Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 23 octombrie 2014, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva un eveniment cultural așteptat cu mare interes de toți cei prezenți, eveniment desfășurat sub genericul Centenar Thor Heyerdahl.

A fost o întâlnire cu tinerii pusă sub semul îndrăznelii, a curajului, a spiritului iscoditor, o întâlnire din care au putut afla lucruri extrem de interesante, noi și incitante despre o personalitate celebră în întreaga lume, un explorator și naturalist ale cărui fapte au umplut de admirație lumea de acum peste o jumătate de secol: exploratorul norvegian Thor Heyerdahl, de la a cărui naștere, la 6 octombrie 1914, în orașul Narvik din Norvegia, se împlinește un secol. A devenit celebru în întreaga lume pentru suita de expediții întreprinse la mijlocul secolului XX – Kon Tiki, Ra I, Ra II, Tigris – toate având drept scop demonstrarea unor legături vechi de milenii între diferite zone ale globului. Preocupat de asemănările dintre civilizații aflate la mii de kilometri distanță, a realizat expediții extrem de temerare menite să-i confirme ipoteza că între aceste civilizații există o străveche legătură. În plus, membrii echipajelor lui făceau parte din culturi, din religii diferite, ceea ce a dorit să fie un mesaj de înțelegere și armonie între toate etniile lumii.

Cea mai cunoscută expediție, Kon Tiki, denumită astfel după numele unei zeități incașe, a avut loc în anul 1947 și a pornit din America de Sud (Peru) până în Insulele Polineziene, cu o ambarcație construită cu metodele și materialele utilizate de populațiile inca cu mii de ani în urmă și a durat trei luni și jumătate. Thor Heyerdahl a vrut să demonstreze astfel faptul că populațiile din insulele Pacificului ar fi putut fi de origine amerindiană. Oamenii de știință, însă, contestă această ipoteză. Ceea ce este, însă, cert este spiritul iscoditor, curajul și tenacitatea lui Thor Heyerdahl de a se angaja în aceste expediții: în Oceanul Atlantic (expedițiile Ra din Oceanul Atlantic, din Maroc în insulele Barbados, prin care a dorit să demonstreze că, mult înaintea lui Columb, popoare europene ar fi putut atinge coastele americane), în Insula Paștelui, expediția Tigris de pe fluviul Tigru din Irak.

Despre viața lui Thor Heyerdahl, care se confundă cu celebrele lui expediții, despre ecoul pe care acestea l-au avut în întreaga lume s-a vorbit pe larg, documentat, într-o amplă prezentare făcută în fața publicului, în majoritate elevi de liceu. S-a subliniat în mod deosebit faptul că astfel de personalități se constituie în modele, viața lor este trăită la tensiune maximă, cu pasiune, urmărirea unui ideal în viață fiind punctul central al existenței lor. Thor Heyerdahl este un astfel de model. Generațiile de acum 50 de ani citeau cu pasiune cartea lui dedicată expediției Kon Tiki, era una dintre lecturile de bază ale adolescenților din anii ʼ50-ʼ60 ai secolului trecut. Cartea este la fel de vie și de proaspătă și azi, iar personalitatea lui Thor Heyerdahl este la fel de fascinantă, îi încântă pe tinerii de azi așa cum i-a încântat pe bunicii și părinții lor. De altfel, filmele și cărțile care s-au dedicat celebrului explorator, urmaș al vikingilor, este o dovadă de netăgăduit.

Tocmai pentru a sublinia actualitatea și perenitatea unei personalități ca aceea a lui Thor Heyerdahl, am organizat această manifestare din care, cu siguranță, cei prezenți au plecat îmbogățiți, și-au pus întrebări despre ce înseamnă să ai un ideal în viață, ce înseamnă să nu dezarmezi dacă ai vreun eșec, să te ridici și să mergi mai departe, așa cum Thor Heyerdahl a navigat pe oceanele lumii și și-a urmărit idealul.

Ca de obicei, în finalul expunerii au fost adresate 21 de întrebări din tematica prezentată, cele mai bune răspunsuri fiind răsplătite cu frumoase premii în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Ioan Sebastian Bara

Unul dintre evenimentele culturale deosebit de importante pe care Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva le-a organizat în perioada desfășurării Salonului Hunedorean al Cărții (9-12 octombrie 2014), în parteneriat cu Editura All din București, a fost întâlnirea cu îndrăgitul nostru actor de teatru și film, maestrul Marin MORARU. Acesta a venit la Deva cu prilejul prezentării volumului de dialoguri Suntem ce sunt amintirile noastre, dialoguri purtate cu jurnalista Maria Capelos.

Într-o sală plină, întâlnirea cu actorul Marin MORARU a fost un excelent prilej, un adevărat privilegiu, de a cunoaște îndeaproape una dintre cele mai mari personalități ale scenei românești, un artist cu un talent impresionant, cu un palmares teatral și filmografic remarcabil, autorul unor roluri de referință în teatru, pe marele și pe micul ecran, roluri care l-au impus de peste patru decenii în fața publicului românesc. Fie că a jucat pe scena Naționalului bucureștean sau la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” (în piese celebre ca Nepotul lui Rameau, Leonce și Lena, Romulus cel Mare, D’ale carnavalului, Gaițele, Așteptându-l pe Godot ), fie că a jucat în filme (cele mai îndrăgite fiind Toamna bobocilor, Iarna bobocilor, Actorul și sălbaticii), rolurile lui Marin MORARU au rămas creații actoricești de referință care îl așază pe acesta în galeria celor mai mari actori români din toate timpurile.

Cartea prezentată cu acest prilej este o adevărată confesiune, este povestea unei vieți trăite pe scenă, la cote maxime, un exemplu de pasiune pentru meseria devenită vocație.

Marin Moraru a slujit cu talent și devotament scena românească, numită acum aproape două secole „lăcaș de muze” de către poetul Iancu Văcărescu, o scenă devenită adevărat altar pentru acest artist dăruit și îndrăgit.

Am fost extrem de bucuroși pentru că am putut oferi publicului din Deva, iubitor de artă autentică, întâlnire care, suntem siguri, a produs o puternică impresie în sufletele tuturor celor care iubesc și apreciază valorile noastre culturale.

Ne-am amintit versurile finale ale piesei Coana Chirița de Vasile Alecsandri… :

Așa e lumea, o comedie

Iar noi artiștii care-o jucăm

N-avem dorință alta mai vie

Decât aplauze să merităm!

… și l-am aplaudat din toată inima pe maestrul Marin Moraru!

Ioan Sebastian Bara

Pentru Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, începutul lunii octombrie este pus sub semnul celui mai important eveniment al anului: Salonul Hunedorean al Cărții.

Anul acesta, în perioada 9-12 octombrie, se desfășoară cea de-a XV-a ediție a acestuia, în primitoarea și eleganta Salle d’Or din incinta Deva Mall, fiind cel mai mare Salon de carte din istoria Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și din istoria județului Hunedoara. Pe durata celor patru zile, peste 70 de edituri din țară și din județ își vor prezenta oferta de carte, în format clasic precum şi electronic, vor fi organizate lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, dialoguri cu marea familie a iubitorilor de lectură, discuţii între editori, scriitori, bibliotecari. Cu siguranță va fi o adevărată sărbătoare a cărții, un eveniment așteptat și urmărit de sute de iubitori ai cărții. Salonul este, și în acest an, o veritabilă provocare la lectură, un prilej excelent de a veni în contact cu noutățile editoriale aduse la Deva de editurile participante.

Anul acesta, numărul editurilor care au confirmat participarea este de 76, mai multe decât cele prezente la precedenta ediție, un fapt îmbucurător pentru organizatori. Au fost prezente următoarele edituri:

• din Alba Iulia – Aeternitas,
• din Brașov – Okian,
• din Brăila – Torent Press,
• din București – All, Antet, Art, Casa Radio, Corint, Corint Junior, Curtea Veche, Diana Press, Editura Didactică și Pedagogică, Energoterm Plus, Flamingo, For You, Girasol, Herald, House of Guides, Humanitas, Leda, Lider, Litera, Matrix Rom, Militară, Nemira, Niculescu, Noi Media Print, Paideia, Prior Media Group, Pro Editură și Tipografie, Pro Ideea Design Mayluk, Rao, România Press, Saeculum IO, Trei, Tritonic, Univers, Univers Enciclopedic Gold, Universal Music, Vivaldi, Vremea,
• din Cluj-Napoca – Argonaut, ASCR, Byton Music, C.A. Publishing, Casa Cărții de Știință, Eikon, Limes, Mega, Myrobiblion, Risoprint,
• din Focșani – Cartea Călătoare,
• din Iași – Polirom, Princeps Edit, TipoMoldova,
• din Reșița – Tim,
• din Sibiu – Cenaclul de la Păltiniș, Cronologia, Karpaty Music,
• din Târgoviște – Cetatea de Scaun,
• din Timișoara – Excelsior Art, Mirton.

Editurile hunedorene, ca de obicei, sunt prezente şi organizează lansările cărților semnate de scriitori consacraţi sau debutanți. Sunt prezente cu standuri următoarele edituri:

• din Deva – Călăuza v.b., Danimar, Emia, Flori Spirituale, Gligor Hașa, Karina, Ortoepia, Paula, SETRAS, Vultur ZM,
• din Orăștie – EMMA, Vorba,
• din Petroșani – Tehno-Art,
• din Simeria – Traian Dorz.

Standurile de carte de la Salon oferă iubitorilor de lectură o paletă editorială extrem de bogată: romane şi volume de poezie, cărţi de artă şi călătorii, memorii şi cărţi de istorie, studii etnografice şi cărţi de spiritualitate, manuale şi culegeri pentru toate nivelele de învăţământ, dicţionare diverse şi enciclopedii. Ca de obicei, și la acest Salon, toate categoriile de vârstă și ocupaționale găsesc cărţile pe care și le-au dorit, la prețuri accesibile.

Salonul Hunedorean al Cărții reprezintă de fiecare dată pentru Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” un prilej special de întâlnire cu prietenii cărții, tot mai numeroși și mai interesați de actul de cultură. De asemenea, suntem foarte bucuroși pentru faptul că un număr atât de mare de edituri au venit la Deva, ceea ce este o dovadă a aprecierii de care se bucură Biblioteca Județeană, organizatoarea acestui important eveniment cultural.

Este de remarcat, și de această dată, faptul că în demersul nostru cultural ne-am bucurat de sprijinul generos al Consiliului Judeţean Hunedoara, al domnului președinte Mircea Ioan Moloț, care consideră că alocarea de fonduri pentru cultură este o investiţie necesară în orice perioadă, că este o investiție cu efecte profitabile pe termen lung, că a acorda atenție culturii este un act de mare și profund patriotism.

Cele patru zile în care se desfășoară Salonul reprezintă un câştig reciproc, atât pentru edituri, cât şi pentru cititorii noştri dornici să-şi cumpere cărţile preferate din toate domeniile. De asemenea, acest Salon reușește să fie un gest de recunoștință față de carte și față de cei care își dedică viața și activitatea cuvântului scris – scriitori, editori, librari -, dar și un gest de apropiere față de cititori. Am înțeles o dată în plus că, în ciuda concurenţei internetului, răsfoitul unei cărţi rămâne o bucurie care nu poate fi înlocuită cu nimic, satisfacţiile spirituale oferite fiind de fiecare dată cu totul speciale.

Salonul Hunedorean al Cărții este, prin urmare, o manifestare culturală de înaltă ținută care le-a dăruit tuturor participanţilor un binemeritat câştig.

Dintre lansările-eveniment pe care le-am oferit în deschiderea Salonului, a făcut parte lansarea volumului 4 (Om, natură, ocupații) din lucrarea Județul Hunedoara, monografie.

Cele trei ample volume ale lucrării „Județului Hunedoara, monografie”, finalizate și lansate în anul 2013, au încercat, și în foarte mare măsură au reușit, să ofere un tablou complex al județului nostru din punct de vedere geografic, istoric, economic, etnografic, social. Au fost respectate rigorile impuse de orice lucrare monografică, au fost făcute prezentări detaliate ale diverselor domenii care, toate împreună, oferă o adevărată carte de identitate a județului Hunedoara. Cu toate acestea, am constatat că o anumită cantitate de informație se mai cerea prelucrată și oferită unui public dornic să cunoască acest județ sub toate aspectele lui. Așa s-a născut ideea de a dedica un volum întreg ocupațiilor milenare ale locuitorilor județului – agricultura, silvicultura, pescuitul, vânătoarea -, precum și transporturilor și sănătății populației.

De aceea, sub genericul „Om, natură, societate” au fost elaborate texte ce reprezintă rodul unei documentări de arhivă minuțioase, au fost descoperite și valorificate informații inedite, care până acum nu au fost niciodată făcute publice. Este un volum bazat exclusiv pe documentare, care aduce în fața cititorului documentul de epocă, informația aflată în zecile de mii de documente arhivate și care, astfel, au fost puse în mod fericit în valoare.

Volumul se deschide cu prezentarea unei ocupații ancestrale care, și în județul Hunedoara, a jucat un rol vital, în sensul propriu, în dezvoltarea societății. Condițiile naturale oferite de județul nostru – un relief variat și proporționat – au permis cultura plantelor și creșterea animalelor din cele mai vechi timpuri. Structurat în două părți, înainte și după Revoluția de la 1848-1849, capitolul dedicat agriculturii face o trecere cronologică în revistă a modului în care locuitorii ținuturilor hunedorene și-au dezvoltat ocupațiile legate de cultivarea pământului și creșterea animalelor.

Astfel, agricultura este urmărită de la primele ei manifestări, din epoca primitivă, apoi dacică și romană, urmând complexul tablou al Evului Mediu, când viaţa majorităţii locuitorilor şi în primul rând a iobagilor s-a desfăşurat în cadrul bine conturat al domeniului feudal. Urmează o minuțioasă prezentare a situației agriculturii hunedorene după revoluția de la 1848-1849, punct de răscruce în istoria Transilvaniei și, deci, și a comitatului Hunedoara. Analiza este făcută pe baza Patentei din 21 iunie 1854 pentru Transilvania. Tabloul agriculturii este întregit cu informații oferite de realitățile economico-sociale de după aplicarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, mergând până la Reforma agrară din 1945.

Relația om-natură nu poate fi desprinsă de rolul extrem de important jucat de-a lungul secolelor de pădure, într-un județ în care proporția terenurilor acoperite de păduri s-a situat mereu în jurul unui procent de 30%. În lucrare, un capitol aparte este dedicat pădurii, tipurilor de păduri din județ (păduri comunale, composesorale, particulare, păduri ale bisericilor și școlilor, păduri de protecție, păduri urbane etc.), celor mai importante reglementări silvice și impactului acestora asupra relațiilor dintre locuitori din acest punct de vedere. Ca și în cazul agriculturii, și în acest capitol se aduc extrem de numeroase informații și documente inedite, prezentate pentru prima dată publicului. Toate aceste informații oferite în capitolul consacrat pădurii confirmă aprecierea extrem de sugestivă cu care istoricul Constantin C. Giurescu își încheie monumentala lucrare dedicată pădurii românești: „pădurea înseamnă pentru noi nu numai o mare bogăție și un puternic rezervor de sănătate, dar (…) și o parte a ființei noastre sufletești, o notă constitutivă a noțiunii de român.” ^[1]

Cu o asemenea înzestrare naturală, cu munți, păduri, ape, văi și câmpii, este firesc ca teritoriul județului Hunedoara să fi oferit condiții prielnice dezvoltării unor ocupații ancestrale: vânătoarea și pescuitul. Bogăția și diversitatea faunei cinegetice din județul Hunedoara sunt impresionante și ne situează județul printre cele mai atractive din acest punct de vedere. Preocupările cinegetice și de pescuit ale hunedorenilor sunt prezentate, și ele, cronologic și documentat, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, fiind aduse la lumină noi documente de arhivă.

Volumul se încheie cu două capitole în care este prezentată și analizată în mod amănunțit istoria transporturilor și a stării de sănătate a populației. Și în acest caz, aplecarea autorilor către documentul de arhivă își pune amprenta pe calitatea textului a cărui valoare sporește prin ineditul unor informații ce îmbogățesc tabloul unui județ cu o viață economico-socială dinamică și care, mult timp de acum înainte, va juca un rol important între celelalte județe ale României.

[1] Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri până astăzi, București, 1975, p. 356

Ioan Sebastian Bara

A devenit deja o tradiție ca o bună parte a activităților noastre culturale să fie consacrate marilor personalități, din toate timpurile, din țară și de peste hotare. Aceste activități au drept public-țintă elevii din licee și gimnazii, lor dorim să le oferim, în acest fel, informații noi și utile prin care să-și completeze cunoștințele dobândite la orele de curs, fără ca astfel să ne substituim în vreun fel profesorilor.

Una dintre personalitățile care au jucat un rol esențial în istoria României a fost regele Carol I, de la a cărui moarte s-au împlinit o sută de ani, în octombrie 2014.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a comemorat personalitatea marelui monarh român printr-o activitate cultural-educativă desfășurată sub genericul „Centenar Carol I”. Evenimentul a avut loc în ziua de 7 octombrie 2014, în Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, prilej cu care au fost prezentate viața și realizările lui Carol I, momentele cele mai importante care au marcat domnia de 48 de ani a acestui rege de numele căruia sunt indisolubil legate modernizarea României și alinierea ei la marea familie a țărilor europene.

Activitatea noastră a reprezentat un semn de prețuire față de acest mare rege, un om de o verticalitate etică desăvârșită care a iubit România ca pe propria lui țară, așa cum însuși a declarat în primăvara anului 1866, când a pus piciorul pe pământ românesc. Carol I este personalitatea pe care românii o stimează, o prețuiesc și o respectă cel mai mult, o personalitate pe care o așază în descendența directă și firească a lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu și alți voievozi glorioși. De aceea, cunoașterea epocii lui Carol I, a vieții lui, a realizărilor din timpul domniei sale este o îndatorire pentru fiecare dintre noi, în special pentru cei tineri. Vreme de peste 40 de ani, în regimul comunist, orice informație legată de monarhie, de regii României era cenzurată și alungată din cărțile de istorie. A venit momentul să ne cunoaștem istoria așa cum a fost ea, să luăm exemple de la marii noștri oameni de stat, de cultură, de știință.

Sub sceptrul lui Carol I, cel care a domnit sub deviza „Totul pentru Țară, nimic pentru mine”, s-au înregistrat pași importanți pe drumul creării unui stat modern, consolidat: adoptarea primei Constituții a României în 1866, dobândirea Independenței de stat în 1877, proclamarea României ca regat în 1881, crearea unor instituții fundamentale – Banca Națională, Academia Română, Casa de Economii și Consemnațiuni, universități și colegii etc.

Carol I a condus România ca un adevărat suveran, cu seriozitate și responsabilitate, păstrând echilibrul între puterile statului, fiind el însuși un factor de echilibru. A știut să se înconjoare de marii noștri oameni de stat (Mihail Kogălniceanu, Ion Brătianu, Titu Maiorescu, C.A. Rosetti, Alexandru Marghiloman, Ion Ghica etc.) și a pus interesele României înaintea oricăror alte interese. Astfel, a rămas credincios cuvintelor rostite la intrarea în țară, în mai 1866, la Turnu Severin: „De când am pus piciorul pe acest pământ, am devenit român!”. A acționat întotdeauna ca un bun român, devotat Țării și preocupat de binele ei.

Prezentarea făcută în fața publicului, cu precădere elevi de liceu, a punctat riguros marile momente ale unei jumătăți de secol de domnie a lui Carol I.

Trăim într-o perioadă în care nevoia de modele morale este mai necesară ca oricând, de aceea, a studia personalitatea regelui Carol I este un lucru mai mult decât necesar. Nu putem înțelege istoria ultimilor 150 de ani fără a pune în lumină istoria regalității din România, nu putem înțelege marile transformări și reforme de la sfârșitul secolului XIX fără a cunoaște contribuția inestimabilă a regelui Carol I la modernizarea României. Tineretul este cel care trebuie să cunoască cel mai bine trecutul nostru, marile personalități care au influențat această istorie, marii patrioți care au avut ca ideal binele țării și prosperitatea ei.

După ce au urmărit ampla prezentare despre regele Carol I, tinerii prezenți în sală au plecat mult mai bogați spiritual și au avut motive să mediteze cu seriozitate la datoria pe care fiecare dintre noi o are față de țara în care s-a născut. Regele Carol I, deși născut pe meleag străin, a știut să fie un bun român, s-a dedicat trup și suflet cauzei României și acest lucru merită respectul și recunoștința noastră.

În final, așa cum ne-am obișnuit deja, tinerilor prezenți în sală li s-au adresat întrebări legate de regele Carol I și epoca sa, cei care au răspuns corect fiind răsplătiți cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

A intrat deja în tradiția Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva de a organiza, în primul week-end al lunii octombrie, un eveniment pe care prietenii noștri îl așteaptă cu mare bucurie: Noaptea Bibliotecilor. În acest an, seara zilei de 4 octombrie s-a prelungit până în zorii zilei următoare grație unui program variat și incitant.

Vremea a fost favorabilă, așa încât curtea Bibliotecii s-a umplut până la refuz cu un public de toate vârstele, așa cum s-a întâmplat și la edițiile precedente.

În calitate de gazde ne-am străduit, cu grijă și cu mult drag, ca fiecare vizitator să se simtă bine și să petreacă ceasuri plăcute în această cea mai lungă noapte a bibliotecii. A fost o noapte a porților deschise, iar noi ne-am așteptat oaspeții ca pe niște prieteni dragi.

Seara a început cu un moment dedicat celor mai mici dintre vizitatori, un moment realizat de actrița Isabela Hașa de la Teatrul de Artă din Deva care a interpretat fragmente din spectacolele de teatru în care, de-a lungul timpului, a întruchipat personaje din povești nemuritoare: Scufița Roșie, Motanul Încălțat, Albă ca Zăpada, Iedul din Capra cu trei iezi, Spiridușul din Hänsel și Gretel. Acest din urmă basm, al fraților Grimm, l-a și povestit copiilor. Succesul a fost deosebit, cei mici fiind încântați atât de povești, cât și de interpretare. La finalul momentului, un clown i-a binedispus pe copiii prezenți și le-a oferit baloane de diferite forme și culori.

Momentul de mare atracție al serii a fost întâlnirea cu mult apreciații cantautori Ducu Bertzi, acompaniat de Mihai Neniță, și Mircea Vintilă. Melodii îndrăgite, unele cunoscute de peste 40 de ani de cei care iubesc această muzică, melodii veșnic tinere și care merg direct la suflet, au creat o atmosferă de-a dreptul incendiară. Publicul a cântat împreună cu cei doi artiști toate melodiile interpretate iar aplauzele au exprimat entuziasmul celor pentru care muzica reprezintă una dintre marile bucurii ale vieții.

Nu s-au stins bine ultimele acorduri ale recitalului și cerul a fost inundat de un feeric foc de artificii, în aplauzele celor prezenți.

Ca de obicei, și în acest an am prezentat secțiile bibliotecii, i-am călăuzit pe cei doritori să ne cunoască munca prin cele mai importante puncte ale oricărei biblioteci publice: Compartiment Completare, Evidență, Compartiment Catalogarea Colecțiilor, Compartiment Metodic, Compartiment Informare Bibliografică și Comunitară, Compartiment IT, Biblionet, Secția de Artă și Carte Franceză, Secția de Împrumut Carte pentru Copii, Secția de Împrumut, Sala de Lectură, depozite. Întrebările adresate de vizitatori au dovedit interesul acestora pentru modul de funcționare a bibliotecii.

Aproape de miezul nopții, la Sala de Lectură, s-a făcut o extrem de interesantă prezentare a artei culinare chineze, unul dintre numeroasele puncte de mare interes ale acestei civilizații care ne uimește prin bogăția și profunzimea ei. A putut fi văzută și o expoziție având ca temă „Arta și cultura chineză reflectate în colecțiile bibliotecii”, expoziție care, și ea, a stârnit un interes aparte.

După miezul nopții au urmat proiecții de film pentru diferite gusturi: filme romantice (O iubire ca-n povești și Perfect pentru tine) și science-fiction (Transformers și Aliens. Misiune de pedeapsă), care se găsesc și pot fi împrumutate de la Secția de Artă și Carte Franceză.

La intrarea în bibliotecă, vizitatorii au fost întâmpinați de o expoziție de fotografie în care au fost prezentate momente din edițiile anterioare: „Noaptea Bibliotecilor, an de an…”.

Așa cum am procedat în fiecare an, și de această dată am „decretat” Noaptea Bibliotecilor drept „Noaptea iertării”, ceea ce înseamnă că, în această noapte, utilizatorii care au întârziat să returneze documentele împrumutate le-au putut restitui fără niciun fel de penalizare.

De pe acum ne așteptăm prietenii la ediția viitoare a Nopții Bibliotecilor, aceasta fiind un excelent prilej de a crește numărul celor care vin cu regularitate la bibliotecă.

După această noapte sperăm că cei care au venit vor iubi și mai mult cartea și cultura și vor deveni și mai buni prieteni ai bibliotecii noastre. Ne bucurăm cu atât mai mult cu cât în această seară, în această noapte, invitații noștri au renunțat pentru câteva ore la alte preocupări și au venit să cunoască biblioteca, să pătrundă în universul cărții și să descopere comorile unei instituții de cultură care joacă un rol extrem de important în spiritualitatea județului, a comunității.

Sigur, într-o lume a internetului, a interconexiunilor instantanee, cu incontestabilele lui beneficii, vizita la o bibliotecă, cititul unei cărți, par a fi uneori demodate și căzute în uitare, dar cei prezenți au văzut că nu e deloc așa, pentru că biblioteca, acest depozit de tezaur cultural de mare valoare, nu și-a epuizat încă resursele, nu și-a spus încă ultimul cuvânt, iar cartea tipărită nu a ieșit încă din scenă și are încă un rol important de jucat.

Evenimentul intitulat „Noaptea Bibliotecilor” dorește tocmai acest lucru: să aducă mai aproape de sufletul cititorului cartea, să-i prezinte multiplele valențe, să-i spună istoria.

În același timp cei prezenți au putut vedea că biblioteca este o veritabilă instituție culturală care adună laolaltă artiști din toate domeniile, oferind publicului prezent momente artistice de înaltă ținută.

Cei prezenți au plecat de la bibliotecă la finalul acțiunii cu convingerea că, în ciuda invaziei, mai mult sau mai puțin benefice, a internetului, răsfoirea unei cărți, scoaterea ei de pe raft, discuția cu un bibliotecar pe marginea unor recente apariții, sunt și vor rămâne preocupări care îi vor îmbogăți spiritual.

Ioan Sebastian Bara

Sfârşitul lunii septembrie a adus iubitorilor de poezie un nou volum al jurnalistului şi poetului Daniel Marian, un volum cu un titlu original: Π (Pi).

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat lansarea acestui volum în incinta Deva Mall, etajul 4, Salle dʼOr, locaţie primitoare şi adecvată întâlnirilor literare.

Acest volum îmbogățește registrul liric al poetului Daniel Marian cu noi viziuni, de o mare originalitate, asupra lumii și asupra eternelor interogații pe care poetul și le adresează sieși în legătură cu viața și moartea, iubirea, trecerea prin lume și sensul existenței.

Volumul de poezie se intitulează, extrem de îndrăzneț și original, Pi, după celebra constantă din matematică, numărul fără de care geometria nu poate exista, număr inventat de greci, părinți ai filosofiei. Se pare că acest număr trebuie să ne ducă cu gândul la infinit, la nesfârșire, la faptul că, asemenea matematicii, nici arta, nici poezia nu au început, nu au sfârșit.

Cu siguranță și aceste gânduri l-au inspirat pe poetul și jurnalistul Daniel Marian atunci când și-a intitulat acest nou volum. Poezia face parte din însăși starea naturală, firească, a lui Daniel Marian care trăiește prin poezie și pentru poezie, respiră poezie și îi savurează aerul tare.

Așa cum observa poetul Eugen Evu, pentru Daniel Marian „cartea este micul lui sanctuar, poate oracol sieşi, eventual audibil şi altora”, este lumea pe care o alcătuiește cu fiecare vers, cu migală și mare atenție la detalii, la cuvânt, la mijloacele de expresie. Poezia lui Daniel Marian este îndrăzneață, rupe zăgazuri și depășește convenții, este o poezie a secolului XXI, o poezie postmodernă, scrisă cu nerv și luciditate. Atent la fiecare amănunt al vieții, Daniel Marian transpune în vers trăiri și senzații, iar rezultatul este unul pe măsură. Așa cum veți vedea, dacă veți parcurge de la un capăt la altul această plachetă de poezii, versurile surprind stări sufletești extrem de complexe, contradictorii și foarte profunde. Transpunerea lor în vers este făcută cu har și cu un talent care îl așază pe Daniel Marian printre poeții noștri valoroși.

De fiecare dată când Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează lansarea unei noi cărţi, avem sentimentul extrem de plăcut că ne-am îndeplinit o datorie de onoare atât față de scriitori, prietenii noștri, cât și față de cititori, tot mai mulți și mai exigenți. Îmi place să cred că, și cu acest nou volum de poezie, ne vom ridica cu succes la nivelul înalt al exigențelor cititorilor noștri, mulți dintre ei iubitori de poezie. În ultimă instanță, aceasta este datoria noastră ca bibliotecă publică, bibliotecă judeţeană, aceasta ne este finalitatea muncii: să aducem cât mai mulţi prieteni ai cărţii în jurul nostru şi să le oferim tot ce este nou în materie de slovă tipărită.

Cu prilejul acestei lansări, poetul Daniel Marian a oferit autografe iubitorilor de poezie.

Ioan Sebastian Bara

Așa cum cărțile au soarta lor, tot la fel și lecturile au o soartă, au o viață, o evoluție care spune multe despre caracteristicile generațiilor de cititori. În fiecare epocă, gusturile de lectură au fost altele, influențate de numeroși factori, de viața însăși.

Aceasta a fost și tema unei inedite activități organizate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva la mijlocul lunii septembrie la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva.

Aceste întâlniri au devenit deja tradiționale și sunt așteptate de elevi cărora li se adresează cu precădere. Aceștia au avut, de această dată, prilejul să urmărească o prezentare pe tema „Ce mai citeam? ce mai citiți”, concepută cu ocazia împlinirii a 225 de ani de la nașterea celebrului scriitor James Fenimore Cooper și 65 de ani de la nașterea îndrăgitului scriitor american contemporan George R.R. Martin.

Cu ajutorul acestei prezentări, a fost făcută o incitantă incursiune în biografiile celor doi scriitori, dar s-a vorbit și despre alți doi „monștri sacri” ai literaturii de aventuri: Karl May și Jules Verne. S-a făcut o paralelă între genul de literatură îndrăgit de tinerii din anii ʼ80 ai secolului trecut, dar și de cei dinaintea lor, și literatura din ziua de azi, reprezentată de cărțile fantasy ale lui George R.R. Martin. A fost prezentat pe larg celebrul roman „Ultimul mohican” al lui Fenimore Cooper, cel care a încântat generații întregi de tineri, și au fost aduse în prim-plan personajele lui: Magua, Hawkeye, Uncas, Chingachgook, Cora Munro și alții, nume de eroi bine cunoscuți și îndrăgiți mai ales de bunicii și părinții elevilor de azi. La fel, personajele lui Karl May (celebrul Winnetou și Old Shatterhand) sau eroii lui Jules Verne ce populează romane celebre ca „20.000 de leghe sub mări”, „Insula misterioasă”, „Căpitan la 15 ani”, dar și celebrul „Castel din Carpați”, cu inspirație din Cetatea Colț a județului nostru, au fost tot atâtea puncte de interes ale prezentării. Cărțile lui Fenimore Cooper, Karl May și Jules Verne au fost cărți care au contribuit foarte mult la formarea unei solide culturi generale a adolescenților, au îmbogățit cunoștințele de istorie, geografie, mitologie, au fost romane care au stimulat imaginația.

Astăzi, cărțile fantasy ale lui George R.R. Martin, în mod deosebit seria „Cântec de gheață și foc”, contribuie și ele, dar în alt mod, la stimularea unei gândiri îndrăznețe. Cei prezenți în sală au făcut cunoștință și cu „Cântec de gheață și foc”, celebra serie a lui R.R. Martin și cu personajele ei: Daenerys Tangaryen (cea născută din furtună), Tyrion Lannister (cel al cărui armă este mintea), Arya și Bran Stark, John Snow, eroi la fel de îndrăgiți de generațiile secolului XXI cum au fost eroii cărților cu piei roșii și triburi de indieni, cu eroi ce traversează pământul în lung și în lat, zboară spre Lună sau navighează sub mări.

Prezentarea a fost o generoasă invitație la lectură pe care am adresat-o celor tineri.

Imaginația adolescenților evoluează și ea, asemenea gusturilor, după alte reguli. Ceea ce, însă, rămâne foarte important este ca gustul pentru citit să nu dispară, să nu se renunțe la lectură ca modalitate importantă de petrecere a timpului. Pe calculator, pe tabletă, pe o carte în format clasic, lectura trebuie să rămână, așa cum spunea cronicarul Miron Costin, o plăcută și cu folos zăbavă. Toate cărțile despre care acești prieteni ai noștri au auzit vorbindu-se în cadrul prezentării „Ce mai citeam? Ce mai citiți?” se găsesc la biblioteca noastră, ei trebuie doar să-i treacă pragul și să devină cititori fideli. Fiecare epocă are eroii ei, fiecare epocă impune alte modele, alte tipuri de eroi care se bucură de succes la cititori. Indiferent cum se numesc acești eroi, important este să fie căutați, să li se afle poveștile, să se deschidă cu drag cărțile care vorbesc despre ei. Ca de obicei, în finalul prezentării, au fost adresate 21 de întrebări din tematica prezentată, cei care au răspuns corect au fost recompensați cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Pare un paradox să vorbim despre cei 70 de ani pe care îi împlinește poetul, publicistul, eseistul Eugen Evu, un nume indisolubil legat de literatura hunedoreană. El este mereu tânăr, mereu în plină inspirație, mereu cuprins de entuziasm și de bucuria de a ne oferi literatură de bună calitate. Și, totuși, anii au trecut și Eugen Evu își trece pe răbojul vieții șapte decenii din care peste cinci au fost marcate de o permanentă stare de creație.

Cu prilejul acestei frumoase aniversări, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva l-a sărbătorit pe poet chiar de ziua lui, la 10 septembrie, în eleganta Salle dʼOr din incinta Deva Mall, printre numeroși invitați, prieteni și admiratori ai poetului, dăruindu-i și o amplă biobibliografie. A fost un eveniment cultural de excepție, emoționant și important pentru viața culturală a județului, o manifestare ce s-a desfășurat sub genericul „Eugen Evu – magicianul cuvintelor la 70 de ani”.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a dăruit poetului, editorului, omului de cultură EUGEN EVU o Diplomă de excelență pentru contribuția sa remarcabilă la afirmarea spiritualității hunedorene.

O altă surpriză a fost momentul muzical susținut de Corala Parohiei „Bunavestire” din Deva, sub bagheta dirijorului Gelu Onțanu-Crăciun.

Prezent în viața literară a județului Hunedoara, a țării, Eugen Evu este un nume binecunoscut și apreciat și de mediile literare ale diasporei românești din toate colțurile lumii, din America în Italia, din Australia în Germania și Franța. Este îndrăgit, publicat cu generozitate și considerat un excelent mesager al slovei românești.

De o tinerețe debordantă, în ciuda anilor care i-au nins tâmplele, Eugen Evu dăruiește poezie cu ușurința cu care respiră, poezia este modul lui de exprimare, este viața însăși și pasiunea întregii sale existențe. Fiecare poezie te atrage parcă într-un univers plin de sensuri pe care doar poetul le poate descifra și doar el poate să ne comunice misterul poetic.

Despre Eugen Evu au scris critici literari reputați, Laurențiu Ulici, Alexandru Piru, Mircea Zaciu fiind doar câteva nume, de aceea este greu să aflăm cele mai potrivite cuvinte care să poată sintetiza esența creației acestui mare poet hunedorean. Am ales aprecierile făcute de poetul Theodor Damian, redactorul-șef al revistei Lumină lină din Statele Unite ale Americii, despre creația literară a lui Eugen Evu, despre dualitatea profet-misionar ce poate fi recunoscută în tot ceea ce creează acest poet dotat cu infinite capacități de exprimare: „Ca un fel de răzvrătit împotriva (dez-)ordinii lumii, împotriva ordinii acesteia, ca un profet, ca un misionar, așa scrie Eugen Evu. Când te lupți cu realitatea prezentă, înseamnă că ai de propus altceva, că ai descoperit sau ți s-a descoperit o altă paradigmă și că pe temelia acesteia, ca-ntr-o nouă viziune, pornești la munca sisifică de reordonare a lumii.”

Simpla trecere în revistă a zecilor de titluri de volume semnate de Eugen Evu este suficientă ca să putem afirma că ne aflăm în fața unui creator în adevăratul înțeles al cuvântului, un creator pentru care genurile literare nu au secrete de vreme ce se mișcă cu aceeași ușurință în lumea poeziei, în rigorile pamfletului, în paginile memorialistice sau în evocările unor personalități pe care le-a cunoscut. Legat indestructibil de ținutul Hunedoarei, paginile dedicate acestor locuri fascinante ocupă un loc important în poezia și proza lui Eugen Evu.

Nu trebuie să uităm faptul că latura etică, componenta morală a creației lui Eugen Evu, este un sine qua non al acesteia, poetul-cetățean nu poate fi indiferent la realitățile tot mai preocupante ale lumii în care trăim și tot ceea ce vede și simte se sublimează în noi și noi versuri, în zecile de volume de poezie ce au văzut și continuă să vadă lumina tiparului. Cuvintele pe care le aflăm într-un Credo al poetului ne pot fi cuvinte de ordine:

În veacu-acesta bătrân bolnav

Tu ție însuți să nu-ți fii sclav.

În biobibliografia pe care i-a dăruit-o, Biblioteca Județeană a adunat întreaga admirație și recunoștință față de personalitatea complexă și creația demnă de toată aprecierea a unui poet-cetățean, model de dăruire pe altarul poeziei, al creației literare de mare valoare.

Dintre copertele acestei biobibliografii, alături de informații legate de viața și creația scriitorului, răzbate cu prisosință întreaga noastră admirație și recunoștință, întreaga prețuire pe care i-o acordăm acestei personalități complexe, scriitorului-cetățean care este Eugen Evu, căruia i-am dorit cu toată căldura să fie la fel de tânăr, la fel de prezent în viața literară, pentru a ne putea bucura cu alte creații și de acum înainte.

La mulți ani, Eugen Evu!

Ioan Sebastian Bara

După-amiaza zilei de 30 august 2014 va rămâne mult timp în inimile celor care l-au îndrăgit pe neuitatul nostru Drăgan Muntean. În această zi de sfârșit de vară, Consiliul Județean Hunedoara, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Hunedoara au oferit un eveniment cultural-spiritual cu totul aparte, de profundă rezonanță sufletească, realizat cu emoție și bucurie: Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural ce poartă numele lui Drăgan Muntean a găzduit lansarea unui volum special dedicat celui mai îndrăgit rapsod al plaiurilor hunedorene, artistul pe care nu l-am uitat și a cărui voce a pătruns pentru totdeauna în inimile noastre.

Cartea se intitulează „Drăgan Muntean este printe noi” și autorul ei este ing. Victor Vaida, cel care a păstrat vreme de peste 40 de ani sentimente de admirație și prețuire față de iubitul cântăreț al Pădurenilor, plecat atât de devreme dintre noi, în plină forță creatoare și în culmea afirmării artistice.

Volumul este rodul unei minuțioase și foarte serioase documentări, o documentare făcută cu sufletul, cu dorința de a oferi tuturor celor care l-au iubit pe Drăgan Muntean o oglindă a vieții și creației sale, dar și mărturii extrem de emoționante ale celor care l-au cunoscut, fie personalități de marcă ale județului Hunedoara, fie colaboratori ai artistului. Aceștia, prin vorbe pline de simțire, își exprimă admirația pentru marele cântăreț, bucuria de a-l fi cunoscut, de a-l fi avut bun și sincer prieten. Ne aduc aproape de suflet figura luminoasă a neuitatului solist de muzică populară și ne dau convingerea că Drăgan Muntean este pentru totdeauna în inimile noastre.

Volumul este prefațat de etnologul Rusalin Ișfănoni, cu un amplu studiu etnografic dedicat Ținutului Pădurenilor, fiind, de asemenea, bogat ilustrat cu imagini din viața lui Drăgan Muntean, imagini din satele pădurenești pe care le-a iubit, și cuprinzând texte ale cântecelor sale, cântece care ne răsună și azi în memorie.

Au trecut peste 10 ani de când glasul fără pereche al îndrăgitului fiu al Pădurenilor s-a curmat. Drăgan Muntean a plecat dintre noi mult prea repede, pierderea lui am resimțit-o ca pe despărțirea de un frate, de un părinte. De atunci, cântecele lui ne însoțesc la bucurie și durere, ne amintim de glasul lui viguros, cald, de melodiile pline de sensibilitate cu care ne-a încântat. Iată, însă, că Drăgan Muntean nu a plecat, el este cu noi, îl simțim în fiecare adiere de vânt și foșnet de frunză, îl simțim la bucurie și la necaz, iar cu acest prilej l-am simțit și mai aproape, cu atât mai mult pentru că un om, dl. inginer Victor Vaida, care îl admiră de peste 40 de ani, a hotărât să strângă în filele unei cărți informații extrem de prețioase despre viața și creația lui Drăgan Muntean.

Prezența noastră la această lansare a fost o dovadă a prețuirii de care Drăgan Muntean se bucură și se va bucura întotdeauna, o mărturie a faptului că el pentru noi nu a plecat Dincolo, este aici, îi simțim permanent prezența și îi auzim vocea inconfundabilă. L-am simțit aproape în edificiul de cultură care pe bună dreptate îi poartă numele, am înțeles că dragostea lui pentru tradiție și creație populară va fi dusă mai departe de generațiile tinere care îl urmează și îl iau drept model de conduită artistică.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva este onorată să aibă pe rafturile sale, spre a o oferi iubitorilor de folclor autentic, această minunată carte-document, o carte necesară și pe care acum ne dăm seama că am așteptat-o din tot sufletul. De aceea, îi mulțumim dlui Victor Vaida pentru acest frumos dar pe care ni l-a făcut și sunt sigur că, acolo unde este, Drăgan Muntean se bucură și, poate, ne murmură o doină.

Ioan Sebastian Bara

Dumitru Tâlvescu și-a lansat noul său volum de versuri intitulat Altfel, poemele, adunând laolaltă în eleganta Salle d’Or din incinta Deva Mall un număr mare de prieteni, iubitori de poezie și cunoscători ai literaturii de bună calitate, evenimentul fiind organizat de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Dumitru Tâlvescu este un nume tot mai frecvent în viața literară hunedoreană, tot mai apreciat de cititori. După debutul din toamna anului 2008, în cadrul unei manifestări culturale organizate în orașul Simeria unde a fost lansat volumul Anul şi copiii lui, a publicat volumul de versuri Observator nedumerit (2012) și romanele Gisella (2011) și Carul cu galbeni (2013).

Volumul de poezii Altfel, poemele cuprinde o suită de creații lirice în care autorul își cizelează stilul poetic recurgând la varii modalități de exprimare, versurile clasice alternând cu poeziile în care rima este folosită cu inspirație.

Poeziile pe care ni le propune ne poartă pe noi, iubitori ai poeziei de calitate, în universuri lirice rezultate din măiestrita stăpânire a mijloacelor de expresie. Nu putem să nu remarcăm originalitatea cu care poetul abordează temele eterne care au preocupat întotdeauna poeții. La fel de stăpân pe versul de expresie clasică, cel cu rimă, ca și pe versul liber, așa-zis alb, Dumitru Tâlvescu scrie o poezie a introspecției profunde, o poezie ce-i trădează înzestrarea de netăgăduit către arta poetică.

Așa cum știm, Dumitru Tâlvescu nu a avut de la început o carieră literară, el petrecându-și ani buni în lumea rece a cifrelor și a calculelor financiare din mediul bancar al Devei. A fost, însă, permanent preocupat de latura spirituală, artistică a existenței, literatura, filosofia, spiritualitatea fiindu-i pasiuni de o viață. El și-a descoperit pe parcurs veritabila vocație de scriitor, de om de litere, şi s-a dedicat condeiului, pentru a ne oferi cărţi, versuri, gânduri şi confesiuni.

În demersul său literar, a avut mereu alături Biblioteca Județeană căreia îi este fidel prieten și ne însoțește frecvent la întâlnirile pe care le avem, în localitățile județului, cu cititorii noștri. A parcurs, astfel, cu tenacitate, încredere și talent, un drum deloc ușor, dar plin de succes. Este un florilegiu de poezii care va oferi, cu siguranță, satisfacții estetice de înaltă ținută, va dovedi cu câtă ușurință se mișcă scriitorul în lumea poeziei, o lume care, se pare, nu mai are taine pentru el.

Acest nou volum al lui Dumitru Tâlvescu va sta cu cinste alături de cărțile din biblioteca noastră, în bună și bine meritată vecinătate cu volumele poeților noștri contemporani.

Nu putem decât să fim foarte bucuroși că, în pofida vremurilor complicate şi dificile pe care le trăim, literatura bună își face loc spre inimile cititorilor care au crezut, cred și vor crede întotdeauna în poezie și tot ce e frumos în această lume.

De aceea, îi mulțumim lui Dumitru Tâlvescu, în numele cititorilor noștri, pentru acest nou volum, dovadă a talentului cu care a fost înzestrat.

Ioan Sebastian Bara