În ziua de 29 octombrie 2013, Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a găzduit o manifestare organizată de Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva dedicată  Zilei Internaţionale a Internetului.

Biblioteca Județeană și-a format deja o tradiție din prezentarea evenimentelor importante care au marcat istoria omenirii, evenimente care au reprezentat un punct de cotitură în istoria noastră. De aceea, ne-am întâlnit și în acest an ca să marcăm, printr-o manifestare specială, pregătită de Bibliotecă, Ziua Internaţională a Internetului. Este vorba de un domeniu extrem de familiar, fără de care nu ne mai putem concepe existenţa, nici viaţa profesională, nici viaţa particulară.

După cum se știe, Internetul a devenit o parte din viața noastră de zi cu zi, este un domeniu care a cucerit drept de cetate în toate domeniile de activitate. Istoria internetului este pasionantă şi plină de momente memorabile, de importanţă istorică, momente care puse cap la cap formează istoria acestui extraordinar mijloc de comunicare și interconectare.

În a doua jumătate a secolului XX, calculatoarele au produs o uluitoare revoluţie în existenţa omenirii, iar după cel de-al Doilea Război Mondial şi apoi în perioada Războiului Rece şi a competiţiei sovieto-americane pentru cucerirea spaţiului cosmic, progresele comunicaţionale au cunoscut o dezvoltare extrem de rapidă. Momentul de cotitură în istoria utilizării computerului în comunicare îl reprezintă ziua de 29 octombrie 1969, când studentul american Charley Kline de la Universitatea California din Los Angeles a realizat prima interconectare a două computere aflate la mare distanţă, unul la Los Angeles şi celălalt la Stanford Research Institute. În această zi s-a folosit pentru prima oară cuvântul „LOG IN”, atât de familiar şi de bine cunoscut astăzi, un fel de cheie universală ce ne deschide mii de uşi către toate domeniile cunoaşterii în această eră a interdependenţelor şi comunicării instantanee.

Acesta a fost evenimentul științific care a revoluţionat întregul sistem de comunicare, de aici înainte s-a deschis o pagină nouă în ştiinţa şi tehnica omenirii. Nici una dintre descoperirile ştiinţifice anterioare care de-a lungul secolelor au produs impact asupra dezvoltării omenirii – tiparul, telegraful, telefonul şi atâtea altele – nu a fost aplicată atât de rapid în viaţa de zi cu zi.

Astăzi, existenţa noastră a devenit de neconceput în afara internetului, instrument cotidian cu ajutorul căruia găsim răspunsuri la toate întrebările noastre. În fiecare zi utilizăm internetul fie că e vorba de corespondenţă electronică, de accesul în reţelele de socializare, tot mai numeroase şi mai solicitate, fie că e vorba de transfer de date în toate domeniile, efectuarea de operaţiuni bancare şi comerciale on line etc. Citim cărţi pe internet, vedem filme şi concerte pe internet, vedem orice colţ al globului cu ajutorul internetului, urmăm cursuri la facultăţi prin internet, nu există informaţie pe care să n-o putem accesa recurgând la un motor de căutare. Limba însăşi a suferit transformări extraordinare, cuvinte precum accesare, downloadare, logare, folder sau, din păcate, virusare, erau inexistente acum 10 ani. Viteza cu care internetul a pătruns în viaţa noastră este uluitoare, iar istoria lui este la fel de captivantă ca un roman de aventuri.

Ceea ce, însă, internetul nu va putea detrona niciodată este bucuria citirii unei cărţi bune, în tihnă, răsfoind-o pagină cu pagină şi revenind asupra unor pasaje interesante. Cărţile în format clasic, de hârtie, cu mirosul de cerneală tipografică şi cu nişte coperte atrăgătoare vor rămâne încă multă vreme puncte de puternică atracţie pentru orice iubitor de lectură. Internetul aparţine viitorului, dar versul Carte frumoasă, cinste cui te-a scris va fi întotdeauna actual.

Astăzi, internetul face parte integrantă din viața tuturor categoriilor de oameni, de toate vârstele și de toate profesiunile. Este de neconceput viaţa şi activitatea noastră în afara internetului, acest sistem de comunicare devenit familiar.

Pentru toate aceste considerente, Biblioteca Judeţeană a organizat o întâlnire cu elevii de liceu pe tema internetului şi a istoriei acestuia. Prezentarea a fost urmată de un concurs cu premii în cărţi oferite elevilor care au dat cele mai corecte răspunsuri la întrebările legate de prezentarea pe care au urmărit-o.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva își extinde rețeaua de centre Biblionet, centre de care vor beneficia tot mai mulți utilizatori de toate vârstele. În data de 28 octombrie a fost inaugurat un nou centru în incinta Casei Dinozaurilor Pitici din satul Sînpetru, comuna Sântămăria-Orlea.

Centrul Biblionet va funcționa în incinta Casei Dinozaurilor Pitici și va pune la dispoziția celor interesați toate facilitățile reprezentate de accesul gratuit la internet, la calculatoare moderne și informații competente, bine documentate, despre dinozauri, despre felul în care se prezenta mediul natural al Țării Hațegului cu milioane de ani în urmă.

Centrul Biblionet de la Sînpetru este dotat cu patru calculatoare, o imprimantă, un scanner, un videoproiector, un ecran de proiecție plus soft-ul aferent, toate în valoare de 6944,83 USD.

Biblioteca Județeană este fidelă principiului „biblioteca este pretutindeni” și se îndreaptă cu servicii moderne de bibliotecă acolo unde se detectează necesitatea de a accesa astfel de servicii. Deschiderea acestui nou centru Biblionet într-un spațiu care nu aparține Bibliotecii este tocmai aplicarea principiului mai-sus enunțat.

Casa Dinozaurilor Pitici de la Sînpetru este o locație propice pentru organizarea unui centru Biblionet tocmai pentru complementaritatea informațiilor și pentru numărul mare de utilizatori care le vor accesa.

Succesul de care s-a bucurat fiecare centru Biblionet inaugurat până în momentul de față, afluxul mare de utilizatori care au beneficiat de servicii de internet ne-au determinat să continuăm amenajarea unor astfel de centre și în locații de mare atracție, cum este Casa Dinozaurilor Pitici de la Sînpetru.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat la mijlocul lunii octombrie lansarea volumului de versuri și aforisme Treizeci de ani de tinerețe, volum semnat de Claudiu Nicolae Șimonați și apărut la Editura Emma din Orăștie.

Autorul este originar din orașul Paliei, născut în anul 1983, absolvent al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului, având  specializarea Ingineria Produselor Alimentare, promoția 2007. Este deținătorul unui master în cadrul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad la Facultatea de Inginerie Alimentară, Turism și Protecția Mediului, specializarea Inginerie Alimentară și Mediul Înconjurător, promoția 2009.

Din anul 2005 încoace a publicat numeroase cărți științifice din domeniul industriei alimentare: Ghidul chimiei și conservării plantelor aromatice, Condimente exotice folosite în industria alimentară, Amestecuri condimentare folosite în industria alimentară și arta culinară, Introducere în tehnologii generale folosite în industria alimentară. A publicat peste 35 de articole științifice în domeniul ingineriei alimentare și a participat cu comunicări la simpozioane organizate în centre universitare din țară ca: Alba Iulia, Arad, Cluj-Napoca, Craiova, Baia Mare, București, Brașov, Sibiu, Timișoara, Iași, Galați.

Pe lângă activitatea științifică recunoscută și apreciată, Claudiu Nicolae Șimonați este pasionat de literatură, în special de poezie, pasiune concretizată în numeroase volume de versuri publicate până acum: Orașul natal, 2008 (volum de debut apărut la Sibiu), Poezii religioase (Sibiu, 2009), Cugetul vieții (Sibiu, 2010), Sentimente Bacoviene (Craiova, 2011), Urme în piatră (coautor, Craiova, 2011), Iubiri  fără nume (Satu Mare, 2012), Poeme de la Geoagiu (Satu Mare, 2012), Treizeci de ani de tinerețe (poeme și cugetări, Orăștie, 2013), Sentimente într-un vers (monostihuri, Orăștie, 2013), Distihuri chimice (Orăștie, 2013), Chimie în două versuri (distihuri umoristice, Cluj-Napoca, 2013).

Este autorul volumului de aforisme intitulat Timpul, apă curgătoare-cuvinte de înțelepciune, Ed. Contrafort, Craiova, 2011. Numele său figurează în antologiile literare Simfonia cuvintelor (Galați, 2010), Mozaic literar și Preaplin de cuvinte (Galați, 2011), Lanțul prieteniei (Craiova, 2011), Lumina cuvintelor (coordonator de proiect) – antologie de versuri apărută cu ocazia primului Festival Național de Poezie „Ion Budai-Deleanu” de la Geoagiu, 26-28.08.2011, tipărită la Editura Sitech, Craiova, Un secol de poezie în orașul Paliei (Orăștie, 2012), Cuvântul ca o pradă (Galați, 2011), Arta de a fi uman, antologie internațională apărută în Canada (2013).

Claudiu Nicolae Șimonați este colaborator al mai multor reviste literare: Oglinda literară (Focșani), Dor de Dor (Călărași), Boema literară (Galați), Plumb (Bacău), Caiete Silvane (Zalău), Lumina divină (Timișoara), Actualitatea literară (Lugoj), Cafeneaua politică și literară (Drobeta Turnu Severin), Fereastra (Mizil), Agora literară (Cluj-Napoca), Constelații diamantine (Craiova), Regatul cuvântului (București), Cuib literar (Constanța), Vorba (Orăștie).

De-a lungul anilor, a fost distins cu numeroase premii atât pentru activitatea științifică, cât și pentru creația literară. Este membru în asociații științifice și culturale din țară și străinătate, în cenacluri literare din România și Republica Moldova: Asociația pentru Ecosanogeneză, Cenaclul Noduri & Semne de la Galați, Cenaclul Epigramiștilor Olteni de la Craiova, Societatea Limba Noastră cea Română-Chișinău, Liga Scriitorilor Români-Filiala Hunedoara, Asociațiunea ASTRA „Aurel Vlaicu” din Orăștie, Liga Dreptății împotriva Corupției și Abuzurilor din România, Centrul Zonal Transilvania, Filiala Orăștie.

Trebuie menționate inițiativele culturale ale lui Claudiu Nicolae Șimonați, inițiative născute din dragostea lui pentru cultura și civilizația hunedoreană: Festivalul Național de Poezie „Ion Budai-Deleanu” de la Geoagiu, Cenaclul Literar „Ion Budai-Deleanu” Geoagiu, fondarea Revistei culturale online „Germisara Culturală”, inițierea concursului literar „Traian Mihaiu” pentru elevii din Geoagiu, prima ediție având loc la în 21 martie 2013, cu prilejul Zilei Mondiale a Poeziei.

Volumul Treizeci de ani de tinerețe pe care Claudiu Nicolae Șimonați l-a lansat în fața iubitorilor de poezie din Deva cuprinde versuri și aforisme, cugetări sintetice despre viață și despre nenumărate întrebări al căror răspuns îl caută autorul. Poeziile sunt scrise cu o grijă specială acordată nuanțelor, cu exactitatea omului de știință care știe să dozeze exact imagini, figuri de stil, prin care să ne inducă starea propice pentru receptarea esenței poeziilor sale. Cu imagini delicate, poetul reușește să creeze acea vrajă de care este înconjurată poezia de bună calitate, o vrajă ce se transmite și cititorului obișnuit cu limbajul poetic. Claudiu Nicolae Șimonați se autodefinește cu precizia unui caligraf de stampă medievală:

Eu sunt

acel ceva

care își împarte

trupul în cuvinte;

iar cuvintele

se întorc tăcute

în inima ta

ca un fluture

ce se așază

pe o floare…

Am citat din poezia Acel ceva, aflată pe coperta a patra a volumului.

Iubirea, în toate ipostazele ei, natura, viața și năzuința spre perfecțiune, toate acestea sunt teme care străbat ca un fir roșu volumul de poezii al lui Claudiu Nicolae Șimonați.

Publicul prezent la lansare a fost încă o dovadă a faptului că poezia este și va fi tot timpul iubită, căutată, apreciată de iubitorii de literatură.

Ioan Sebastian Bara

Unul dintre evenimentele culturale așteptate an de an de publicul iubitor de carte din Deva și întregul județ Hunedoara este Salonul Hunedorean al Cărții, o manifestare de mare anvergură pe care o organizează, în fiecare toamnă, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva. Anul acesta, sub noua denumire care înglobează tocmai participarea amplă, din toată țara, a editurilor, Salonul Hunedorean al Cărții se va desfășura pe durata a patru zile, între 10 și 13 octombrie 2013, în incinta Deva Mall, spațiu devenit tradițional pentru acest gen de manifestare ajunsă la cea de-a XIV-a ediție.

Tocmai afluxul mare al editurilor din întreaga țară, participarea lor tot mai amplă, an de an, aici la Deva, ne-a determinat să marcăm această schimbare a Salonului și să-i dăm această denumire care subliniază faptul că el a depășit demult granițele județului, că nu mai avem doar edituri hunedorene prezente și, ici-colo, câte o editură din țară, ci de acum înainte, edituri din toată România, de la Timișoara la Iași, de la București la Brașov și de la Cluj la Reșița ne caută, vin, își prezintă bogata ofertă editorială și se întâlnesc cu miile de cititori din județul Hunedoara. Avem motive bine întemeiate să afirmăm că, după Târgul Internațional „Gaudeamus”, Salonul Hunedorean al Cărții este al doilea salon de carte, ca anvergură, din țară și acest lucru ne bucură, ne umple de mândrie dar ne și obligă extraordinar

Salonul s-a deschis oficial în ziua de 10 octombrie a.c.

Numărul editurilor prezente la Salon în acest an este de 65. Sunt prezente edituri cunoscute din țară și din județul Hunedoara, edituri care au adus în fața iubitorilor de lectură o importantă ofertă de carte, apariții editoriale de ultimă oră. Din țară, ne onorează cu prezența editurile: Aeternitas (Alba Iulia), Okian (Brașov), Torent Press (Brăila), All, Art, Casa Radio, Comunicare.ro, Corint, Corint Junior, Curtea Veche, Editura Didactică și Pedagogică, E-Media, For You, Girasol, Herald, House of Guides, Humanitas, Leda, Lider, Litera, Nemira, Niculescu, Noi Media Print, Orizonturi, Pro Editură și Tipografie, RAO, Saeculum IO, Trei, Tritonic, Univers, Univers Enciclopedic Gold, Vivaldi, Vremea (București), Argonaut, Byton Music, C.A. Publishing, Eikon, Limes, Myrobiblion (Cluj-Napoca), Fundația Cartea Călătoare (Focșani), Polirom și TipoMoldova (Iași), Tim (Reșița), Cenaclul de la Păltiniș și Karpaty Music (Sibiu), Cetatea de Scaun (Târgoviște), Excelsior Art (Timișoara).

Din județul Hunedoara au amenajat standuri editurile Călăuza v.b., Cetate, Corvin, Danimar, Emia, Flori Spirituale, Gligor Hașa, Karina, Ortoepia, Paula, SETRAS, Vultur ZM (Deva), Emma și Vorba (Orăștie), Alternativa Media și Tehno-Art (Petroșani), Traian Dorz (Simeria) și Realitatea Românească (Vulcan).

Anul acesta, invitata de onoare a Salonului este Editura Casa Radio din București, pentru a marca împlinirea a 85 de ani de la prima emisie a postului Radio România București, la 1 noiembrie 1928. Acest important moment din istoria poporului nostru a meritat o atenție deosebită din partea organizatorilor Salonului, astfel că standului Editurii Casa Radio i s-a făcut, din prima zi, o amplă prezentare.

La Salon se va etala, ca de obicei, o bogată ofertă de carte în format clasic precum şi ebook-uri, vor fi organizate lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, dialoguri cu marea familie a iubitorilor de lectură, discuţii între editori, scriitori, bibliotecari şi toţi cei care continuă să creadă în rolul binefăcător al cărţii şi al lecturii.

Pe toată perioada desfășurării Salonului, zilnic între orele 10⁰⁰ și 20⁰⁰, iubitorii de carte vor putea să cunoască noutăţile editoriale ale celor mai importante edituri din ţară şi să se bucure de facilităţile pe care acestea le-au oferit. Salonul are deosebita capacitate de a satisface exigențele tuturor categoriilor de cititori, de toate vârstele și de diverse profiluri, prin oferta editorială care acoperă o arie tematică vastă, de la beletristică la cărţi de artă şi călătorii, memorii, jurnale şi cărţi de istorie, studii etnografice şi cărţi de spiritualitate, manuale şi culegeri pentru toate nivelele de învăţământ, dicţionare diverse şi enciclopedii.

În prima zi a Salonului, un moment deosebit l-a constituit lansarea monografiei intitulate „Aventurile și călătoriile baronului Nopcsa”, o interesantă și excelent documentată lucrare, rod al pasiunii și cercetării aplicate a autorului ei, Dacian Muntean, membru al Societății de Educație Nonformală și Socială. Lucrarea a fost elaborată în cadrul unui proiect susținut financiar de  Administrația Fondului Cultural Național și s-a realizat și cu sprijinul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva. Este o realizare de o valoare remarcabilă, o lucrare ce reușește să creioneze personalitatea complexă și prea puțin cunoscută a baronului Nopcsa.

Și în acest an, pentru Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva este un prilej de mândrie și deosebită satisfacție profesională faptul că poate organiza, la standarde calitative ridicate, un asemenea eveniment cultural şi că an de an, un număr tot mai mare de edituri răspund invitaţiei noastre de a participa la Salonul Hunedorean al Cărții. Cu siguranţă, este un câştig reciproc atât pentru edituri, cât şi pentru cititorii noştri dornici să-şi achiziţioneze cărţile preferate din toate domeniile de interes.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 9 octombrie 2013, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare educativă dedicată Zilei Holocaustului în România.

Am dedicat o activitate specială unui moment tragic, unei pagini triste și greu de înțeles din istoria noastră recentă. După cum știm, vreme de ani de zile, istoria ne-a fost prezentată, predată, ca o înşiruire de momente glorioase, cu care ne mândream pe bună dreptate. Este adevărat, istoria românilor are nenumărate pagini măreţe, dar, așa cum spunea un mare istoric român, Florin Constantiniu, „o istorie sinceră a poporului român trebuie să cuprindă între filele ei şi perioadele dureroase, cu care nu ne mândrim, dar pe care trebuie să le cunoaştem şi să ni le asumăm.”

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 672, din 5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului, ziua de 9 octombrie a fost instituită ca „Ziua Holocaustului” în România. E bine să reamintim celor tineri faptul că Holocaustul a rezultat din politica rasistă dusă de Germania nazistă şi de aliaţii ei împotriva popoarelor de altă rasă, în mod deosebit împotriva evreilor şi ţiganilor. A fost o nimicire, o distrugere programată, cu bună ştiinţă, a milioane de oameni doar pentru faptul că aparţineau altei naţii. Mijloacele de exterminare au fost extrem de dure.

Etimologic, holocaust înseamnă „ardere de tot”, în limba greacă, şi sigur că s-au avut în vedere cumplitele cuptoare din lagărele de concentrare naziste, dar persecuţiile au fost extrem de diverse și de o cruzime greu de imaginat. Sigur, în România anilor 1941-1944 nu s-a ajuns la asemenea orori, dar persecuţiile antisemite au existat şi ele nu pot fi şi nu trebuie negate. Nu se pot nega atrocitățile comise în Transnistria împotriva evreilor și țiganilor, nu se poate nega Pogromul de la Iași din iulie 1941, nu se pot nega legile rasiale din România acelor ani. De aceea, am considerat că este foarte important să spunem adevărul despre această pagină tristă din istoria noastră şi să înţelegem foarte bine că nu poporul român a comis aceste fărădelegi, ci conducătorii efemeri dintr-o perioadă istorică extrem de complicată, când România a fost angrenată într-o politică perdantă care a avut şi o puternică latură antisemită, de purificare etnică.

Pentru ca aceste episoade tragice să nu fie uitate, să fie înțelese și, mai ales, să nu fie minimalizate și luate în derâdere, a fost aleasă o zi specială de comemorare și aducere aminte. Aceasta este ziua de 9 octombrie, aleasă nu întâmplător, întrucât este exact ziua în care au început deportările forţate, în vagoane de marfă încuiate, destinate vitelor, a evreilor din Bucovina de sud, teritoriu aflat şi atunci şi acum sub administraţie românească. Au fost deportați în Transnistria mii de oameni: batrâni, bolnavi, femei şi copii, aceștia din urmă fiind smulși din brațele mamelor. Este un episod extrem de dureros și greu de acceptat din istoria noastră, dar această pagină trebuie cunoscută aşa cum a fost.

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, ca instituţie de cultură de primă importanţă a judeţului, dispune de un mare număr de materiale documentare cu ajutorul cărora poate aduce la cunoştinţa publicului, în mod deosebit a publicului tânăr şi foarte tânăr, informaţii esenţiale legate de acest capitol delicat, trist, dar cât se poate de real din istoria noastră recentă. Trebuie să pornim de la premisa că adevărul istoric, oricât de incomod ar fi, trebuie cunoscut, că trecutul trebuie asumat şi înţeles, tocmai pentru ca paginile întunecate să nu se mai repete niciodată. Am considerat că avem datoria să informăm, să explicăm, să educăm publicul şi, cu posibilitățile noastre de informare, să contribuim la conturarea unei atitudini civice ferme şi bazate pe cunoaştere.

Prezentarea dedicată Holocaustului în România a fost realizată pe bază de imagini și documente, iar în final participanţii, elevi din licee devene, au fost antrenați într-un concurs dotat cu premii constând în cărţi și diplome, ei trebuind să răspundă la 20 de întrebări inspirate de subiectul prelegerii.

Ioan Sebastian Bara

Este deja al treilea an în care Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează manifestarea culturală desfășurată sub genericul Noaptea Bibliotecilor. Prietenii bibliotecii noastre cunosc deja acest eveniment care s-a bucurat de un succes deosebit în toate edițiile anterioare.

În seara zilei de 5 octombrie 2013, porțile Bibliotecii Județene au fost larg deschise pentru oaspeții noștri, pentru prietenii noștri care au hotărât să petreacă această noapte în ambianța bibliotecii.

În curtea bibliotecii, în aer liber, au evoluat formații artistice îndrăgite care au oferit momente muzicale de înaltă clasă unui public care a umplut până la refuz curtea bibliotecii.

În deschidere, a evoluat Corul Arlechino al Liceului de Arte „Sigismund Toduță”, copiii pregătiți de prof. Mariana Onțanu-Crăciun dând glas unor piese de mare popularitate, interpretate cu har și candoare. A urmat concertul susținut de elevatul cor de cameră Musica Divina, condus de profesor Gelu Onțanu-Crăciun. Armoniile medievale au fost impecabil interpretate de cunoscutul și îndrăgitul grup Huniadi Cantores, condus de Mircea Goian. În continuare, recitalul cunoscutului cantautor Ducu Bertzi, cel îndrăgit de tineri și vârstnici, cunoscut de peste 30 de ani ca un dăruit cântăreț, a oferit publicului piesele sale de rezistență, cele care au înfruntat anii și care se bucură de același succes.

Pe lângă momentele muzical-artistice oferite, am pregătit, ca de fiecare dată, tururi ghidate ale bibliotecii, pentru ca oaspeții noștri să vadă drumul parcurs de o carte de la achiziționarea ei până la așezarea pe raft, când devine disponibilă pentru cititor. De asemenea, a fost prezentată colecția de carte și presă veche aflată în patrimoniul bibliotecii, cei prezenți primind explicații competente de la bibliotecari.

Cei care au dorit să-și facă permise în această seară au putut s-o facă gratuit, după cum cei care nu au restituit la timp cărțile împrumutate au beneficiat de clemență în această „noapte a iertării”.

Știm bine că astăzi, în această lume a internetului și a interconexiunilor instantanee, cu incontestabilele beneficii, frecventarea bibliotecii, cititul unei cărți ca ocupaţie plăcută par să fi căzut într-o nedorită desuetudine. Dar biblioteca, acest depozitar de tezaur cultural de mare valoare, nu și-a spus încă ultimul cuvânt, cartea tipărită nu a ieșit încă din scenă și mai are încă un rol important de jucat. Evenimentul intitulat „Noaptea bibliotecilor” și-a propus tocmai acest lucru: să aducă mai aproape de sufletul cititorilor cartea, să-i prezinte multiplele valențe, să-i spună istoria. În același timp, cei care au trecut pragul bibliotecii au văzut că Biblioteca Județeană este o veritabilă instituție culturală care știe să adune în jurul ei artiști de înaltă ținută, de mare talent, care oferă momente de neuitat. Publicul nostru a învățat să aprecieze adevărata artă, să discearnă fiorul artistic autentic, să-și formeze o educație artistică solidă.

Și în acest an, Biblioteca noastră s-a pregătit din timp, cu bucurie și cu răspunderea lucrului bine făcut, pentru această nouă întâlnire cu prietenii noștri fideli, cei care ne sunt alături la toate activitățile noastre și care vin cu alți prieteni deveniți și ei prietenii noștri. Astfel, peste ani, marea familie a prietenilor Bibliotecii va fi mai numeroasă și mai bine închegată. Menirea noastră ca instituție de cultură este împlinită dacă vom vedea cum de la un an la altul numărul celor care ne caută, care au nevoie de noi este tot mai mare.

„Noaptea bibliotecilor” s-a încheiat cu vizionarea filmelor „Muzica și versurile” și „Fără rezervări, fără rețineri”, filme aflate pe DVD la Secţia de Artă şi Carte Franceză a Bibliotecii.

Publicul numeros care a luat parte la aceste momente culturale desfășurate sub genericul „Noaptea bibliotecilor” ne dă convingerea că, an de an, succesul acestei activități va fi tot mai mare, iar prietenii noștri tot mai numeroși.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de  26 septembrie 2013, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Munteanu”  din Deva, o expunere pe tema Ziua Mondială a Munților Carpați. La activitate au fost invitați elevi de la liceele și colegiile din Deva care au avut astfel prilejul să-și îmbogățească cunoștințele într-un domeniu de mare interes pentru România și Europa deopotrivă.

Ziua de 26 septembrie a fost proclamată drept Zi Mondială a Munților Carpați și este marcată în țările europene pe al căror teritoriu se întind, mai mult sau mai puțin, acești munți: Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Serbia, Ucraina și România. În țara noastră, se află 40% din întregul lanț carpatic, al doilea lanț muntos din Europa, după Alpi, ocupând o treime din teritoriu. De asemenea, peste două milioane de români trăiesc în zona carpatică, la munte, în peste 740 de localități. De aceea, Munții Carpați reprezintă un adevărat tezaur natural și antropologic, un patrimoniu care trebuie conservat cu cea mai mare atenție.

În România, o treime din teritoriu este ocupat de acești îndrăgiți munți care fac parte din însăși ființa noastră, pentru că între arcurile carpatice s-a plămădit poporul român. Deosebit de elocvente sunt, în acest sens, cuvintele marelui istoric român Constantin C. Giurescu care își începea astfel monumentala Istorie a pădurii românești, pădure organic legată de Carpați: „Când privești munții noștri acoperiți cu păduri, fără să vrei te gândești la veșnicie, mii de rânduri de oameni i-au privit, s-au bucurat de splendida lor înfățișare. Așa erau pe vremea întemeierii Țării Românești și a Moldovei, așa când Traian a străbătut cu legiunile sale în inima Daciei, așa când antecesorii noștri din epoca de piatră descopereau primele rudimente ale civilizației.”

Munții Carpați oferă inepuizabile resurse de bogăție, de frumusețe, un tezaur extraordinar de care trebuie să avem grijă ca să-l putem transmite celor ce vor veni după noi așa cum l-am moștenit și noi. Noi, cei din județul Hunedoara, avem marele privilegiu de a trăi în imediata apropiere a Munților Retezat cu splendorile lor, a Apusenilor încărcați de istorie, a Munților Orăștiei cu vestigiile lor inestimabile, a Parângului cu crestele lui înzăpezite, a Munților Poiana Ruscă ce păstrează comori de folclor. De aceea, poate datoria noastră de a iubi acești munți, de a păstra și a respecta natura nealterată este mai mare. Munții noștri ne oferă bucurii unice de care trebuie să beneficieze și cei ce vor veni după noi și cei care vin să viziteze locurile minunate ce se găsesc în Carpații Românești.

A fost îmbucurător să constatăm și de această dată o prezență numeroasă a elevilor în sală, ceea ce demonstrează dorința lor de a afla mai multe despre acest subiect, de a învăța și altceva decât ceea ce scrie în manualele de geografie.

Despre importanța Munților Carpați, despre resursele deosebite de care dispun, despre acțiunile ce trebuie întreprinse pentru conservarea ecosistemelor din acești munți, cei prezenți au aflat din ampla prezentare pe care a făcut-o dna Marcela Balazs, cercetător în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, Secția Științele Naturii.

La final, elevilor li s-au adresat întrebări din materialul prezentat, răspunsurile corecte fiind răsplătite, ca de obicei, cu premii în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat la sfârșitul lunii septembrie lansarea volumului Minunea… din Țara Visurilor, semnat de Edy Moțățăianu.

Autorul, născut în 1966 la Craiova, locuiește în Deva de la vârsta de șase ani, fiind familiarizat cu lumea teatrului, a artei, mama fiindu-i actriță, iar tatăl compozitor. Pasionat de literatură, a vădit talent literar încă din anii școlii, scriind piese de teatru, scenarii inspirate în special din lumea feerică a basmelor, scrieri destinate cu predilecție copiilor. Acest public l-a atras prin inocența și prin deschiderea pe care o manifestă față de ideea de inovație în artă. Volumul lansat este dedicat copiilor și este o feerie dramatizată, cu personaje din lumea basmelor românești.

Talentul și imaginația autorului, dragostea acestuia pentru minunata lume a copilăriei, a basmelor și poveștilor, toate acestea au contribuit la scrierea acestei cărți, a piesei de teatru, cu har și suflet. Din paginile ei vor prinde viață eroi foarte bine conturați: Ionel Bocănel, Zâna, Liliana, Ionel cel Cumințel, păpuși, zâne, o serie întreagă de personaje coborâte din lumea poveștilor.

Autorul, inimosul scriitor Edy Moțățăianu, a reușit să pătrundă în feericul univers al basmelor, a brodat o istorioară plină de savoare și de tâlcuri pe care cei cărora le este destinat textul, copiii,  trebuie s-o descifreze. Dialoguri alerte, situații neprevăzute, lacrimi și zâmbete, suspine și râsete, toate se înlănțuie într-o acțiune curgătoare, fluentă, care ține cititorul, spectatorul, cu sufletul la gură. Întregul text este un omagiu adus unor personaje de poveste care ne-au luminat copilăria: italianul Pinocchio și românul Niculăiță Minciună.

Autorul a trăit ani buni în lumea fascinantă a teatrului, în mediul artistic, a stat în lumina rampei, a cunoscut rigorile interpretării unui text dramatic, a știut ce înseamnă viața în spatele scenei, a știut cum se dau replicile în piese, și această bogată experiență a transpus-o în atractive pagini de teatru pentru copii. Se știe, copiii reprezintă publicul cel mai exigent, cel mai atent și cel mai sincer în reacții, ei apreciază o piesă și își spun cu sinceritate părerea. A scrie pentru copii este foarte dificil, pentru că ei detectează imediat orice urmă de falsitate, de nesinceritate. De aceea, acest public tânăr l-a atras pe autor prin inocența și prin deschiderea pe care o manifestă față de ideea de inovație.

Piesa lansată, interpretarea ei, a atras și a convins prin dialogurile spontane, naturale, cu un limbaj apropiat de cel folosit de copii, fără nicio artificiozitate. Au prins viață personaje vii, bine conturate, cu personalități puternice, rezultat al unei fine și atente observații din partea autorului.  Dar piesa se adresează deopotrivă și oamenilor maturi, celor care știu să rămână mereu copii, celor care știu să-și păstreze inocența și curățenia sufletească. De aceea, această carte a lui Edy Moțățăianu ne bucură și pe noi, oamenii mari, ne-am bucurat și noi să petrecem, așa cum ne îndeamnă autorul, o jumătate de oră în compania eroilor ce au prins viață în aceste pagini. Și nu uităm să ținem seamă de îndemnul atât de important pe care îl face autorul către cititorii lui: „Citiți, oameni, copii, citiți…”

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva are deja o frumoasă tradiție în omagierea unor mari personalități române, cele hunedorene primind o atenție aparte.

Figura legendară a lui Aurel Vlaicu s-a bucurat de o atenție specială, atât la împlinirea celor 130 de ani de la nașterea lui, moment marcat de noi anul trecut, cât și în această lună la comemorarea centenarului morții acestui legendar fiu, născut în Bințințiul de pe Câmpul Pâinii. De fiecare dată, ne-am adresat cu precădere unui public tânăr, elevilor din liceele devene, cărora le-am prezentat pe larg viața, activitatea și jertfa lui Aurel Vlaicu. Ne-am propus de la bun început să insuflăm, în felul acesta, generației tinere interesul faţă de valorile autentice ale poporului nostru, valori cu care ne mândrim.

De fiecare dată, Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a fost plină până la refuz cu tineri care au venit să cunoască pe larg personalitatea lui Aurel Vlaicu. Acestora li s-au făcut ample și documentate prezentări despre viaţa şi activitatea lui Aurel Vlaicu, despre realizările impresionante din domeniul aviaţiei cu care s-a remarcat la începutul secolului XX, despre aportul lui la dezvoltarea aviaţiei româneşti şi mondiale.

Din viaţa lui Aurel Vlaicu, urmărită cu interes de către tinerii din sală, aceştia au putut înţelege foarte bine ce înseamnă pasiunea pentru o idee, ce înseamnă munca, perseverenţa, dorinţa de a reuşi, de a nu ceda în faţa eşecurilor şi de a o lua de la început. Aurel Vlaicu face parte din „triada de aur” a aviaţiei române, alături de Traian Vuia şi Henri Coandă, nume fără de care istoria aviaţiei mondiale nu se poate scrie în mod obiectiv. El a întruchipat unul dintre cele mai temerare visuri ale omului, acela de a zbura, de a se înălţa la cer asemenea păsărilor. A fost stăpânit în scurta lui viaţă de această iubire mistuitoare de a se ridica deasupra munţilor, deasupra apelor, de a zbura şi a jertfit totul pe altarul acestei pasiuni.

Ne aducem aminte de Aurel Vlaicu ori de câte ori trecem prin satul lui natal, ne aducem aminte de Aurel Vlaicu ori de câte ori trecem Carpaţii şi ne imaginăm ziua de 13 septembrie 1913 când n-a mai apucat să vină în zbor spre fraţii lui ardeleni, la Orăştie, la adunarea ASTREI. Ultimul lui zbor a fost parcă insuflat de dorința de a-i uni pe românii de dincolo și de dincoace de Carpați, vis pe care n-a mai apucat să-l vadă împlinit. Atunci, lângă Câmpina, „şoimul nostru ardelenesc a lunecat din slava cerului şi s-a sfărâmat de acest pământ aspru…”, cum a scris Nicolae Iorga.

Aurel Vlaicu a avut prieteni dintre marile personalităţi ale timpului, a fost iubit şi apreciat de Octavian Goga, Spiru Haret, Ilarie Chendi, I.L. Caragiale, Al. Vlahuţă, Nicolae Iorga. Dintre toţi, marele nostru istoric a surprins cel mai bine, ca într-o efigie, figura de neuitat a lui Vlaicu şi privilegiul deosebit al românilor de a fi dat lumii o asemenea personalitate: „Se uită bărbaţi politici, se uită scriitori de renume. Pe el, însă, nu-l vom uita. Oricând îndrăzneala omenească va smulge aiurea succese strălucite naturii învinse, nu vom privi cu invidie pe acel învingător, ci vom zice cu mândrie: Şi noi am avut pe Vlaicu!”

Vlaicu este iubit şi azi, numele lui a trecut deja în folclor, în poezii şi cântece populare pe care creatorul anonim i le-a dedicat cu recunoştinţă şi mândrie. O dovadă a fost şi manifestarea noastră care i-a făcut mândri pe cei prezenți de faptul că de pe pământ hunedorean s-a înălţat în tării Aurel Vlaicu.

Chiar și acum, la un secol de când i s-au frânt aripile, românii au vie în memorie și în inimi personalitatea acestui pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, inginer, inventator, constructor şi pilot. Ne mândrim că un fiu al plaiurilor hunedorene a avut un cuvânt atât de greu de spus în dezvoltarea aviaticii mondiale și, de aceea, manifestarea noastră a fost un omagiu pe care generația tânără i-l aduce lui Aurel Vlaicu.

Ca de obicei, la fiecare activitate organizată, celor prezenţi în sală li s-au adresat întrebări, la finalul prezentării, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu importante premii în cărţi și diplome oferite de biblioteca noastră.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, în parteneriat cu Aqualand Deva, a luat inițiativa de a amenaja, odată cu sfârșitul sezonului estival și cu închiderea ștrandului, un punct de împrumut în incinta parcului acvatic Aqualand Deva.

Organizarea în această vară a unui punct de împrumut la ștrandul din oraș s-a dovedit un succes, o inițiativă binevenită și apreciată de toți cei care au apelat la oferta largă de cărți și reviste pusă la dispoziția devenilor. Pornind de la acest succes, am dorit să creăm o continuitate în ceea ce privește serviciile destinate celor care se destind la bazinul de înot și în sezonul rece, deschizând un punct de împrumut la Aqualand. Prin această inițiativă a Bibliotecii, cei care vor petrece momente de destindere în acest complex de agrement vor avea posibilitatea să citească literatură de toate genurile, în special de loisir, vor putea consulta presa locală și națională, reviste de diferite genuri.

Sperăm că, prin deschiderea acestui punct de împrumut în incinta Aqualand, le vom face o surpriză plăcută tuturor celor care își vor petrece aici o parte a timpului lor liber, având posibilitatea de a citi și de a se informa.

Punctul de împrumut de la Aqualand va fi deschis publicului începând cu ziua de 16 septembrie 2013.

Acest punct de împrumut va avea același program de funcționare ca și Aqualand Deva.

Ioan Sebastian Bara