-
Trofeul Micului Cititor la a XXXIII-a ediție
Anul acesta, din nou, ca în atâția alți ani, Ziua Internaţională a Copilului am întâmpinat-o și am serbat-o printr-o festivitate devenită tradițională și foarte îndrăgită de noi toți. Ne-am întâlnit din nou cu laureații Trofeului Micului Cititor, un concurs special instituit de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, o manifestare cultural-educativă cu care ne mândrim și pe care o așteptăm an de an. Iată-ne acum la cea de-a XXXIII-a ediție și dorim să ne întâlnim la cât mai multe ediții.
Biblioteca noastră a organizat în ziua de 30 mai 2013, în Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, festivitatea de premiere a laureaților celei de-a XXXIII-a ediții a tradiționalului concurs Trofeul Micului Cititor. Este un concurs pe care Biblioteca l-a inițiat cu scopul de a dezvolta la cititorii cei mai tineri gustul lecturii, simțul critic în aprecierea unei cărți, simțul estetic. Copiilor li se cere să selecteze, dintre cărțile noi intrate în bibliotecă în ultimul an, cel mai bun autor de cărți pentru copii, cea mai îndrăgită editură de cărți pentru copii și cel mai bun ilustrator de carte pentru copii. De asemenea, pentru atragerea unui număr cât mai mare de cititori tineri, premiem și cel mai fidel cititor al bibliotecii noastre.
Trofeul Micului Cititor reprezintă una dintre modalitățile, o cale ce s-a dovedit în timp foarte eficientă, prin care Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și-a propus, și a reușit, să stimuleze dragostea pentru lectură, pentru carte, pentru slova tipărită în rândul micilor cititori. Am făcut acest lucru pornind și de la considerentul că acei mici cititori de azi reprezintă publicul adult de mâine, un public care va fi înarmat cu gust, cu simț estetic, cu o bună capacitate de a discerne valoarea unei cărți.
Copiii sunt cei care oferă trofeul lor, al micului cititor, în fiecare an, unei edituri îndrăgite, unui scriitor, unui ilustrator, apreciind astfel munca celor care le aduc pe rafturile bibliotecilor cărţi valoroase şi frumos ilustrate, cărți din care au ce să învețe. Este un bun prilej pentru copii de a face cunoștință cu scriitori, cu editori, cu ilustratori, cu adevărați oameni de carte. Din aceste întâlniri, copiii vor afla cum se naște o carte, ce drum străbate ea de la stadiul de idee, de manuscris, la cartea frumos colorată de pe raftul librăriei sau al bibliotecii. În fiecare an, copiii sunt cei care decid ce editură merită trofeul, care scriitor s-a apropiat cel mai mult de gusturile lor, care ilustrator de carte i-a fermecat cu imaginile lui. Biblioteca a inițiat acest concurs original tocmai pentru a-i face pe tinerii cititori să se apropie de carte și de făuritorii ei. În felul acesta noi, ca instituţie de cultură, ne-am îndeplinit una dintre îndatoririle noastre importante, unul dintre țelurile pe care ni le-am propus: dezvoltarea gustului pentru lectură, cultivarea unor criterii estetice încă de la cea mai fragedă vârstă, stimularea dialogului dintre copii şi scriitori.
Știm bine că în zilele noastre o carte în format clasic, o carte de hârtie, face față cu greu concurenței internetului, iar calculatorul ocupă tot mai mult din timpul elevilor, de multe ori în detrimentul cititului. De aceea, este extrem de important ca noi, împreună cu cadrele didactice să găsim modalitățile de a sădi în sufletele copiilor dragostea pentru carte, bucuria de a răsfoi o carte frumoasă, bine scrisă şi atractiv ilustrată. În fiecare an ne-am întâlnit cu scriitori, fie din judeţ, fie din ţară, lucru care de fiecare dată ne-a onorat, mai ales că scriitorii au venit întotdeauna cu drag și cu bucuria de a se întâlni cu micii cititori.
Trofeul Micului Cititor este și un prilej de cunoaștere, de interacționare și de stabilire a unor solide legături între micii cititori, scriitori, editori, ilustratori, toți aceștia fiind verigile unui veritabil lanț cultural pe care Biblioteca noastră l-a construit de-a lungul celor XXXII de ediții care au avut deja loc.
Anul acesta, la Secțiunea Cel mai bun autor de cărți pentru copii, am avut trei nominalizări:
- Mariana Țăpuș, autoarea cărții „Altfel de legende pe înțelesul celor mici”, București, Editura Aramis, 2012;
- Natalia Ciub, autoarea cărții „ABC-ul sănătății”, București, Editura Litera, 2012;
- Passionaria Stoicescu, autoarea cărții „Pădure, dragă pădure”, București, Editura Ceres, 2012.
Trofeul a fost oferit îndrăgitei scriitoare de carte pentru copii Passionaria Stoicescu.
La Secțiunea Cel mai bun ilustrator de cărți pentru copii, a trebuit să se opteze între:
- Doina Micu, pentru cartea „Pădure, dragă pădure”, București, Editura Ceres, 2012;
- Ștefan Filotti, pentru cartea „Altfel de legende pe înțelesul celor mici”, București, Editura Aramis, 2012;
- Sorin Sorășan, pentru cartea „Morișcă fără frică” de Mike Ormsby, București, Editura Nicoaro Books, 2012.
Câștigătoare a fost declarată Doina Micu pentru cartea „Pădure, dragă pădure”, București, Editura Ceres, 2012.
La secțiunea Cea mai bună editură de cărți pentru copii, dintre editurile Girasol din București, Corint Junior din București și Editura Tehno Art din Petroșani, editura câștigătoare a fost desemnată Editura Girasol din București.
Nu au fost uitați nici cei mai fideli cititori ai bibliotecii noastre, la secțiunea Cel mai fidel cititor câștigătoare a fost declarată eleva Maria Raicu, din clasa a IV-a D de la Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” din Deva. Au fost nominalizați și elevii Ana Maria Berar de la Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, clasa a VI-a B și Alexandru Gabor de la Colegiul Național „Decebal”, clasa a III-a.
Festivitatea de premiere a fost presărată cu mai multe momente coregrafice oferite de elevii Colegiului Național Sportiv „Cetate” din Deva, multipli campioni naționali, o parte din ei făcând parte din lotul național de gimnastică aerobică al României: dans cu specific irlandez, un trio format din elevele Paula Dobra, Elena Odorog și Lorena Iovan și un foarte expresiv dans intitulat „Comoara piraților”. Întreaga sală a răsplătit cu aplauze evoluția impecabilă a tinerilor dansatori.
Organizarea an de an a Trofeului Micului Cititor nu ar fi posibilă fără implicarea entuziastă a cadrelor didactice, cele care zi de zi au fost alături de elevii lor și le-au insuflat dragostea pentu citit. Nobila lor muncă, devotamentul pe care l-au manifestat pentru educarea și modelarea copiilor pe care îi au în grijă, a fost întotdeauna apreciată de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva. În cadrul acestei festivități, Biblioteca le-a răsplătit pe aceste cadre didactice cu diplome și plachete, semn al recunoștinței pentru munca importantă pe care o depun permanent. Nu putem să nu apreciem pasiunea și priceperea cu care se implică în toate activitățile pe care noi le organizăm cu elevii și pentru elevi, nu putem să nu apreciem preocuparea pe care cadrele didactice o manifestă și în afara clasei față de formarea elevilor și educarea lor în spiritul iubirii de frumos.
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează constant activități pe care le dorim cât mai atractive pentru tinerii cititori, dorind astfel să ne lărgim cercul de prieteni care ne trec pragul. Întâlnirea noastră cu elevii, cu inimoasele cadre didactice, cu scriitorii, cu ilustratorii, cu editurile a fost un prilej de a demonstra interesul crescut al micilor elevi pentru carte, pentru citit. Sala arhiplină ne-a dovedit pe deplin că eforturile noastre nu au fost zadarnice, interesul copiilor pentru astfel de manifestări fiind foarte mare
Îi așteptăm în fiecare an pe copii, de ziua lor, să ne fie alături, să ne bucurăm împreună, în fascinantul univers al cărţii, de comorile pe care acestea le oferă. Este un minunat prilej de a spune şi noi, asemenea poetului, „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”, vorbe înțelepte și extrem de concludente pentru ceea ce cartea a reprezentat, reprezintă și va reprezenta întotdeauna.
Suntem foarte bucuroși, de asemenea, că avem parteneri de nădejde în organizarea acestor activități ale noastre: Consiliul Județean Hunedoara, Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, Colegiul „Ion Mincu” Deva, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi” Deva, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva, Școala Primară „Samuel” Deva. Sperăm ca acest cerc al prietenilor noștri din școli să se lărgească an de an, iar la Trofeul Micului Cititor să participe cât mai mulți elevi.
Ioan Sebastian Bara
-
Un ilustru slujitor al Euterpei
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și-a format deja o tradiție din prezentarea și popularizarea contribuției marilor noastre figuri ale culturii, științei, politicii la afirmarea civilizației române în lume. Ne propunem ca la aceste manifestări să participe în special tineri, elevi de la școlile din Deva, care doresc să cunoască viața și creația marilor noastre figuri ale culturii și științei.
În data de 21 mai 2013, Biblioteca Judeţeană a avut bucuria de a omagia personalitatea marelui compozitor, muzicolog și profesor Sigismund TODUȚĂ cu prilejul împlinirii a 105 ani de la nașterea lui. Un numeros public format din elevi de la liceele din Deva a fost prezent în Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, unde a fost organizată omagierea acestei personalități hunedorene de marcă.
Județul Hunedoara a dat țării și lumii mari personalități, din toate domeniile culturii și științei. Muzica a fost și ea foarte bine reprezentată și slujită de mari nume care s-au născut și s-au afirmat pe aceste meleaguri. Amintim doar numele dirijorului Ludovic Bacs, al cântărețelor de operă Teodora Lucaciu și Stela Simonetti, al compozitorilor Sabin Drăgoi, Liviu Comes și Nicolae Boboc. Din această enumerare, nu poate lipsi Sigismund Toduță, născut la Simeria, cel care s-a afirmat în domeniul artei sunetelor și a scris o pagină importantă în istoria muzicii românești.
După prestigioase studii la Academia „Santa Cecilia” din Roma, o carte de vizită excepțională pentru viitorul muzician, Sigismund Toduță s-a dedicat compoziției, studiilor de muzicologie și artei pedagogice muzicale. Compozitor, muzicolog și dascăl, în toate aceste trei domenii a lăsat o moștenire extrem de importantă și a contribuit la formarea și afirmarea școlii românești de compoziție și muzicologie. La Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj a format generații de profesori de muzică, muzicologi și compozitori. Aici a predat toate disciplinele teoretice: teorie, solfegiu, dictat, armine, contrapunct, forme, compoziție, aceasta din urmă devenind cu timpul disciplina căreia i s-a dedicat și în care a excelat. Activitatea de compozitor a fost extrem de prolifică, de la simfonii (dintre care a doua este dedicată lui George Enescu) și concerte pentru diverse instrumente, în special pian, oboi și orchestre de coarde, la muzică de cameră și corală, în care se vădește influența folclorului muzical românesc și la lieduri pe versurile unor poeți români și universali (Eminescu, Goga, Beniuc, Ana Blandiana, Shakespeare, Baudelaire, R. M. Rilke, Eugenio Montale), creația lui Sigismund Toduță este impresionantă. Este demn de menționat faptul că printre poeții ale căror versuri le-a transpus pe muzică, lirica lui Lucian Blaga ocupă un loc predilect, chiar dacă în acei ani poetul era pus la index și era interzis să i se pomenească numele.
Creația lui Sigismund Toduță, personalitatea artistului și întreaga lui activitate au suscitat interesul și admirația lumii muzicale încă din perioada interbelică. Foștii lui studenți îi poartă o pioasă recunoștință pentru tot ce acest Magistru i-a învățat. Compozitorul Cornel Țăranu, de pildă, are cuvinte elogioase la adresa lui Sigismund Toduță: „Maestrul Toduţă este acel senior, acel prinţ cu nume medieval, Sigismund, care a ştiut să se legene în sunetele primordiale, arhaice, de aulos, ale unui trecut muzical legendar, distilând din aceste seve foarte înalte urzeala capodoperelor pe care le ştim şi pe care le vom păstra cu mare grijă”.
În semn de omagiu, în centrul orașul lui natal, Simeria, a fost amplasat un bust al artistului, o școală din oraș îi poartă numele iar la Deva, cum se știe, Liceul de Arte se numește „Sigismund Toduță”, un nume care obligă și pe care elevii îl onorează așa cum se cuvine.
Prezentarea vieții și operei lui Sigismund Toduță am făcut-o pentru ca tinerii să înțeleagă că succesul nu se poate obține decât prin muncă, perseverență, dăruire, pasiune, uitare de sine și dedicare totală pe altarul creației. Viața lui Sigismund Toduță este un binevenit exemplu în acest sens, un exemplu din care generația tânără are numai de învățat. Elevii au avut prilejul să vadă din această „viață de om așa cum a fost”, cum ar spune Nicolae Iorga, că drumul spre afirmare în muzică și în orice domeniu deopotrivă este presărat cu privațiuni, cu sacrificii, dar și cu o imensă încredere în forțele proprii și în talentul uriaș pe care Sigismund Toduță l-a avut.
În finalul prezentării, tinerilor li s-au adresat întrebări legate de viața și opera lui Sigismund Toduță, cei care au răspuns corect fiind recompensați cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.
Ioan Sebastian Bara
-
Romanul unei vieți
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și-a invitat iubitorii de literatură, în ziua de 10 mai 2013, la un eveniment cultural ce a avut loc în agreabila ambianţă a Salle d’Or din incinta Deva Mall. Aici a fost lansat volumul de proză intitulat În căutarea dorului pierdut semnat Cantus Leonică, pseudonimul literar al colonelului în rezervă Nicolae Stancu, volum apărut la Editura Călăuza v.b. din Deva. A fost o întâlnire agreabilă cu un scriitor de o factură mai deosebită, un militar de profesie, dar pentru care scrisul a devenit o a doua vocație, o vocație din care a rezultat romanul pe care ni l-a prezentat.
Autorul cărții s-a născut la 4 mai 1931 în localitatea Greci, județul Mehedinți. A absolvit prestigiosul Liceu „Traian” din Turnu-Severin după care a îmbrăcat uniforma militară ca elev al Școlii Militare „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. De atunci încolo, întreaga viață și-a dedicat-o activității depuse sub steagul patriei, activitate pe care a încheiat-o ca șef de stat-major al municipiilor Tulcea și Deva.
Volumul În căutarea dorului pierdut este caracterizat de însuși autorul său ca făcând parte din „literatura memorialistică modernă, având un caracter autobiografic, dar și un profund caracter cazon”, cu personaje ce provin din toate mediile sociale, dar cu precădere din lumea cazonă a României.
În cuvântul autorului către cititor se găsește motivația scrierii acestui amplu roman:
Am alcătuit această lucrare cu caracter profund cazon, cum nu a mai fost alta la fel; (…) dorind să înfățișez semenilor mei cititori, eroii acestei lucrări, așa cum au fost creați de natură, firea fiecăruia excluzând orice abatere care ar macula adevărul absolut.”
Un alt considerent pentru care dl colonel Stancu a dorit să scrie această carte este faptul că:
„armata a fost văduvită de o literatură cazonă autentică și pot spune cu mâna pe inimă că această lucrare este o frescă și singurul portret real al armatei, zugrăvit după natura faptelor autentice, iar eu, autorul, am devenit nu numai un personaj literar al acestei lucrări, ci am fost și un bun observator, cu o viziune obiectivă și un bun judecător al tuturor personajelor veacului meu.”
Cartea care a fost lansată este o cronică extrem de realistă a vieții militare, cu personaje bine creionate, cu întâmplări și evenimente scrise cu un acut simț al detaliului. Așa cum însuși autorul mărturisește, „cartea nu este lipsită de lirism, romantism, idile care toate la un loc prezintă un roman de dragoste”. Autorul analizează și observă cu un ochi atent tot ce îl înconjoară, zugrăvește personaje care se autodefinesc prin limbaj și comportament. Romanul se citește cu plăcere, este o lectură atractivă, care aruncă o lumină extrem de clară asupra unui mediu social mai puțin investigat în literatură: mediul militar.
Cititorii vor putea descoperi, de asemenea, nenumărate teme care invită la reflecție, în fiecare pagină existând motive de interogație și de analiză. Ceea ce este foarte important, vor putea descoperi un prozator cu talent și o forță epică ce îl situează între mânuitorii de condei înzestrați cu har.
Ioan Sebastian Bara
-
Întâlnire cu poezia
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și-a invitat iubitorii de poezie la un eveniment literar deosebit ce a avut loc în ziua de 26 aprilie 2013 în incinta Deva Mall, etajul patru, Salle d’Or. A fost lansat noul volum de versuri, intitulat Noiembrie al meu, al tinerei poete Claudia Gabriela Marcu. Volumul a apărut la Editura EMIA din Deva și este ilustrat cu lucrări de grafică din creația artistului Mircea Popițiu.
După volumele intitulate Nimic schimbat și Nemuritorul de gheaţă, poeta a venit în fața iubitorilor de poezie cu un volum ce strânge laolaltă peste 90 de poezii create în perioada ianuarie-august 2012, în principal lirică de dragoste, dar şi versuri cu tematică filosofică, cu introspecții în profunzimile eului poetic, versuri ce încearcă să deslușească marile teme ale vieții și timpului, ale trecerii noastre prin lume.
Ca și în precedentele volume semnate de ea, Claudia Gabriela Marcu le stârneşte interesul cititorilor cu o paletă lirică extrem de diversă, cu o sensibilitate și profunzime ce reliefează o personalitate poetică aflată în perpetua căutare a Idealului.
Ori de câte ori ni se oferă ocazia de a fi prezenți la o lansare de carte, bucuria noastră este dublată de satisfacția pe care o avem știind că rafturile bibliotecii noastre se vor îmbogăţi cu un nou volum valoros, iar cititorii vor avea prilejul să cunoască o nouă operă literară, un nou scriitor, un nou poet. De aceea, am fost bucuroşi să organizăm și să fim prezenţi la această lansare cu atât mai mult cu cât, așa cum din păcate se întâmplă azi, se pare că poezia cu greu își face loc în noianul de probleme care ne copleșesc. Însă, din fericire, poeta Claudia Gabriela Marcu reușește, prin creația ei ce relevă un talent de excepție, să argumenteze că poezia de bună calitate, poezia care ne mângâie sufletele, este mai necesară azi ca oricând.
Claudia Gabriela Marcu respiră prin poezie, trăiește prin fiecare vers pe care îl așterne între filele cărților sale. Cei care vor citi poeziile din volumul Noiembrie al meu vor constata că tânăra poetă și-a diversificat registrul poetic, imaginile pe care le sugerează fiind tot mai spiritualizate.
Acest al treilea volum ne dovedește din nou, cu mai mare putere de convingere, că avem în fața noastră o poetă autentică, de mare sensibilitate şi spirit iscoditor. De altfel, știm bine, Editura EMIA și poeta Paulina Popa nu fac rabat de la calitate, apariția acestui volum la această editură fiind o garanție a faptului că este un volum valoros, scris de o poetă care este încredinţată că poezia este necesară ca aerul pe care îl respirăm. Acest volum este o adevărată carte de vizită a tinerei poete care se confesează atât de deschis și de convingător:
Sufletul se ascunde în poeme
Când ziua se leagă cu noaptea
În deșertul amețitor cu minți sclipitoare
Printre firele de iarbă cheamă nori.
Poeta Claudia Gabriela Marcu și-a așezat sufletul în fiecare vers ce alcătuiește acest volum, ne dovedește cu fiecare slovă a sa că poezia este eternă. De aceea, îi îndemnăm pe cititori, de orice vârstă ar fi ei, să se lase învăluiți de farmecul delicat al poeziilor din acest frumos volum.
Ne-am bucurat că am avut un public avizat care, în finalul întâlnirii, a obținut autografe de la Claudia Gabriela Marcu.
Ioan Sebastian Bara
-
Ziua Europei la Deva
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a dedicat și în acest an o manifestare specială Zilei de 9 Mai, proclamată de Consiliul European de la Milano, din 1985, drept Zi a Europei.
Anul acesta, Ziua Europei a fost evocată şi omagiată în data de 9 mai 2013, în Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva de către Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, care s-a pregătit special pentru elevii participanţi la acest moment, elevi din liceele și colegiile din Deva, cu o prezentare din care cei prezenți au aflat semnificația acestei zile.
Pentru toate popoarele Europei, ziua de 9 mai are o dublă semnificaţie. În primul rând, 9 mai 1945 este ziua capitulării Germaniei hitleriste, încheindu-se astfel cea mai sângeroasă conflagraţie mondială, care a adus suferințe și pierderi incalculabile. Milioanele de victime, impresionantele forţe aruncate în luptă, distrugerile ireparabile, lagărele de concentrare sunt doar o parte din bilanţul dezastruos al unui război care a cuprins toată omenirea.
La sfârşitul războiului, naţiunile învingătoare au fost hotărâte să coopereze pentru făurirea unui edificiu politico-economic european care să aibă drept liant cooperarea pe baze egale între state europene suverane şi independente. Ideea unei Europe unite a fost idealul multor spirite luminate, vizionare, care îşi doreau o Europă în care fraternitatea statelor componente să ducă la încetarea oricăror conflicte şi fiecare stat să-şi conserve individualitatea.
Marele scriitor francez Victor Hugo, cu două secole în urmă, avea ideea unei Europe în care armele să fie definitiv reduse la tăcere, iar războiul să fie de neînchipuit între state care vor forma o mare familie: „Va veni o zi în care Franţa, Rusia, Italia, Anglia, Germania, toate naţiunile continentului, fără a-şi pierde calităţile distinctive şi glorioasa individualitate, se vor uni, se vor topi într-o unitate superioară şi vor constitui fraternitatea europeană europeană… ” În acea zi, mai spunea Victor Hugo, „bombele şi muniţiile se vor topi şi vor fi înlocuite cu forţa votului, a sufragiului universal, totul ca rezultat al conlucrării a două forţe de neînvins: fraternitatea oamenilor şi atotputernicia lui Dumnezeu.”
La cinci ani de la încheierea războiului, la 9 mai 1950, ministrul de externe francez Robert Schumann a făcut cunoscută Declaraţia prin care a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună „bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”, Declarație în care sunt formulate principiile ce vor sta la baza edificării Europei unite, a unei Europe în care toate statele sunt chemate să coopereze sub deviza „Toţi diferiţi, toţi egali”.
A urmat o perioadă de aproape o jumătate de secol de căutări şi tatonări, perioadă în care continentul nostru a fost împărţit în două aşa-zise blocuri aflate de o parte şi de alta a ceea ce atât de plastic a numit Winston Churchill drept „Cortina de fier”. La început formată doar din șase state, astăzi Uniunea Europeană numără 27 de state, printre care, de la 1 ianuarie 2007, şi România. Ziua de 9 mai a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, din 1985 şi, din acel moment, an de an i se dedică activităţi culturale, de informare, în toate colţurile bătrânului continent european.
Pentru noi, românii, pe lângă toate aceste semnificaţii, ziua de 9 mai înseamnă ziua proclamării Independenţei de stat a României, la 9 mai 1877, zi în care Mihail Kogălniceanu a rostit, cu ochii în lacrimi, cuvintele-efigie: „Domnilor, suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare!” Prin urmare, noi omagiem în această zi aminirea eroilor noştri căzuţi la Plevna, Griviţa, Vidin şi Smârdan, omagiem ostaşii noştri şi bravii lor comandanţi. Din acest moment istoric, România a păşit pe drumul ireversibil al modernizării, alături de celelalte state europene cărora li s-a alăturat în mod firesc, pentru că locul nostru este alături de celelalte naţiuni europene.
Această triplă semnificaţie a zilei de 9 mai este evocată aşa cum se cuvine, în fiecare an, prin acţiuni menite să facă cunoscute, în mod deosebit tinerilor, evenimentele istorice legate de această zi.
Ziua Independenţei, Ziua Victoriei şi Ziua Europei au constituit subiectul unor întrebări de concurs adresate elevilor participanţi, câştigătorii fiind răsplătiţi cu frumoase premii în cărţi și diplome. Acest concurs și-a propus atragerea celor tineri spre subiecte de interes major, conștientizarea și înțelegerea de către ei a unor momente cruciale din istoria României și Europei. În acest fel, cei care au luat parte la activitatea noastră de la 9 mai au înțeles mai bine faptul că aceasta este o zi importantă pentru noi, pentru fiecare cetăţean al Europei, continentul care năzuiește spre unitatea şi armonia visate cu secole în urmă de marile personalităţi care au dezvoltat ideea unei Europe unite.
Ioan Sebastian Bara
-
O tânără speranță a literaturii
A intrat deja în tradiția Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva de a încuraja și sprijini debutul editorial al unor tineri și foarte tineri scriitori, talente autentice a căror afirmare o privim cu deosebită satisfacție.
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în data de 10 aprilie 2013 la Hotel „Rusca” din municipiul Hunedoara lansarea cărții Sclipind la ultimul vagon a cărei autoare este Andreea Blându. Tânăra de 18 ani este elevă în clasa a XI-a a Colegiului Național „Iancu de Hunedoara”, cu rezultate excepționale la învățătură, cu premii obținute de-a lungul anilor la olimpiadele de matematică, limba și literatura română, religie. Romanul de debut al acestei eleve pasionate de scris, de muzică și limbi străine, a apărut la Editura EMIA din Deva, editură care ne-a obișnuit cu apariții editoriale de bună calitate. Cartea tinerei Andreea Blându este scrisă cu un talent epic autentic, cu o acțiune foarte bine condusă de tânăra autoare, cu personaje bine conturate și impresionante, cu o foarte bine stăpânită tehnică a romanului.
Nu putem avea bucurie mai mare decât întâlnirea cu tineri și foarte tineri scriitori care, cu talent și dăruire, își fac intrarea în lumea literară. De cele mai multe ori, această intrare se face pe poarta din față. Așa este și cazul tinerei Andreea Blându, eleva dăruită cu harul literaturii, îndrăgostită de scris, iubitoare de tot ce e frumos și tot ce bucură sufletul. La cei 18 ani ai ei, împliniți în ziua de 15 ianuarie, asemenea marelui nostru Eminescu, o zi ce își va pune cu siguranță amprenta pe întregul ei parcurs literar de acum înainte, Andreea stăpânește arta scrisului, procedeele epice ale romanului, știe să dozeze acțiunea, creionează personaje puternice, bine individualizate. În fața colii de hârtie, mai bine zis în fața ecranului calculatorului, Andreea se simte în largul ei, reușește să strunească fraze, propoziții, cuvinte. Cuvinte care îi vin cu ușurință, dovadă a incontestabilului ei talent. Un merit deosebit în descoperirea acestei noi stele pe firmamentul literaturii hunedorene îl are poeta și editoarea Paulina Popa care, cu simț artistic deosebit, a avut încredere să-i publice acest prim roman la Editura EMIA pe care o conduce.
Cartea pe care a lansat-o Andreea Blându este un adevărat roman despre viață și iubire, despre încredere și trădare, despre întâlniri și despărțiri, despre prietenie și oameni adevărați. Iată cum își caracterizează Andreea Blându pasiunea pentru literatură și temele ei preferate: Acțiunea de a scrie este în primul rând o eliberare prin care reușesc să transmit ideile esențiale, referitoare la felul în care privesc viața. Mi s-a spus de multe ori că văd iubirea într-o manieră idealizată, iar această tendință a mea este ușor observabilă în scrierile mele. Sunt îndrăgostită de ideea de iubire, dar și de transpunerea acesteia pe hârtie. Nimic mai firesc la cei 18 ani ai ei, vârsta iubirii și a marilor întrebări.
În ce privește titlul romanului, Sclipind la ultimul vagon, acesta este inspirat, cum spune însăși autoarea, din versurile melodiei lui Vasile Șeicaru, Romanță între două trenuri, o melodie care are un sens cu totul special pentru Andreea.
Cu siguranță, vom auzi din ce în ce mai des de acum încolo despre Andreea Blându, o adevărată speranță a literaturii hunedorene și nu numai.
Ioan Sebastian Bara
-
Dacă aș fi scriitor, o nouă ediție
Cu prilejul Zilei Internaționale a Cărții pentru Copii, 2 aprilie, data nașterii scriitorului Hans Christian Andersen, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat cea de-a VIII-a ediție a îndrăgitului concurs pentru elevii din ciclul primar intitulat „Dacă aş fi scriitor…”.
În acest an au participat cu lucrări elevi de la următoarele instituții de învățământ: Colegiul „Ion Mincu” Deva, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi” Deva, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva, Școala Primară „Samuel” Deva.
Decernarea premiilor a avut loc în ziua de 2 aprilie 2013, în incinta Deva Mall, etajul trei, Salle d’Or, într-o ambianță plină de veselie, copiii fiind nerăbdători să cunoască rezultatul concursului.
De opt ani încoace, a intrat în tradiția Bibliotecii Județene de a organiza acest atractiv concurs pentru elevii din clasele I-IV, o incitantă competiție ce are ca scop principal formarea deprinderii de a citi, dezvoltarea imaginației, stimularea creativității și cultivarea talentului literar.
Concursul constă în mai multe etape: cu câteva luni înainte, elevilor din ciclul primar li se comunică titlurile unor povești cunoscute și îndrăgite din literatura română și universală, pe care copiii sunt invitați să le recitească și, pe baza lor, să scrie propria lor poveste, să-și pună fantezia la încercare și să „re-scrie” povestea pe care au ales-o dintre cele recomandate. În felul acesta, aflați în ipostaza de scriitor, copiii refac povestirea, regândesc întâmplările și conduc firul acțiunii fiecărei povești după cum le dictează talentul și imaginația. Ceea ce rezultă este o nouă variantă a poveștii. Juriul, format din bibliotecari, citeşte toate aceste creaţii ale copiilor şi le premiază.
Anul acesta, au fost selectate opt povești și basme: Aladdin, Cenușăreasa, Crăiasa zăpezii, Făt-Frumos din lacrimă, Ileana Cosânzeana, Muzicanții din Bremen, Povestea porcului și Soldățelul de plumb.
Criteriile pe care s-a bazat decizia juriului au fost legate de originalitate, imaginaţie, creativitate, fără a neglija aspectele legate de corecta folosire a limbii române. De asemenea, s-a urmărit exprimarea cursivă, coerentă, cu folosirea unor figuri de stil adecvate şi cu păstrarea elementelor specifice basmului.
După examinarea atentă a tuturor poveștilor scrise de copii, după o jurizare obiectivă, au fost acordate următoarele premii și mențiuni la concursul „Dacă aș fi scriitor…”:
Premiul I: Soldățelul de plumb (Alexandra Țandea, clasa a IV-a A, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Structura Școala Gimnazială „Andrei Mureșanu”, îndrumător: prof. Corina Oprițoiu);
Premiul II: Cenușăreasa (Bianca Delean, clasa a III-a A Step by Step, Colegiul Tehnic „Transilvania”, îndrumător: prof. Viorica Cosma și Cristina Jurcoane);
Premiul III: Muzicanții din Bremen (Beatrice Iuliana Olariu, clasa a IV-a E, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna”, îndrumător: prof. Ionela Toader);
Mențiuni: Aladdin (Luca Tărchilă, clasa a II-a B, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Structura Școala Gimnazială „Andrei Mureșanu”, îndrumător: prof. Mariana Borzei) și Făt – Frumos din lacrimă (Diana-Cristina Voina, clasa a III-a A, Colegiul „Ion Mincu”, îndrumător: prof. Dorina Cazan).
Cu același prilej, a fost organizat și concursul „Dacă aş fi ilustrator…”, care se adresează tot micilor cititori din ciclul primar şi constă în realizarea unei coperţi de carte cu titlul uneia dintre poveştile menţionate mai sus. Lucrările prezentate au trebuit să conţină o ilustraţie reprezentativă pentru povestea aleasă şi elementele de identificare a unei cărţi. Este o modalitate în plus de a atrage copiii spre lectură şi de a le dezvolta imaginaţia artistică.
Concursul „Dacă aș fi ilustrator…” a avut două secțiuni: clasele I și a II-a și clasele a III-a și a IV-a.
La prima secțiune, premiile au fost acordate astfel:
Premiul I: Muzicanții din Bremen (Bogdan Berbeceanu, clasa a II-a C, Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi”, îndrumător: prof. Delia Szanto);
Premiul II: Povestea porcului (Zîna-Maria Căldărar, clasa a II-a, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Structura Viile Noi, îndrumător: prof. Elena Daniela Marinescu);
Premiul III: Aladdin (Dragoș Susa, clasa I B, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Structura Școala Gimnazială „Andrei Mureșanu”, îndrumător: prof. Alina Cristina Tărchilă).
Mențiuni: Crăiasa zăpezii (Hannah Odonnel, clasa I, Școala Primară „Samuel”, îndrumător: prof. Corina Cristina Rusu și Alexandra Balta) și Cenușăreasa (Melisa Rațiu, clasa a II-a B, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Structura Școala Gimnazială „Andrei Mureșanu”, îndrumător: prof. Mariana Borzei).
La secțiunea a doua, clasele a III-a și a IV-a, clasamentul a fost următorul:
Premiul I: Crăiasa zăpezii (Ana-Maria Barbu, clasa a III-a, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, îndrumător: prof. Toldea Claudia);
Premiul II: Crăiasa zăpezii (Elisabeta Podean, clasa a IV-a B, Colegiul „Ion Mincu”, îndrumător: prof. Edith Alexoiu-Demeter);
Premiul III: Aladdin (Janine Jula, clasa a III-a Step by Step, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna”, îndrumător: prof. Diana Luppa).
Și aici au fost acordate două mențiuni: Muzicanții din Bremen (Gloria Csibi, clasa a IV-a A Step by Step, Colegiul Tehnic „Transilvania”, îndrumător: prof. Maria-Luminița Edu, Irina Amalia Mane) și Cenușăreasa (Damaris Drăghicescu, clasa a III-a, Școala „Samuel”, îndrumător: prof. Edith Gogu).
Festivitatea de premiere s-a încheiat, ca în fiecare an, cu o frumoasă paradă a costumelor reprezentând personaje din poveştile aflate în concurs şi au fost acordate diplome din partea juriului.
Ioan Sebastian Bara
-
Bibliotecile anului 2012
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva se află deja la a treia ediție a decernării premiilor pentru cea mai bună bibliotecă publică din județ (bibliotecă municipală, orășenească și comunală). Cu trei ani în urmă am luat inițiativa de a antrena toate bibliotecile publice din județ într-o competiție care să le impulsioneze activitatea și să le dezvolte spiritul de inițiativă, dorința de a diversifica activitățile cu utilizatorii. Acum, după trei ani, constatăm cu satisfacție că inițiativa noastră a fost benefică, a generat un puternic spirit de emulație între toate categoriile de biblioteci a căror activitate s-a îmbunătățit sensibil atât cantitativ (mai multe activități, un număr mai mare de utilizatori înscriși și antrenați în activități etc.), cât și ca nivel calitativ al tuturor activităților.
Bibliotecile noastre au făcut eforturi notabile pentru a se moderniza, pentru a se racorda în permanență la exigențele tot mai variate și mai numeroase ale cititorilor. Biblioteca Județeană s-a aflat în permanență în legătură cu toate bibliotecile publice din județ, le-a fost alături și le-a stimulat toate inițiativele, performanţele şi proiectele.
Decernarea premiilor pentru cele mai bune biblioteci publice are doar valoare simbolică, este o recompensă morală pentru bibliotecile și bibliotecarii ce s-au remarcat în anul precedent în întreaga activitate, care au reușit să atragă în activitățile cultural-educative un număr cât mai mare de utilizatori de toate vârstele, care au valorificat cât mai bine sursele de informație de care dispune fiecare bibliotecă. Biblioteca Județeană a fost în permanentă legătură cu bibliotecile, cu colegii noştri bibliotecari, le-am fost tot timpul alături și ne-am străduit ca ei să găsească în noi un sprijin real și eficient. Trăim într-o perioadă în care bibliotecile, cărțile în general, intră într-o competiţie puternică şi permanentă cu internetul, cu avantajele incontestabile ale calculatorului. Din această competiţie iese câştigătoare cartea, indiferent de format, şi cititorul, utilizatorul serviciilor noastre de bibliotecă.
Tocmai pentru a stimula bibliotecarii să se integreze cât mai rapid şi mai eficient în aceste noi coordonate ale activităţii bibliotecilor, am demarat acest proiect menit să stimuleze spiritul de competiţie dintre biblioteci și dorința de a-și îmbunătăți de la un an la altul activitatea.
Și pentru anul 2012, criteriile pe care le-am stabilit și le-am urmărit au fost cele propuse de noi încă de la prima ediție: calitatea activității fiecărui bibliotecar, aptitudinile de bun organizator și comunicator, grija faţă de bibliotecă, capacitatea bibliotecarilor de a atrage cât mai mulţi cititori, spiritul de iniţiativă în organizarea unor activităţi cât mai interesante și utile pentru locuitorii comunităţii locale în care funcționează biblioteca, gama cât mai diversificată de servicii oferite utilizatorilor bibliotecii.
A fost destul de dificil, și în acest an, să selectăm, dintre cele 65 de biblioteci publice din judeţ, primele cele mai bune biblioteci. Și în anul 2012, activitatea tuturor bibliotecilor a fost bogată, diversă şi bibliotecarii au răspuns întotdeauna cu promptitudine la solicitările cititorilor, s-au preocupat ca toate categoriile de utilizatori să beneficieze cât mai mult de serviciile de bibliotecă.
Ținând seamă de criteriile stabilite, de rezultatele activității fiecărei biblioteci publice hunedorene, am acordat diploma „Cea mai bună bibliotecă municipală” Bibliotecii Municipale „Gheorghe Pârvu” Brad, „Cea mai bună bibliotecă orăşenească” a fost desemnată Biblioteca Orășenească Petrila, iar „Cea mai bună bibliotecă comunală” a fost stabilită Biblioteca Comunală Beriu.
An de an, vom avea biblioteci fruntașe, iar selectarea acestora nu va fi un gest formal și nu vom oferi acest trofeu decât acelei biblioteci care îl merită cu adevărat. Ne propunem ca această recunoaștere a meritelor profesionale ale bibliotecilor și bibliotecarilor să devină un stimulent pentru îmbunătățirea permanentă a activității acestora și ancorarea lor tot mai responsabilă în viața comunității pe care o servesc. Fiecare activitate pe care o organizează bibliotecile noastre trebuie să pună în lumină rolul tot mai important pe care instituţia de cultură numită bibliotecă îl are de îndeplinit în localităţile noastre.
Ioan Sebastian Bara
-
Sărbătoarea Francofoniei
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a serbat, ca în fiecare an, Ziua Internaţională a Francofoniei printr-o manifestare culturală ce a avut loc în ziua de 20 martie 2013, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, în prezenţa unui public format din elevi ai liceelor devene. Manifestarea a început cu un moment artistic susținut de clasele a VIII-a și a XI-a ale Colegiului Tehnic „Transilvania” sub îndrumarea doamnei profesoare Mihaela Ciungu, după care, sub genericul Itinerar parizian, elevii au fost invitați la o plimbare pe Sena, ocazie cu care li s-au prezentat cele 37 de poduri și principalele monumente, atracții turistice aflate pe cele două maluri ale Senei.
Termenul de francofonie a apărut pentru prima dată în anul 1880 când geograful francez Onesime Reclus l-a utilizat în lucrarea sa Franța, Algeria și coloniile pentru a defini spațiul geografic în care se vorbește în principal limba franceză. În general, termenul francofonie, cu f mic, desemnează pe toți vorbitorii de limbă franceză, pe câtă vreme Francofonia înseamnă totalitatea guvernelor, a entităților statale care folosesc limba franceză ca limbă de comunicare. Din punct de vedere organizatoric, aceste state sunt reunite în Organizaţia Internaţională a Francofoniei, din care fac parte 200 de milioane de locuitori din întreaga lume şi 870 de milioane de persoane din cele 70 de state şi guverne ale acestei organizații. În ziua de 20 martie 1970 s-a semnat la Niamey, capitala Nigerului, Tratatul cu privire la crearea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), entitate devenită azi Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF). De atunci, an de an, manifestările dedicate Francofoniei au devenit tot mai numeroase, iar solidaritatea dintre toţi cei care folosesc limba franceză ca mijloc de comunicare a fost tot mai intensă.
La mijlocul secolului XX, poetul Leopold Sedar Senghor, fostul preşedinte al Senegalului, a fost unul dintre arhitecţii mişcării francofone care a dobândit noi valenţe, devenind „o cultură care, depăşind barierele limbii, devine un mijloc prin care popoarele care o compun iau parte la civilizaţia universală”.
România, ţară în care limba franceză este studiată, preţuită şi cunoscută graţie originii noastre latine comune, a devenit membru observator al Organizației Internaționale a Francofoniei la reuniunea la vârf de la Versailles din 1991, iar în 1993, la următoarea reuniune, din Mauritius, ţara noastră a obţinut statutul de membru cu drepturi depline. În 2006 Bucureştiul a găzduit cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, dedicat tehnologiilor informatice în educaţie, fiind prima oară când o ţară din Europa Centrală şi Răsăriteană găzduia o reuniune la vârf a Francofoniei.
De altfel, ţara noastră este cea mai importantă ţară francofonă din Europa Centrală şi de Est. Milioane de oameni din Europa, Africa, Asia, America, Oceania sărbătoresc, cu acest prilej, Francofonia, aducând astfel cel mai sincer şi mai profund omagiu limbii franceze şi civilizaţiei născute în spaţiul francofon. Acest spaţiu nu este doar o realitate geografică sau lingvistică, ci mult mai mult: este un spaţiu cultural ce îi reuneşte pe toţi cei care, oriunde s-ar afla, manifestă şi îşi exprimă apartenenţa la limba franceză şi la cultura francofonă.
Francofonia are patru mari obiective: promovarea limbii franceze şi a diversităţii culturale şi lingvistice; promovarea păcii, a democraţiei şi a drepturilor omului; susţinerea educaţiei, formării, învăţământului superior şi cercetării; dezvoltarea cooperării în serviciul dezvoltării durabile şi solidarităţii.
De peste două secole, legăturile României cu Franţa sunt excelente şi neîntrerupte, marcate de bune legături pe toate planurile: politic, cultural, ştiinţific. E bine să amintim aici rolul extraordinar de important jucat de tinerii intelectuali români care în secolul XIX au studiat la Paris şi apoi, odată reveniţi în patrie, au contribuit la înfăptuirea Unirii şi la crearea unui stat românesc modern. De secole, pentru români marea și veritabila cultură venea din Occident, în mod deosebit din Franţa.
Ca români, ne mândrim cu o galerie impresionantă de scriitori francofoni celebri, recunoscuţi drept nume importante ale culturii universale: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Virgil Gheorghiu, Prinţesa Martha Bibescu, Panait Istrati, Mircea Eliade, Elena Văcărescu, Iulia Haşdeu, Tristan Tzara, Monica Lovinescu şi lista e departe de a fi încheiată.
Toate aceste personalităţi şi-au legat numele de capitala Franţei, de Paris. Acest oraș, Orașul-Lumină, a atras întotdeauna intelectualii români ca un nesecat focar de cultură și civilizație. Prezentarea de azi a fost o introducere în atmosfera de pe malurile Senei, cunoscând unele dintre cele mai importante monumente şi locuri din capitala Franţei.
Periplul parizian a fost urmărit cu interes de elevii cărora, la finalul prezentării, li s-au adresat 20 de întrebări legate de Paris și monumentele sale. Cele mai bune răspunsuri au fost răsplătite cu premii constând în diplôme și cărți oferite de Biblioteca noastră.
Ioan Sebastian Bara
Toți pentru bibliotecă, biblioteca pentru toți!
