sentiment etern uman, faţetă pe care harul şi sensibilitatea Paulinei Popa o îmbracă în minunat veşmânt poetic. Începutul fiecărei poezii este o mică nestemată filosofică, o concluzie pe care poeta o prezintă asemenea unei licori tari, îmbătătoare: Iubirea este începutul şi sfârşitul; În psalmul iubirii intră toată viaţa; viaţa este pentru totdeauna Iubire.
Într-adevăr, această Iubire, cu i mare, străbate ca un fir de foc toate versurile pe care le găsim în volumul Paulinei Popa. Fiecare dintre noi, atunci când va lua în mână acest volum, va vedea că, pe măsură ce ne adâncim în lumea plină de taine a acestor versuri, din paginile pe care le răsfoim se ridică un adevărat imn închinat iubirii, un cânt de slavă pe care Poeta îl dedică nobilului sentiment al iubirii. Vom înţelege mult mai bine vorbele Apostolului Pavel: Dacă dragoste nu e, nimic nu e. Iar cea care ne-a făcut să vedem limpede acest adevăr etern este poeta Paulina Popa căreia îi mulţumim că ne-a îmbogăţit cu încă un volum valoros.
Ioan Sebastian Bara
-
Un tânăr prozator hunedorean
Fidelă tradițiilor consacrate de câțiva ani încoace, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat recent o nouă lansare de carte. Evenimentul cultural a avut loc în ziua de 23 februarie 2013, în agreabila ambianţă a Salle d’Or din incinta Deva Mall. A fost prezentat publicului iubitor de literatură volumul de proză intitulat Lumina umbrei mele al tânărului prozator Ionuț Copil, volum apărut în anul 2012 la Editura Realitatea Românească din Vulcan.
Scriitorul Ionuț Copil s-a născut în ziua de 23 noiembrie 1977 în Geoagiu. A urmat liceul agricol din localitatea natală și în anul 2001 a absolvit Facultatea de Agronomie din Timișoara. A fost pasionat de scris și, în anul 2007, debutează cu volumul de eseuri intitulat Clipa de luciditate. A publicat și numeroase lucrări de specialitate, din domeniul agrar, fără să renunțe la preocupările literare.
Dacă primul volum, apărut acum doi ani, Clipa de luciditate, punea în valoare talentul de eseist a lui Ionuț Copil, care a adunat aici, cum însuși spune, „tensiunile, frustrările, întrebările, iubirea neîmpărtășită”, volumul pe care l-a lansat acum este o impresionantă și lucidă radiografie a întregii existențe post-decembriste, atât a autorului, cât și a societății noastre în general. Observator atent, riguros și nemilos al unei realități extrem de complexe, Ionuț Copil pare a fi dominat de celebrele cuvinte ale lui Caragiale: „Simt enorm și văd monstruos.” Dacă ar fi să rezumăm în câteva cuvinte cartea lui Ionuț Copil, ar trebui să recurgem la caracterizarea lapidară pe care o face autorul atunci când se referă la geneza și conținutul cărții, o carte care „s-a închegat din gândurile și răspunsurile, din judecățile și prejudecățile ultimilor șase ani”.
Scriind cu inteligență, cu talent, cu ironie și autoironie, cu o uneori șocantă lipsă de menajamente, rupând canoane și doborând prejudecăți pudibonde, Ionuț Copil pare că pune în fața cititorului o oglindă măritoare în care se vede o societate întreagă, societatea noastră românească din acești ultimi 20 de ani. Dincolo de limbajul, de cele mai multe ori, dur și frust, autorul aduce în atenție probleme grave care ne frământă pe toți, întrebări care își caută răspunsul, întrebări care „clatină eșafodajul adevărurilor consacrate sau relevate”.
Tot autorul este cel care își autodefinește volumul care: „Vorbește într-un limbaj liber, pendulând între umor și obscenitate despre probleme serioase, despre prostia omenească și despre frenezia cu care ne autosabotăm zi de zi”.
Cititorii vor putea descoperi nenumărate teme care invită la reflecție, în fiecare pagină existând motive de interogație și de analiză.
Cu prilejul lansării, prozatorul Ionuț Copil a purtat un interesant dialog cu cei prezenți cărora le-a oferit autografe.
Ioan Sebastian Bara
-
Un prozator în plină afirmare
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și-a invitat prietenii, pe iubitorii de literatură, la un eveniment cultural ce a avut loc în ziua de 18 februarie 2013, în ambianţa oferită de Salle d’Or din incinta Deva Mall. A fost o plăcută întâlnire cu tânărul prozator Sebastian CIORTEA care și-a lansat romanul intitulat Bell, visele se împlinesc, volum apărut la Editura EMIA din Deva.
De aproape două decenii de când s-a lansat pe piața de carte, Editura EMIA, prin directoarea ei, poeta Paulina Popa, s-a preocupat constant de promovarea tinerelor talente literare din județul Hunedoara cărora le-a oferit cu generozitate prilejul de a se afirma în poezie, proză, critică literară, eseistică. Cu un simț literar deosebit, conducerea editurii depistează realele talente literare și nu pregetă să le facă cunoscute publicului cititor care dorește să facă cunoștință cu scriitori de talent. Tânărul prozator Sebastian Ciortea este un bun exemplu în acest sens.
Absolvent al Liceului Tehnic „Transilvania” și apoi a Facultății de Științe Economice a Universității Ecologice „Traian” și a Institutului Multimedia Româno-Elvețian din Deva, Sebastian Ciortea îmbină o profesiune ce presupune cifre și situații abstracte cu pasiunea pentru literatură pe care o transpune în pagini încredințate tiparului.
De pe coperta a IV-a a cărții aflăm că romanul Bell, visele se împlinesc este „o poveste uimitoare în care tragedia, durerea și trădarea se transformă în iubire”. Într-un stil alert, dinamic, scriitorul trasează o tramă epică în care cititorul este atras pe tot parcursul lecturii. Personaje bine definite, surprinse în diferite ipostaze care le pun în evidență caracterul, compun o lume în mișcare pe care romancierul Sebastian Ciortea o zugrăvește cu un real talent epic.
Am avut prilejul să ne bucurăm și de această dată că, din nou, literatura și cartea ne-au adunat laolaltă în primitoarea Salle d’Or, devenită de la o vreme un adevărat tărâm al cărții. Scriitorii cu care ne întâlnim, fie ei consacrați sau tineri care bat la porțile afirmării, ne oferă de fiecare dată prilejul să constatăm că literatura, creația literară se află în plină efervescență și în județul Hunedoara. Este un lucru extrem de îmbucurător pentru noi că în ultima vreme a crescut numărul evenimentelor culturale de calitate, al lansărilor de carte, prilej pentru noi toți să constatăm că lectura continuă să fie la mare preț. Bucuria a fost cu atât mai deplină cu cât i-am oferit prilejul unui foarte tânăr scriitor să se afirme, să intre în minunata lume a literaturii, a slujitorilor condeiului. Sigur, condeiul a rămas o figură de stil azi, în plină epocă a internetului.
Romanul pe care l-a lansat tânărul Sebastian Ciortea este ceea ce se numește un roman de acțiune și de dragoste, pe care tinerii îl vor aprecia fără îndoială. Este un roman bine scris, într-un stil alert, cu personaje bine conturate care evoluează în situații dintre cele mai diverse, cu iubiri, cu drame și bucurii, într-un cuvânt, cu tot ceea ce înseamnă viață la cote înalte.
La finalul întâlnirii, tânărul scriitor a stat de vorbă cu cei prezenți și a oferit autografe. S-a demonstrat încă o dată faptul că Biblioteca noastră este o fidelă prietenă a scriitorilor hunedoreni, fie ei consacrați sau debutanți, scriitori de care avem nevoie și, așa cum de atâtea ori am spus, care au la rândul lor nevoie de Biblioteca Județeană.
Ioan Sebastian Bara
-
Poezia la ea acasă
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a invitat din nou iubitorii de poezie la o după-amiază lirică în ziua de 15 februarie 2013, în primitoarea ambianţă a Salle d’Or din incinta Deva Mall. Aici a fost lansat volumul de versuri intitulat Ţipătul rotund, al poetului devean Daniel DĂIAN, volum apărut la Editura Grinta din Cluj-Napoca.
Ne bucură mult faptul că în ultima vreme am găzduit tot mai numeroase lansări de carte, în special volume de poezie. Este o bucurie în plus, pe lângă faptul că biblioteca noastră se va îmbogăţi cu un nou volum, este o dovadă că poezia nu pierde teren, că, în ciuda ritmului debordant al vieţii, gustul pentru poezie rămâne constant.
Poetul Daniel Dăian s-a născut la 29 noiembrie 1978 în Deva. Este absolvent al Facultăţii de istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, având un masterat susţinut la Universitatea din Alba Iulia. În prezent îşi pregăteşte lucrarea de doctorat cu o temă ce abordează istoria şi urbanismul în oraşul Deva.
Preocupările literare ale lui Daniel Dăian s-au concretizat în volume de poezie şi proză apărute în ultimii doi ani: Arbori de cristal, în anul 2011, la Editura Publishers din Bacău (versuri); Reflexii din temniţa îngerilor, în anul 2011, la Editura Nelinişti Metafizice, Constanţa (proză) şi volumul ce se lansează acum, Ţipătul rotund, apărut în anul 2012 la Editura Grinta din Cluj-Napoca.
Se află în lucru piesa de teatru Ultimul Dumnezeu şi volumul de poezii Jurnalul ultimelor treizeci de zile de când sunt viu.
Daniel Dăian este colaborator al revistelor literare Orient Latin din Timişoara, Semne din Deva, Cafeneaua literară din Piteşti, Ardealul literar din Deva, fiind prezent şi pe numeroase site-uri cu profil literar.
Volumele pe care le-a publicat până acum Daniel Dăian ne demonstrează că avem în faţă un scriitor care „are stofă”, aşa cum atât de succint şi de convingător l-a caracterizat publicistul Cornel Nistorescu.
Personalitate complexă, poetul Daniel Dăian s-a prezentat în faţa publicului devean cu o plachetă de versuri în care, potrivit aprecierilor lui Sorin Grecu pe coperta a IV-a a cărţii, „poetul îşi împleteşte meticulos, cu fiecare vers pe care-l scrie, laţul – o poezie născută din observaţie lucidă şi indestructibilă tristeţe”.
Daniel Dăian atrage interesul iubitorilor de poezie cu un discurs liric sensibil şi profund, cu versuri ce pun în lumină o personalitate poetică aflată în permanenta căutare a unor răspunsuri la marile interogaţii existenţiale.
Cei care se vor apleca cu interes asupra versurilor cuprinse în volumul Ţipătul rotund vor cunoaşte un poet-filosof, un spirit iscoditor, cu un autentic filon liric, care ştie să transpună în cuvinte marile teme existenţiale: viaţa, iubirea, fericirea, moartea, credinţa. Este o poezie modernă, scrisă cu nerv dar şi cu o nedisimulată sensibilitate, ceea ce sporeşte gradul de atractivitate a acestor versuri. Metafora şi simbolul sunt elementele sine qua non ale liricii lui Daniel Dăian, limbajul poetic făcând parte din registrul poeziei post-moderne, aşa cum foarte pertinent observă scriitorul Constantin Zărnescu, cel care semnează prefaţa volumului.
Daniel Dăian se situează, prin autenticul har poetic pe care îl posedă, în galeria marilor săi înaintaşi din ceea ce se numeşte „Şcoala poeţilor hunedoreni”: Paulina Popa, Mariana Pândaru, Iv Martinovici, Dan Constantinescu, Eugen Evu.
Cu prilejul lansării, poetul a avut un dialog cald şi deschis cu iubitorii de poezie din sală cărora le-a oferit autografe pe acest ultim volum al lui.
Ioan Sebastian Bara
-
Dumitru Hurubă la o nouă întâlnire cu cititorii
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 7 februarie 2013, în incinta Deva Mall, etajul 4, Salle d’Or, o întâlnire cu prozatorul şi publicistul Dumitru Hurubă care, cu acest prilej, a lansat două noi volume de proză: Iago, sforărie de lux (Editura Eubeea din Timișoara) și Aranka-néni sau canapeaua cu scârț (Editura Limes din Florești, județul Cluj).
Scriitor afirmat de câteva bune decenii în lumea literară românească, bucurându-se de aprecierea unanimă a criticii și a cititorilor, Dumitru Hurubă este un nume de referință pentru cultura hunedoreană. Cu incontestabilul său talent de prozator, cu un simț acut al realităților politico-sociale din România, cu un umor care vine pe filiera marilor noștri umoriști, Dumitru Hurubă a reușit să alcătuiască o veritabilă cronică în proză a realităţilor post-decembriste, a complexului mecanism politico-social din România ultimelor două decenii. Fiecare roman pe care îl publică aduce o perspectivă nouă, un nou mod de a transpune în arta cuvântului tot ceea ce ne înconjoară. Romanele lui Dumitru Hurubă sunt inspirate din tumultul realității și sunt scrise cu un umor sănătos, tonic, cu ironie şi cu un deosebit simţ satiric.
Referindu-se la romanul Iago, sforărie de lux, Ilie Chelaru, lectorul cărții din partea Editurii Eubeea, consideră că acesta „se poziționează la zona de contact dintre două lumi, regimul totalitar și democrația post-decembristă, la care le găsește, din păcate pentru noi, o mulțime de puncte comune”. Ca și în toate celelalte romane ale sale, și aici Dumitru Hurubă se inspiră din realitatea cotidiană atât de complicată, populată de personaje a căror psihologie o radiografiază cu precizie de laser. Umorist de mare finețe, cu un ochi care vede tot și înregistrează tot, cu o ureche care surprinde limbajul personajelor într-o manieră ce ne duce cu gândul la Caragiale și Teodor Mazilu, Dumitru Hurubă descrie situații, atitudini, stări, toate compunând în final o frescă vie, multicoloră a unei societăți în care trăim cu toții de peste două decenii.
Al doilea roman, Aranka-néni sau canapeaua cu scârț, aduce o puternică notă de pitoresc al limbajului, surprinde atitudini și gesturi tipice unui personaj feminin surprins în cele mai insolite ipostaze. Calitatea de mare umorist a lui Dumitru Hurubă atinge în acest roman cote ce reprezintă o reală provocare pentru orice prozator care se vrea continuator al marii proze umoristice românești.
De fiecare dată când am luat parte la o lansare de carte marca Dumitru Hurubă, am plecat mai bogați, mai împliniți spiritual. Am avut de fiecare dată în fața noastră un scriitor veșnic tânăr, în ciuda tâmplelor ninse, un scriitor și un om dornic să se întâlnească cu cititorii săi care îi iubesc opera, îi citesc cărțile, așteaptă cu nerăbdare o nouă apariție.
Cititorii care au avut bucuria de a asculta prezentarea celor două romane au descoperit faptul că Dumitru Hurubă îi poartă într-o lume căreia pare că îi pune o oglindă în față, o oglindă în care cititorul va vedea chipuri și măști ale unei societăți în care, pe lângă valori morale eterne, coexistă minciuna, viclenia, lipsa de caracter.
Ambele romane par a fi două tablouri în clar-obscur prin care Dumitru Hurubă ne invită la meditație asupra valorilor etice perene. Și aceste două noi romane, ca și întreaga proză a lui Dumitru Hurubă, ne prezintă același analist fin, lucid, riguros şi competent al lumii căreia noi toţi îi suntem martori de peste două decenii.
Ioan Sebastian BARA
-
Județul Hunedoara, monografie – eveniment editorial de referință
Seria evenimentelor culturale organizate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în luna ianuarie 2013 a culminat cu un moment îndelung așteptat: în ziua de 29 ianuarie 2013 au fost lansate cele trei ample volume ale lucrării Județul Hunedoara, monografie. Foaierul Teatrului de Artă Deva, care a găzduit evenimentul, a fost literalmente neîncăpător, cei prezenți fiind extrem de interesați de acest eveniment editorial de excepție, un fapt însemnat de mare importanță, așteptat cu nerăbdare de toți cei care au fost în permanență la curent cu acest proiect amplu, de mare impact asupra vieții social-culturale din județ. Numeroșii prieteni ai Bibliotecii, locuitori ai județului Hunedoara, au ținut să ne fie alături la acest important eveniment cultural.
Ampla lucrare monografică a fost elaborată la inițiativa domnului Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Biblioteca Județeană a acceptat provocarea și s-a implicat cu toate forțele în finalizarea acestui ambițios proiect cultural. Rezultatul a fost apariția celei mai ample și mai bine documentate monografii a județului Hunedoara, o veritabilă carte de vizită a județului nostru, realizată cu instrumentar ştiinţific de către un colectiv interdisciplinar format din specialişti din principalele instituţii de profil din judeţ: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara, Compania Judeţeană de Turism Hunedoara S.A., Direcţia Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Naţional Hunedoara, Direcţia Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Teatrul de Artă Deva.
Aspectul grafic de înaltă ținută este meritul Casei de Editură Emia Deva care a avut o contribuție importantă la realizarea acestei monografii.
Județul Hunedoara, monografie este o lucrare complexă, structurată în trei volume.
Primul volum prezintă pe larg, prin studii bine documentate, caracteristicile naturale ale județului Hunedoara, începând de la așezare, relief, hidrografie, floră și faună, până la parcuri naturale și zone protejate. Urmează capitole speciale dedicate istoriei județului Hunedoara, istorie analizată din cele mai vechi timpuri, ajungând la Regatul dac și Dacia romană, viața comitatului în timpul voievodatului Transilvaniei, cu figura ilustră a lui Iancu de Hunedoara, perioada modernă, cu răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan, revoluția de la 1848-1849, lupta românilor hunedoreni pentru emancipare națională, județul Hunedoara în timpul Primului Război Mondial, viața hunedoreană în perioada interbelică și anii ce au premers a doua conflagrație mondială.
Al doilea volum poartă titlul generic „Economie şi societate” întrucât face o profundă incursiune în viaţa economică, socială şi spirituală a judeţului, punând în lumină aspecte specifice judeţului nostru. Firul istoric este reluat de la anii celui de-al Doilea Război Mondial după care se face o amplă şi documentată incursiune, o analiză riguroasă a vieţii judeţului Hunedoara în timpul comunismului. Este prezentat impactul negativ produs de naţionalizarea de la 11 iunie 1948 şi de colectivizarea agriculturii, procese dureroase care au generat suferinţe şi traume ale căror efecte s-au resimţit puternic şi asupra populaţiei judeţului Hunedoara. Perioada de după decembrie 1989 este analizată succint, evenimentele fiind foarte recente pe scara timpului, ceea ce nu permite încă o abordare istorică suficient de riguroasă. Capitole speciale sunt rezervate dezvoltării economice a județului, mineritului aurifer, carbonifer și al fierului, din Munții Apuseni, Valea Jiului, Munții Poiana Ruscă, aspectele tehnologice, descrierile zăcămintelor, informaţiile economice fiind completate cu analiza activităţii societăţilor miniere care au funcţionat aici de-a lungul timpului şi au contribuit la dezvoltarea economică a judeţului Hunedoara.
O amplă analiză, bazată pe documente inedite, este rezervată meşteşugurilor şi breslelor hunedorene urmărite de la începuturile din secolul XIII, până în epoca contemporană. O bogată iconografie vine în sprijinul informaţiilor oferite.
În continuare, administraţia judeţului Hunedoara este prezentată detaliat, începând cu prima menţiune despre comitatul Hunedoara datând din anul 1876, continuând cu analiza instituţiilor administrative ale comitatului şi apoi ale judeţului. Tabloul administraţiei hunedorene este adus la zi, până la reînfiinţarea prefecturilor, în mai 1992. Acestui tablou i se adaugă o prezentare sintetică, pe bază de hărţi, a tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Hunedoara (municipii, oraşe, comune), cu localităţile aparţinătoare şi cu anul primei lor atestări documentare.
Volumul se încheie cu o amplă prezentare a învăţământului hunedorean de la începuturi până în zilele noastre, subliniindu-se în mod deosebit rolul extrem de important pe care l-a îndeplinit şcoala românească din Transilvania în păstrarea şi afirmarea fibrei naţionale.
Al treilea volum al monografiei se intitulează „Cultură şi spiritualitate” și include texte ce pun în lumină viaţa spirituală şi bogăţia culturală a acestui spaţiu. Volumul se deschide cu o amplă prezentare a istoriei bisericilor creştine din judeţ. De la atestările paleocreştine de pe teritoriul judeţului Hunedoara, de la cele mai vechi biserici din judeţ, de la Strei şi Streisângiorgiu, până la viaţa bisericească din zilele noastre, este prezentată istoria bisericilor ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică, reformată, luterană, unitariană. Din acest capitol rezultă cu limpezime faptul că judeţul Hunedoara a fost întotdeauna un spaţiu de vieţuire interetnică, a tuturor confesiunilor religioase, fără fricţiuni şi conflicte majore.
Viaţa culturală hunedoreană a fost caracterizată printr-o efervescență deosebită a societăţilor şi instituţiilor culturale, o atenţie specială şi pe deplin justificată fiind acordată rolului pe care Societatea ASTRA l-a jucat în formarea şi afirmarea conştiinţei naţionale a românilor transilvăneni.
De asemenea a fost amplu prezentată activitatea Societății pentru Fond de Teatru Român, a Societății de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara şi a Muzeului Judeţului Hunedoara, instituţii culturale care au avut un impact puternic asupra vieţii hunedorene la cumpăna veacurilor XIX şi XX.
Întreaga viaţă politică, socială, economică, culturală a judeţului Hunedoara a fost oglindită, începând cu anul 1876, când apare primul ziar hunedorean, în paginile unor publicaţii cu profil divers, publicaţii a căror apariţie este urmărită cronologic în monografie, până în perioada post-decembristă.
Zonele etno-folclorice din județul Hunedoara se bucură de o atenție specială, acestea fiind prezentate pe larg, cu competență și pasiune de către autorii monografiei, astfel încât oricine doreşte să cunoască acest judeţ va descoperi comori folclorice inestimabile, bine conservate, nealterate, din Ţinutul Pădurenilor până pe Valea Mureşului, din Ţinutul Momârlanilor până pe culmile domoale ale Apusenilor.
Frumuseţile naturale ale judeţului Hunedoara, monumentele naturii, monumentele istorice, de patrimoniu sunt concentrate în capitolul special dedicat turismului. Traseele montane din Retezat şi Parâng, aşezările din Munţii Apuseni, monumentele dacice, vestigiile romane, bisericile vechi din lemn şi piatră, castelele şi fortăreţele, văile pitoreşti ale râurilor ce străbat judeţul fac ca în orice anotimp acesta să-şi păstreze atractivitatea pentru cei care îl vizitează.
Monografia județului Hunedoara a încercat să sintetizeze toate caracteristicile acestui județ care se prezintă celor care vor să-l cunoască drept un judeţ cu frumuseţi naturale unice, cu o existenţă marcată de momente cruciale pentru istoria naţională, cu o viaţă spirituală bogată, cu o impresionantă bogăţie etno-folclorică.
Lucrarea, în ansamblul ei, are la bază o documentare extrem de minuţioasă, caracterizată prin recursul la surse de informare credibile şi prin prezentarea a numeroase informații inedite. De asemenea, materialul iconografic inclus în fiecare volum conferă atractivitate şi adaugă valoare textelor.
Monografia are drept public-țintă atât cititori cu pregătire științifică, specialiști în domeniile abordate în lucrare, dar și publicul larg, cititorul obișnuit, legat sufletește de acest județ pe care acum are ocazia să-l cunoască sub multiple aspecte. Colectivul redacțional a încercat să acopere o arie tematică cât mai amplă, să prezinte numeroasele fațete sub care ni se prezintă acest județ, să aducă numeroase aspecte inedite, documente și imagini care nu au mai văzut lumina tiparului. Cu toate acestea, nu suntem în prezența unei lucrări exhaustive, drept care monografia este perfectibilă, se poate completa, se poate îmbogăți, se pot aduce noi informații din toată structura tematică a sumarului. Ceea ce am făcut noi este un prim pas, o veritabilă operă de pionierat, pentru că pentru prima dată am reunit forţe de diferite profesii şi specializări şi am închegat o lucrare ce oferă un tablou complex al judeţului Hunedoara.
Este de notat faptul că Biblioteca Județeană „Ovid Densusianuˮ Hunedoara-Deva, ca instituție care a coordonat și a asigurat munca de redactare a acestei consistente monografii, cu exigență și profesionalism, a reușit să contribuie la cunoașterea și prezentarea județului Hunedoara, îndeplinindu-și cu onoare datoria de instituție de cultură a județului. De aceea, prin realizarea lucrării Judeţul Hunedoara, monografie, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva şi-a îndeplinit o îndatorire civică şi patriotică, aceea de a oferi comunităţii judeţului Hunedoara această carte de vizită prin care sperăm să fim mult mai bine cunoscuţi şi apreciaţi.
Ioan Sebastian Bara
Toți pentru bibliotecă, biblioteca pentru toți!
