Pentru Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, începutul lunii octombrie este pus sub semnul celui mai important eveniment al anului: Salonul Hunedorean al Cărții.

Anul acesta, în perioada 9-12 octombrie, se desfășoară cea de-a XV-a ediție a acestuia, în primitoarea și eleganta Salle d’Or din incinta Deva Mall, fiind cel mai mare Salon de carte din istoria Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și din istoria județului Hunedoara. Pe durata celor patru zile, peste 70 de edituri din țară și din județ își vor prezenta oferta de carte, în format clasic precum şi electronic, vor fi organizate lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, dialoguri cu marea familie a iubitorilor de lectură, discuţii între editori, scriitori, bibliotecari. Cu siguranță va fi o adevărată sărbătoare a cărții, un eveniment așteptat și urmărit de sute de iubitori ai cărții. Salonul este, și în acest an, o veritabilă provocare la lectură, un prilej excelent de a veni în contact cu noutățile editoriale aduse la Deva de editurile participante.

Anul acesta, numărul editurilor care au confirmat participarea este de 76, mai multe decât cele prezente la precedenta ediție, un fapt îmbucurător pentru organizatori. Au fost prezente următoarele edituri:

• din Alba Iulia – Aeternitas,
• din Brașov – Okian,
• din Brăila – Torent Press,
• din București – All, Antet, Art, Casa Radio, Corint, Corint Junior, Curtea Veche, Diana Press, Editura Didactică și Pedagogică, Energoterm Plus, Flamingo, For You, Girasol, Herald, House of Guides, Humanitas, Leda, Lider, Litera, Matrix Rom, Militară, Nemira, Niculescu, Noi Media Print, Paideia, Prior Media Group, Pro Editură și Tipografie, Pro Ideea Design Mayluk, Rao, România Press, Saeculum IO, Trei, Tritonic, Univers, Univers Enciclopedic Gold, Universal Music, Vivaldi, Vremea,
• din Cluj-Napoca – Argonaut, ASCR, Byton Music, C.A. Publishing, Casa Cărții de Știință, Eikon, Limes, Mega, Myrobiblion, Risoprint,
• din Focșani – Cartea Călătoare,
• din Iași – Polirom, Princeps Edit, TipoMoldova,
• din Reșița – Tim,
• din Sibiu – Cenaclul de la Păltiniș, Cronologia, Karpaty Music,
• din Târgoviște – Cetatea de Scaun,
• din Timișoara – Excelsior Art, Mirton.

Editurile hunedorene, ca de obicei, sunt prezente şi organizează lansările cărților semnate de scriitori consacraţi sau debutanți. Sunt prezente cu standuri următoarele edituri:

• din Deva – Călăuza v.b., Danimar, Emia, Flori Spirituale, Gligor Hașa, Karina, Ortoepia, Paula, SETRAS, Vultur ZM,
• din Orăștie – EMMA, Vorba,
• din Petroșani – Tehno-Art,
• din Simeria – Traian Dorz.

Standurile de carte de la Salon oferă iubitorilor de lectură o paletă editorială extrem de bogată: romane şi volume de poezie, cărţi de artă şi călătorii, memorii şi cărţi de istorie, studii etnografice şi cărţi de spiritualitate, manuale şi culegeri pentru toate nivelele de învăţământ, dicţionare diverse şi enciclopedii. Ca de obicei, și la acest Salon, toate categoriile de vârstă și ocupaționale găsesc cărţile pe care și le-au dorit, la prețuri accesibile.

Salonul Hunedorean al Cărții reprezintă de fiecare dată pentru Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” un prilej special de întâlnire cu prietenii cărții, tot mai numeroși și mai interesați de actul de cultură. De asemenea, suntem foarte bucuroși pentru faptul că un număr atât de mare de edituri au venit la Deva, ceea ce este o dovadă a aprecierii de care se bucură Biblioteca Județeană, organizatoarea acestui important eveniment cultural.

Este de remarcat, și de această dată, faptul că în demersul nostru cultural ne-am bucurat de sprijinul generos al Consiliului Judeţean Hunedoara, al domnului președinte Mircea Ioan Moloț, care consideră că alocarea de fonduri pentru cultură este o investiţie necesară în orice perioadă, că este o investiție cu efecte profitabile pe termen lung, că a acorda atenție culturii este un act de mare și profund patriotism.

Cele patru zile în care se desfășoară Salonul reprezintă un câştig reciproc, atât pentru edituri, cât şi pentru cititorii noştri dornici să-şi cumpere cărţile preferate din toate domeniile. De asemenea, acest Salon reușește să fie un gest de recunoștință față de carte și față de cei care își dedică viața și activitatea cuvântului scris – scriitori, editori, librari -, dar și un gest de apropiere față de cititori. Am înțeles o dată în plus că, în ciuda concurenţei internetului, răsfoitul unei cărţi rămâne o bucurie care nu poate fi înlocuită cu nimic, satisfacţiile spirituale oferite fiind de fiecare dată cu totul speciale.

Salonul Hunedorean al Cărții este, prin urmare, o manifestare culturală de înaltă ținută care le-a dăruit tuturor participanţilor un binemeritat câştig.

Dintre lansările-eveniment pe care le-am oferit în deschiderea Salonului, a făcut parte lansarea volumului 4 (Om, natură, ocupații) din lucrarea Județul Hunedoara, monografie.

Cele trei ample volume ale lucrării „Județului Hunedoara, monografie”, finalizate și lansate în anul 2013, au încercat, și în foarte mare măsură au reușit, să ofere un tablou complex al județului nostru din punct de vedere geografic, istoric, economic, etnografic, social. Au fost respectate rigorile impuse de orice lucrare monografică, au fost făcute prezentări detaliate ale diverselor domenii care, toate împreună, oferă o adevărată carte de identitate a județului Hunedoara. Cu toate acestea, am constatat că o anumită cantitate de informație se mai cerea prelucrată și oferită unui public dornic să cunoască acest județ sub toate aspectele lui. Așa s-a născut ideea de a dedica un volum întreg ocupațiilor milenare ale locuitorilor județului – agricultura, silvicultura, pescuitul, vânătoarea -, precum și transporturilor și sănătății populației.

De aceea, sub genericul „Om, natură, societate” au fost elaborate texte ce reprezintă rodul unei documentări de arhivă minuțioase, au fost descoperite și valorificate informații inedite, care până acum nu au fost niciodată făcute publice. Este un volum bazat exclusiv pe documentare, care aduce în fața cititorului documentul de epocă, informația aflată în zecile de mii de documente arhivate și care, astfel, au fost puse în mod fericit în valoare.

Volumul se deschide cu prezentarea unei ocupații ancestrale care, și în județul Hunedoara, a jucat un rol vital, în sensul propriu, în dezvoltarea societății. Condițiile naturale oferite de județul nostru – un relief variat și proporționat – au permis cultura plantelor și creșterea animalelor din cele mai vechi timpuri. Structurat în două părți, înainte și după Revoluția de la 1848-1849, capitolul dedicat agriculturii face o trecere cronologică în revistă a modului în care locuitorii ținuturilor hunedorene și-au dezvoltat ocupațiile legate de cultivarea pământului și creșterea animalelor.

Astfel, agricultura este urmărită de la primele ei manifestări, din epoca primitivă, apoi dacică și romană, urmând complexul tablou al Evului Mediu, când viaţa majorităţii locuitorilor şi în primul rând a iobagilor s-a desfăşurat în cadrul bine conturat al domeniului feudal. Urmează o minuțioasă prezentare a situației agriculturii hunedorene după revoluția de la 1848-1849, punct de răscruce în istoria Transilvaniei și, deci, și a comitatului Hunedoara. Analiza este făcută pe baza Patentei din 21 iunie 1854 pentru Transilvania. Tabloul agriculturii este întregit cu informații oferite de realitățile economico-sociale de după aplicarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, mergând până la Reforma agrară din 1945.

Relația om-natură nu poate fi desprinsă de rolul extrem de important jucat de-a lungul secolelor de pădure, într-un județ în care proporția terenurilor acoperite de păduri s-a situat mereu în jurul unui procent de 30%. În lucrare, un capitol aparte este dedicat pădurii, tipurilor de păduri din județ (păduri comunale, composesorale, particulare, păduri ale bisericilor și școlilor, păduri de protecție, păduri urbane etc.), celor mai importante reglementări silvice și impactului acestora asupra relațiilor dintre locuitori din acest punct de vedere. Ca și în cazul agriculturii, și în acest capitol se aduc extrem de numeroase informații și documente inedite, prezentate pentru prima dată publicului. Toate aceste informații oferite în capitolul consacrat pădurii confirmă aprecierea extrem de sugestivă cu care istoricul Constantin C. Giurescu își încheie monumentala lucrare dedicată pădurii românești: „pădurea înseamnă pentru noi nu numai o mare bogăție și un puternic rezervor de sănătate, dar (…) și o parte a ființei noastre sufletești, o notă constitutivă a noțiunii de român.” ^[1]

Cu o asemenea înzestrare naturală, cu munți, păduri, ape, văi și câmpii, este firesc ca teritoriul județului Hunedoara să fi oferit condiții prielnice dezvoltării unor ocupații ancestrale: vânătoarea și pescuitul. Bogăția și diversitatea faunei cinegetice din județul Hunedoara sunt impresionante și ne situează județul printre cele mai atractive din acest punct de vedere. Preocupările cinegetice și de pescuit ale hunedorenilor sunt prezentate, și ele, cronologic și documentat, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, fiind aduse la lumină noi documente de arhivă.

Volumul se încheie cu două capitole în care este prezentată și analizată în mod amănunțit istoria transporturilor și a stării de sănătate a populației. Și în acest caz, aplecarea autorilor către documentul de arhivă își pune amprenta pe calitatea textului a cărui valoare sporește prin ineditul unor informații ce îmbogățesc tabloul unui județ cu o viață economico-socială dinamică și care, mult timp de acum înainte, va juca un rol important între celelalte județe ale României.

[1] Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri până astăzi, București, 1975, p. 356

Ioan Sebastian Bara