Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Institutul „Confucius” din Sibiu, a inaugurat marți, 3 iunie 2014, prima filială cu cărți în limba chineză a unei biblioteci județene din România.

Este un proiect ce a fost realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Hunedoara, al Institutului „Confucius” din Sibiu și al Fundației „Bill și Melinda Gates”, valoarea investiției de până acum fiind de aproximativ 95.000 de lei.

În ultima perioadă, a sporit interesul față de China, față de cultura și civilizația acestui stat care a cunoscut o înflorire deosebită și are un cuvânt tot mai greu în viața economică, politică și culturală a omenirii. România a stabilit relații diplomatice cu Republica Populară Chineză încă din anul 1949, relații care au stat întotdeauna sub cele mai bune auspicii.

Pornind de la premisa că între județul Hunedoara și Regiunea Autonomă Ningxia din China a fost încheiată o înțelegere, în anul 2010, pe multiple domenii de interes, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Institutul „Confucius” din Sibiu, a pus bazele unui amplu și ambițios proiect cultural început în anul 2013, proiect a cărui primă componentă a fost organizarea de cursuri de limbă și caligrafie chineză la Bibliotecă. Încă de la început, cursurile de limbă chineză, predate de domnișoara profesoară Wang Yuqin, bine pregătită și foarte entuziastă, s-au bucurat de succes, numărul celor care s-au înscris la aceste cursuri și le frecventează fiind ridicat.

Demararea unui astfel de program cultural completează în mod fericit înțelegerea stabilită la nivelul conducerilor celor două entități administrative. Tocmai de aceea, deschiderea spre spațiul cultural-spiritual al Chinei, cu civilizația ei multimilenară, a reprezentat o preocupare a Bibliotecii Județene care s-a implicat cu seriozitate și profesionalism în proiectul cultural mai sus amintit.

Pornind de la aceste premise, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a considerat oportună deschiderea unei filiale dedicate exclusiv culturii, spiritualității, istoriei și civilizației chineze, filială ce va funcționa la etajul doi al Complexului Deva Mall. Cu sprijinul deosebit oferit de Institutul „Confucius” din Sibiu, noua filială pune la dispoziția celor care îi vor trece pragul o paletă extrem de largă de cărți din toate domeniile în limba chineză și cărți în alte limbi, despre China, civilizația chineză, manuale de limbă chineză etc. De asemenea, cei interesați vor găsi aici numeroase reviste, publicații, materiale audio-video în limba chineză sau în alte limbi despre China, vor avea la dispoziție un număr de 10 calculatoarecu acces gratuit la internet, imprimantă, scaner, videoproiector, ecran de proiecție, grație Fundației „Bill și Melinda Gates”. Tot aici, din toamna acestui an, vor fi organizate cursuri de limbă și caligrafie chineză pentru anul I și II de studiu.

Filiala Nr. 5 – Colțul Chinezesca fost inaugurată în prezența unui numeros public de toate vârstele și preocupările și avându-i ca oaspeți pe Directorul Secției de Educație din cadrul Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, domnul Bian Zhengdong, reprezentantul Institutului „Confucius” din Sibiu, domnul director Song Shaofeng, reprezentanta Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, doamna conferențiar universitar doctor Eva Nicoleta Burdușel, reprezentanți ai Primăriei Municipiului Deva, doamna director economic Angela Guran și domnul administrator public Mihai Mica, reprezentanți ai unor instituții din județ, cursanți și nu numai. Prezența publicului mare la deschiderea Filialei ne dovedește faptul că am demarat și am pus pe picioare un proiect viabil, necesar și capabil să răspundă exigențelor unor utilizatori dornici să afle cât mai multe din această sursă autorizată, despre tot ceea ce reprezintă cultura și civilizația Chinei, o cultură care ne impresionează și pe care o cunoaștem foarte puțin.

De aceea, suntem extrem de bucuroși că am reușit să realizăm această filială prin intermediul căreia vom îmbogăți oferta de activități și proiecte legate de China și rolul ei tot mai important în lume.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva acordă o importanță deosebită celor mai tineri prieteni ai ei. Copiii și elevii se află în permanență în atenția noastră, lor le dedicăm cea mai mare parte a activităților culturale, ei stau în centrul preocupărilor bibliotecii prin suita diversă de activități ce le sunt destinate.

O asemenea activitate a luat naștere anul trecut, în preajma zilei de 1 Iunie, Ziua Internațională a Copilului. În colaborare cu Asociația „Prietenii Bibliotecii” Deva am inițiat, organizat și finalizat o acțiune de mare amploare și cu mare impact emoțional la public, demers pe care l-am intitulat O jucărie pentru fiecare. Am avut în vedere, ca public-țintă, copiii aflați în centrele de plasament și în casele familiale pentru copiii cu dizabilități din județul Hunedoara. Am dorit să facem o bucurie acestor copii cărora soarta nu le-a surâs, am dorit să aducem un strop de lumină pe fețele lor. La inițiativa noastră, a pornit o entuziastă acțiune de colectare de jucării de la populație, am făcut un apel către cetățeni, am distribuit afișe prin oraș și am lansat acțiunea O jucărie pentru fiecare pentru a le dărui jucării copiilor aflați în centre de plasament și în alte locații de acest gen.

Anul trecut, spre marea noastră bucurie, nu peste multă vreme, spațiile bibliotecii noastre au fost literalmente invadate de jucării, jocuri, păpuși, animale de pluș, obiecte atât de dragi copiilor, obiecte care deveneau tot mai numeroase de la o zi la alta. Știam foarte bine că fiecare copil are dreptul la bucurie, are dreptul să crească într-un mediu cât mai apropiat de cel familial și jucăriile pot aduce această bucurie atât de necesară celor mici. Impactul acestui demers a fost cu totul deosebit, numărul celor care au venit cu jucării pentru copiii necăjiți a fost mult peste așteptările noastre. Împreună cu colegii bibliotecari, am pornit cu jucăriile adunate spre copiii din centrele de plasament din Brad, Orăștie, Hațeg, Hunedoara și Deva, a căror bucurie e greu de descris în cuvinte, așa cum a fost și bucuria noastră.

Succesul de anul trecut al acestei acțiuni ne-a determinat să continuăm și anul acesta, Biblioteca Județeană a fost din nou „invadată” de jucăriile pe care noi, în data de 30 mai 2014, le-am dăruit copiilor din centrele de plasament din Hunedoara, Vulcan și Lupeni, așteptați fiind cu nerăbdare de copiii de acolo.

Oameni de toate vârstele, de toate profesiile, tineri și bătrâni, au venit spre noi cu entuziasm și generozitate, darurile lor provocând o mare bucurie în sufletele acelor copii. Valoarea acestor jucării nu este mare, valoarea afectivă, însă, a acțiunii noastre este foarte importantă și, an de an, vom merge spre acești copii pe care nu-i uităm nicio clipă.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Hunedoara, a inaugurat în ziua de 29 mai 2014 un nou Punct de împrumut dotat cu centru Biblionet, amenajat în incinta Centrului de Plasament din Lupeni.

Este un proiect ce a fost realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Hunedoara și al Fundației „Bill și Melinda Gates”, valoarea investiției fiind de aproximativ 28.000 de lei.

Această inițiativă a Bibliotecii Județene are scopul de a veni în întâmpinarea cerințelor de informare și divertisment ale celor 28 de copii instituționalizați în centru.

Datorită noului Punct de împrumut, copiii din Centrul de Plasament Lupeni vor beneficia de o dotare constând din: patru calculatoare noi, camere web, căști, imprimantă, scaner, DVD player, televizor, videoproiector și un ecran de proiecție. Au fost puse la dispoziția copiilor instituționalizați și o gamă largă de cărți de diferite genuri (literatură, istorie, științele naturii etc.), precum și numeroase DVD-uri.

Fiind o categorie socială cu o situație specială, o categorie de copii privați de căldura unui cămin adevărat, aceștia au în permanenţă nevoia de afecţiune, de atenţie şi de îngrijire. Punctul nostru de împrumut va încerca să compenseze prin cărţi, DVD-uri, activităţi culturale, nevoia de socializare a copiilor din Centru.

Biblioteca noastră își propune desfăşurarea la Lupeni a unor evenimente culturale interesante care să capteze şi să ţină viu interesul acestor copii care au mare nevoie de comunicare şi de întâlniri cu persoane deschise şi generoase. Vom organiza aici prezentări de carte, vizionări de filme, prezentarea unor evenimente importante, întâlniri şi dialoguri cu scriitorii noştri, orice alte momente cu încărcătură culturală ce pot aduce puţină bucurie în sufletele acestor copii care trebuie să simtă că nu sunt uitaţi.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în data de 27 mai 2014, începând cu ora 12⁰⁰, la Școala Primară din Comuna Lelese, o activitate culturală desfășurată sub egida „Lectura pentru toți”.

„Lectura pentru toți” este un amplu parteneriat încheiat între Consiliul Județean Hunedoara, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, prestigioasa Editură Emia condusă de distinsa poetă Paulina Popa și Bibliotecile publice din județul Hunedoara, printre care se numără și Biblioteca Comunală Lelese.

Poeta Paulina Popa a vorbit despre profilul Editurii Emia, fiind lansate mai multe cărți, între acestea remarcându-se cartea unei tinere de 12 ani, „Steaua care strălucește”, autoare Veronica Armean. Au mai fost prezenți și Adrian Rus, cu cartea „Pentru totdeauna sau poate chiar mai departe”, și autoarea de literatură în grai, Ileana Cornelia Neaga. De asemenea, a fost prezent și istoricul Ioachim Lazăr, care a vorbit despre contribuția locuitorilor din comuna Lelese la realizarea actului Marii Uniri. În toamna anului 1918, ca în toate satele județului Hunedoara, s-a format Consiliul Național Român, condus de preotul din sat și o Gardă Națională formată din 35 de gardiști, care erau soldați întorși de pe diferite fronturi din Europa, pentru menținerea ordinei și apărarea bunului public. La Adunarea de la Alba Iulia a fost trimis un document din partea locuitorilor comunei intitulat Hotărârea Noastră, semnat de peste 200 de locuitori, prin care aceștia explicau adeziunea la hotărârile Marii Adunări de la Alba Iulia de unire cu Patria Mamă, România.

La acțiune au fost prezenți: Domnul Primar Ciprian Achim, Domnul viceprimar Adrian Mihonesc, membrii ai comunității, precum și elevi ai claselor I-IV.

Ioan Sebastian Bara

Cu prietenie, admirație și respect, am fost astăzi alături de scriitorul Miron Țic, căruia i-am adresat urările noastre de viață lungă și aceeași prezență activă în viața literară hunedoreană.

Ajuns la vârsta deplinei și înțeleptei maturități, când poate privi cu mândrie la ceea ce a lăsat în urmă, la ceea ce ne-a lăsat nouă, celor care îi apreciem creația, poetul, prozatorul și memorialistul Miron Țic se bucură de prețuirea tuturor celor care iubesc literatura de bună calitate. De-a lungul a peste cinci decenii, Miron Țic a dăruit o operă literară bogată, diversă, pagini scrise cu har și sinceritate, trăsături prezente în fiecare pagină pe care ne-a dăruit-o.

Creația lui Miron Țic, concretizată în peste 20 de volume de poezie, critică literară, amintiri, monografii, este o mărturie a sensibilității și talentului care l-au caracterizat încă din anii tineri, de la volumul de debut.

Fiecare carte care a văzut lumina tiparului și a purtat semnătura lui Miron Țic a adus în fața cititorului un scriitor de talent, un poet cu un registru amplu, cu o personalitate poetică bine conturată.

Implicat în viața literară a județului Hunedoara, scriitorul Miron Țic a fost și este o prezență constantă în coloanele revistelor Ritmuri hunedorene, Ardealul literar, Semne, Provincia Corvina, precum și în prestigioase reviste literare din țară.

Toate acestea nu înseamnă altceva decât că Miron Țic este un scriitor cu vocație, un artist care se exprimă cu măiestrie, un cronicar al timpurilor pe care le-a trăit și le trăiește.

Numeroasele premii naționale pe care le-a primit, din anul 1986 încoace, reprezintă semnul incontestabil al aprecierii de care creația lui se bucură în obștea scriitoricească din România.

Pe lângă talentul poetic cu care este înzestrat, trebuie să apreciem la Miron Țic pasiunea cu care s-a aplecat asupra istoriei unor localități de pe Valea Mureșului, a unor sate pitorești, cu oameni minunați, alături de care a trăit ani îndelungați și ale căror istorii le consemnează cu fidelitate.

Este, astfel, autorul unor ample și bine documentate monografii ale localităților Boz, Ilia Mureșană, Luncșoara, Valea Poenii, Visca, sate cu o vechime considerabilă, cu o istorie demnă de consemnat în cronici. Prin monografiile dedicate acestor sate, Miron Țic s-a dovedit a fi și un împătimit cercetător al istoriei locale, a zugrăvit chipuri familiare din satele cunoscute, a descris obiceiuri și datini, a pus pe hârtie pentru cei ce vor veni povești cu oameni și locuri de pe Valea Mureșului.

Poet și memorialist, autor de monografii, Miron Țic se dovedește a fi și un bun și devotat prieten al Bibliotecii Județene, se bucură împreună cu noi și participă cu entuziasm la activitățile pe care Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva le organizează periodic în localitățile județului sub genericul „Lectura pentru toți”. Om care și-a dedicat viața cuvântului scris, Miron Țic se bucură să vină în mijlocul cititorilor împătimiți de lectură de toate vârstele și, de fiecare dată, dialogul pe care îl poartă este incitant și plin de sensibilitate. De la întâlnirile cu Miron Țic, iubitorii de carte pleacă îmbogățiți și așteaptă cu interes următoarea întâlnire, un nou dialog, un nou schimb de idei și impresii de lectură.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și-a prețuit întotdeauna prietenii scriitori, a știut de fiecare dată să acorde acestora atenția pe care o merită.

Biobibliografia pe care am realizat-o la împlinirea celor 75 de ani de viață și pe care am dăruit-o scriitorului Miron Țic este semnul prieteniei și aprecierii noastre, este darul pe care l-am făcut unui bun și credincios prieten al Bibliotecii.

Îi urăm scriitorului Miron Țic, la ceas aniversar, ani mulți și luminoși, putere de muncă și cât mai multe noi cărți pe care să le așezăm pe rafturile bibliotecii noastre. Să aibă mereu aceeași tinerețe a spiritului și aceeași dragoste față de poezie pe care i-o știm și cu care ne-a obișnuit.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 22 mai 2014, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare științifică dedicată Zilei Mondiale a Biodiversității.

Atributul vieţii – biodiversitatea – este un concept modern, utilizat pentru prima dată în 1986, la Forumul Naţional de Biodiversitate de la Washington.

Din anul 1993, în fiecare an, pe 22 mai, în întreaga lume se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Diversităţii Biologice, pentru a marca adoptarea Convenţiei asupra Diversităţii Biologice care a avut loc în data de 22 mai 1992 la Summitul Pământului de la Rio de Janeiro. În acest fel, se atrage atenţia tuturor locuitorilor Terrei cu privire la necesitatea conservării biodiversităţii şi la pericolul micşorării catastrofale a numărului de specii. Studii recente arată că peste un milion de specii sunt ameninţate cu dispariţia.

Biodiversitatea este natura în toate formele sale, constituită din toate organismele vii. Ea reuneşte toate ecosistemele, cu toate plantele, animalele şi microorganismele care le populează, dar şi genele acestor specii şi legăturile dintre ele.

Biodiversitatea de astăzi este rezultatul a miliarde de ani de evoluţie, modelată prin procese naturale şi, din ce în ce mai mult, prin influenţa oamenilor.

De-a lungul a milioane de ani de viață pe Terra, între speciile de viețuitoare s-a creat un echilibru cu ajutorul căruia acestea au supraviețuit, au evoluat, s-au adaptat. Omul, cu civilizația materială pe care a adus-o cu el, o civilizație nu de puține ori agresivă, a scăpat de cele mai multe ori din vedere grija față de natură și atenția acordată păstrării acestui echilibru. Dezvoltarea din ce în ce mai puternică e industriei, poluarea din multiple surse, schimbările climatice, toate acestea reprezintă amenințări pentru biodiversitatea de pe Pământ. Indiferența față de natură poate avea consecințe dezastruoase asupra noastră dar, mai ales, asupra generațiilor care vor veni după noi, generații cărora trebuie „să le predăm” o natură nealterată, o natură viguroasă și în deplin echilibru.

În materialul care a fost prezentat în faţa publicului, elevi ai colegiilor și liceelor din Deva, de către Marcela Balazs, cercetător științific la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, Secția de Științe ale Naturii, un pasionat naturalist, o voce autorizată în acest domeniu, au fost abordate tipurile de ecosisteme naturale existente în judeţul Hunedoara, ecosisteme în care vieţuiesc nevertebrate, amfibieni şi reptile, păsări, mamifere şi plante.

Este bine cunoscut faptul că natura țării noastre e deosebit de diversă, de o frumusețe greu de descris în cuvinte, dar parcă natura din județul Hunedoara este cu totul aparte. Drumețiile, călătoriile, excursiile pe care le facem în lungul și în latul județului ne-au convins de faptul că natura trebuie ocrotită, trebuie protejată și iubită, că ea nu întâmplător poartă numele de Mama-natură. Fiecare fir de iarbă, orice curs de apă, cea mai neînsemnată vietate, gâză, pește sau mamifer, toate au un rost bine definit pe acest pământ și toate au dreptul la viață. Tinerilor, dar nu numai lor, le revine o sarcină nobilă și deloc ușoară, aceea de a păstra natura așa cum a fost ea creată, de a o îndrăgi, de a o apăra de invazia celor ce n-o iubesc, de a o feri de poluare. Sunt gesturi mici, dar care, puse cap la cap, pot oferi Naturii protecția de care are atâta nevoie.

În finalul prezentării, așa cum deja ne-am obișnuit publicul, elevilor le-au fost adresate întrebări despre subiectele abordate în prezentare, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu premii în cărți și diplome acordate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva. Numărul mare de tineri prezenți în sală, atenția cu care au urmărit prezentarea, răspunsurile bune oferite de ei au fost dovada faptului că această activitate și-a îndeplinit din plin scopul educativ pe care ni l-am propus.

Ioan Sebastian Bara

Lansările de carte, întâlnirile cu scriitorii, dialogurile despre literatură devin evenimente din ce în ce mai frecvente pe agenda Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

După-amiaza zilei de 16 mai 2014 a fost consacrată întâlnirii cu scriitorul Gherasim Țic care, cu acest prilej, și-a lansat cel mai recent roman – Destinul familiei Roibu. Este cel de-al patrulea roman pe care acest fiu al meleagurilor hunedorene îl oferă cititorilor săi fideli.

Gherasim Țic s-a născut la 18 mai 1931 în satul Boz, comuna Brănișca. A fost elev la liceele „Decebal” din Deva și „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. Elev în clasa a XI-a, revoltat de atmosfera generată de instalarea comunismului în România, a inițiat o organizație subversivă denumită Liga Anticomunistă, la care au aderat elevi, studenți și țărani din unele sate de pe Mureș.

Student la Facultatea de Drept din Cluj, în anul 1952, a fost arestat și condamnat la 20 de ani de muncă silnică pentru activitate contrarevoluționară. A executat 12 ani (Deva, Jilava, Capul Midia, Baia Sprie, Gherla), până în 1964, când a beneficiat de amnistia generală a tuturor deținuților politici din România. După ieșirea din detenție, a devenit student la Filologie, limba engleză, facultate pe care a absolvit-o în 1969.

Vreme de 21 de ani a fost profesor de limba engleză în diferite școli din București și a desfășurat și activitate literară, traducând 13 romane din engleză în română. După 1989, Gherasim Țic transpune în pagini literare experiențele trăite de-a lungul vieții și publică romanele Fii ai unui destin potrivnic (2002), Speranțe (2005) și Tinerețe furată (2010).

Romanul lansat acum la Deva, Destinul familiei Roibu, este cronica unei familii de intelectuali români din Ardeal care se confruntă cu un lung cortegiu de evenimente politice ce au premers izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial și se încheie cu instalarea deplină a regimului comunist în România.

Romanul lui Gherasim Țic, Destinul familiei Roibu, vine să închidă cercul evenimentelor, al istoriei trăite de autor.

Asemenea eroilor lui Rebreanu sau Cezar Petrescu, personajul principal al romanului, juristul Ovidiu Roibu, ardelean, originar din Ilia, este prins în vâltoarea evenimentelor politice dramatice care au cuprins România înaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. Prin fața ochilor ne trec, descrise cu talent și forță evocatoare, momente care au marcat destinul familiei Roibu, dar și destinul fiecărui român: ultimatumul sovietic din iunie 1940, atmosfera instalată odată cu Dictatul de la Viena, marea manifestație antirevizionistă din Deva, din vara anului 1940, instalarea guvernului Antonescu la 6 septembrie, rebeliunea legionară din 21 ianuarie 1941, războiul antisovietic, momentul 23 august 1944, instalarea guvernului Groza, recuperarea Ardealului de Nord, greva regală din 1945, alegerile din noiembrie 1946, naționalizarea industriei, colectivizarea agriculturii, epurările din învățământ.

Romancierul Gherasim Țic transpune în limbaj literar toate frământările unor ani care au adus suferință și schimbări uriașe în destinele românilor, în destinul familiei Roibu și al protagoniștilor cărții.

Pe coperta a IV-a a romanului, criticul literar Ion Dodu Bălan remarcă faptul că „autorul înnoiește proza noastră nu alergând după experiențe ultramoderniste de aiurea, ci în sânul marii tradiții a prozei românești (…) amintește plăcut de anumite opere semnate de scriitori români ca Liviu Rebreanu și Ion Agârbiceanu.”

Romanul lui Gherasin Țic reține atenția prin îmbinarea reușită între textul literar, cu o delicată componentă sentimental-erotică, și textul documentar, inspirat din realitățile concrete cărora eroii le sunt martori și, în final, victime.

Cititorii acestui roman vor descoperi locuri familiare din județul Hunedoara – Deva, Ilia, Valea Mureșului – care constituie locul de baștină al eroilor, locuri către care ei se îndreaptă ori de câte ori trec prin perioade dificile.

În prefața romanului, scriitorul Geo Călugăru sintetizează foarte bine caracteristica romanului, care „mustește de idei sănătoase, venind din tezaurul de virtuți al acestui neam binecuvântat de Dumnezeu, deseori trebuind să facă față unor încercări incredibil de aspre și dureroase, depășite prin puterea credinței în Dumnezeu și a unei exemplare solidarități în momente de restriște”.

Extraordinară frescă a unei epoci tumultoase din istoria noastră, epocă luminată doar de iubirea dintre eroi, de solidaritatea de familie, cartea lui Gherasim Țic ne îndeamnă să percepem istoria așa cum a fost, să tragem toate învățămintele din drama pe care a traversat-o poporul nostru în deceniile care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial.

Dialogul pe care scriitorul Gherasim Țic l-a purtat cu cei prezenți la întâlnire a pus în lumină interesul pe care literatura de bună calitate, așa cum este și acest roman, o stârnește în rândurile unui segment de cititori avizați, care știu să recunoască valoarea literară și măiestria unui prozator de mare forță expresivă.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 8 mai 2014, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o activitate culturală sub genericul „Salvador Dali – Jurnalul unui geniu”.

Activitatea s-a înscris în suita de manifestări pe care Biblioteca Județeană le organizează lunar și la care publicul-țintă îl constituie în principal elevii de la colegiile și liceele din Deva. Prin acest gen de activități încercăm să oferim tinerilor informații cu o arie tematică diversă, din domenii de interes variate, menite să le îmbogățească cultura generală.

Personalitatea lui Salvador Dali a fost evocată cu prilejul împlinirii a 110 ani de la nașterea acestuia, la 11 mai 1904. Viața și creația lui Salvador Dali au fost făcute cunoscute printr-o prezentare atractivă și realizată cu o bogată documentare.

Unul dintre cei mai fascinanți reprezentanți ai curentului suprarealist, pictorul Salvador Dali a fost o personalitate care a marcat profund arta secolului XX. Pânzele lui, care sfidează logica, care aduc lumea viselor și a fantasmelor în atenția privitorului, au produs o puternică impresie și, fie că au fost acceptate, fie că au fost respinse, impactul lor a fost și este incontestabil. Ceasornicele care se preling, simbolul oului primordial, peisajele halucinante, elefanți cu picioare de trestie, girafa în flăcări, Venus din Milo cu sertare, silueta spiritualizată a lui Don Quijote și multe alte imagini, toate au devenit deja imagini-simbol ale creației acestui pictor de incontestabilă originalitate, unic în întreaga istorie a picturii. De altfel, genericul manifestării noastre a preluat titlul celebrului său jurnal, ce acoperă perioada 1952-1963, jurnal care face cunoscute gândurile, frământările, pasiunile unui creator marcat de duhul geniului. Pentru noi, românii, poate e mai ușor de pătruns sensul creației lui Salvador Dali, dat fiind că în România își au originea scriitori ca Tristan Tzara, Urmuz, Eugen Ionesco, promotori ai literaturii suprarealiste.

Dar Salvador Dali nu a fost doar pictor, ci el s-a manifestat cu talent și în alte arte, cum ar fi cinematograful, scurtmetrajul Câinele andaluz, realizat în 1929 împreună cu Luis Buñuel, fiind o peliculă de referință în istoria celei de-a șaptea arte.

Personalitate de o complexitate ieșită din comun, cu o imaginație creatoare impresionantă, care a șocat spiritele conformiste, Salvador Dali a rămas un nume de rezonanță în istoria artei universale. Prezentarea făcută în fața elevilor nu a putut, desigur, să epuizeze toate fațetele unei creații uluitoare, care face apel la inteligență și cultură, nu a putut să pună în lumină întreaga gamă de semnificații ale operei lui Dali.

Pentru a-i cunoaște mai bine viața și creația, pentru a descifra abc-ul creației sale, tinerii au fost invitați să treacă pragul bibliotecii noastre și să consulte numeroasele albume de artă și exegezele dedicate marelui artist catalan. Răsfoirea unui album dedicat lui Salvador Dali va familiariza pe oricine cu lumea de vis a pictorului, va oferi informații valoroase despre stilul original și unic al marelui artist. Prezentarea la care au asistat elevii nu a fost decât un prim prilej de a li se deschide apetitul pentru creația lui Dali pe care, treptat, o vor înțelege și, poate, o vor îndrăgi. La finalul prezentării, ca de obicei, au fost adresate întrebări despre viața și creația lui Salvador Dali, iar elevii care au dat răspunsuri corecte au fost răsplătiți cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, în colaborare cu Curtea Veche Publishing din București, a organizat la începutul lunii mai în incinta Deva Mall, etajul patru, Salle d’Or, o întâlnire cu Alex. Ștefănescu, bine cunoscutul și îndrăgitul scriitor, critic literar, publicist, care și-a prezentat aici volumul „Bărbat adormit în fotoliu – Întâmplări”.

Publicul devean a fost prezent în număr mare la această nouă întâlnire cu Alex. Ștefănescu, care a mai fost oaspetele nostru în urmă cu câțiva ani.

Născut la 6 noiembrie 1947 la Lugoj, din părinți bucovineni stabiliți temporar în Banat, Alex. Ștefănescu a urmat școala primară şi liceul la Suceava, între 1954 și 1965. În anul 1970 a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti. În perioada 1971-1989 a lucrat în redacţiile publicaţiilor de cultură Tomis, SLAST, România liberă, Magazin.  Din 1990 a devenit redactor la revista România literară,iar din1995 a devenit redactorul-şef al acesteia. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1977.

În anul 1994 a înfiinţat editura Maşina de scris, condusă de Domniţa Ştefănescu, soția domniei sale. În perioada 1998-2002, a fost membru al Consiliului de Administraţie al TVR. A realizat, pentru Realitatea TV, în perioada 2004-2005, emisiunea „Un metru cub de cultură”, pentru care a fost distins cu Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004. De asemenea, a realizat  pentru TVR Cultural, săptămânal, în perioada 2007–2009, emisiunea Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ştefănescu (Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008). În perioada 2010–2011, acelaşi post de televiziune i-a difuzat emisiunea Tichia de mărgăritar. A realizat pentru TVR Cultural emisiunea Iluminatul public (consacrată celor mai bune cărţi apărute după 1989). De asemenea, ascultătorii Radioului public sunt obișnuiți cu tabletele pline de savoare ale lui Alex. Ștefănescu din emisiunea Matinal de duminică.

Dintre cărțile publicate de Alex. Ștefănescu amintim: Preludiu, 1977 (critică literară); Jurnal de critic, 1980; Tudor Arghezi interpretat de…, 1981 (antologie); Între da şi nu, 1982 (critică literară); Dialog în bibliotecă, 1984 (teorie literară); Introducere în opera lui Nichita Stănescu, 1986; Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), 1987; Gheaţa din calorifere şi gheaţa din whisky (jurnal politic, 1990-1995), 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Întâmplări, 2000 (proză); Ceva care seamănă cu literatura, 2003 (critică literară; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Melania şi ceilalţi, comedie romantică în şapte părţi, 2004; Jurnal secret, 2005, Jurnal secret. Noi dezvăluiri, 2007; Cum te poţi rata ca scriitor. Câteva metode sigure şi 250 de cărţi proaste, 2009; Jurnal secret. Dezvăluiri complete. 2003–2009 (ediţie de autor, ne varietur), 2009 (ediţia a II-a – 2010), Cum se fabrică o emoție, 2010.

O mențiune aparte trebuie făcută lucrării Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), apărută în anul 2005, pentru care Alex. Ștefănescu a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. Volumul, ópus de referință pentru oricine dorește să cunoască tabloul postbelic al literaturii române, a fost prezentat și la Deva, în urmă cu câțiva ani, în prezența autorului.

Volumul cu care Alex. Ștefănescu s-a prezentat acum la Deva, Bărbat adormit în fotoliu –Întâmplări, apărut în anul 2011, cuprinde scurte medalioane, amintiri, evocări ale unor întâmplări din viață și, în mod deosebit, întâlniri cu figuri ilustre ale literaturii române contemporane: Marin Preda, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Nicolae Manolescu, Grigore Vieru. Însemnările, mici bijuterii literare, cizelate cu măiestria unui orfevru, sunt străbătute de un umor fin, de bună calitate, de ironie pe alocuri. Din câteva tușe rapide, scriitorul conturează portrete exacte, creionează caractere, surprinde situații, toate transpuse într-un limbaj savuros, din care se întrevede talentul incontestabil de prozator. Este o lectură plăcută, este un prilej de extraordinară încântare, așa cum cititorii vor descoperi singuri după fiecare astfel de bijuterie pe care o vor citi.

Pe coperta a IV-a a cărțiiBărbat adormit în fotoliu – Întâmplări se poate citi, sub semnătura criticului Tudorel Ulian:Alex. Ştefănescu este, în lumea literaturii, genul de personaj care nu lasă pe nimeni indiferent. Unii îi sunt prieteni, alţii duşmani de moarte (cei neincluşi în Istorie şi cei menţionaţi în emisiunea sa TV rezervată cărţilor proaste, Tichia de mărgăritar). În fine, mai există o categorie, a celor care îl cultivă cu speranţa secretă că i-ar putea intra în graţii şi că în felul acesta şi-ar putea asigura un viitor luminos în literatura română.

Dialogul cu Alex. Ștefănescu a fost unul plin de savoare, un nou prilej de a cunoaște îndeaproape una dintre personalitățile de marcă ale culturii române.

În semn de recunoștiință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat domnului Alex. Ștefănescu o Diplomă de excelență pentru contribuția remarcabilă la dezvoltarea criticii și istoriei literare românești.

Ioan Sebastian Bara

Ultima zi a lunii aprilie a fost marcată de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva prin lansarea volumului de versuri Pe Rio Costa. Balade erotice, al cărui autor este prof. Dorin N. Uritescu.

Cititorii bibliotecii noastre s-au mai întâlnit în anii trecuți cu dl. prof. Dorin N. Uritescu, dar în calitatea acestuia de om de știință, de lingvist de excepție.

Nume de referință în lingvistica românească a ultimelor decenii, Dorin N. Uritescu face parte din pleiada de mari lingviști români, alături de Mioara Avram, Theodor Hristea, Florica Dimitrescu, Gh. Bulgăr, Rodica Zafiu, Marius Sala, Valeria Guțu-Romalo etc.

Este licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității București (1970) și al Facultății de Istorie-Filosofie a Universității  „Al. Ioan Cuza” din Iași (1978), doctor în filologie Magna cum laude (2005). De-a lungul carierei didactice, a scris peste 20 de cărți de specialitate. A introdus concepte noi în ortografie: contradicția în adaos, pedantismul, hipercorectitudinea, contaminarea, analogia improprie. De asemenea, este primul teoretician al figurilor de stil: arhaismul ortografic, echivocul ortografic. A studiat pentru prima dată importanța epistemologică a ortografiei, valoarea stilistică a acesteia; a abordat dinamica actuală a limbii române; este autorul unicei monografii a antonomazei în limba română.

Pentru meritele sale excepționale în domeniul lingvisticii, prof. Dorin N. Uritescu a fost ales membru al Societății de Științe Filologice din România, vicepreședinte al Societății Naționale „Lupta pentru Pace prin Cultură”. În anul 2006 i s-a acordat Diploma „Gheorghe Lazăr” clasa I.

Profesorul Uritescu este membru al mai multor societăți internaționale de lingvistică și al comitetelor de redacție ale câtorva reviste de lingvistică, precum „Romance Philology” (SUA), „Dialectologia et Geolinguistica” (Germania), „Studii și cercetări lingvistice” și „Dacoromania” (România).
A obținut, de asemenea, distincția „Meritul Academic” pentru „studiul și promovarea limbii române în context romanic”, o distincție foarte prestigioasă, pe care Academia Română o acordă unor personalități pentru contribuții majore într-un domeniu științific sau cultural.

Dincolo de preocupările de om de știință, Dorin N. Uritescu scrie poezie, poezie de bună calitate, poezie adevărată. Volumul de versuri lansat cu acest prilej, Pe Rio Costa, este o dovadă concludentă. Volumul are subtitlul Balade erotice, dar în realitate este o evocare lirică a toposului natal, a atmosferei și realităților cotidiene din anii 1950.

Versurile au fost scrise cu mult înainte de 1989 și, în acea vreme, au fost interzise de cenzura comunistă. Cititorii acestor versuri își vor da seama cu ușurință că ele au fost interzise nu din cauza conotațiilor erotice, ci pentru că aceste versuri, sub aparența erotismului, descriau realitățile crude ale satului românesc, în speță ale satelor din jurul localității natale, Vinerea, în anii 1950. Rând pe rând, ne trec prin fața ochilor scene legate de colectivizarea forțată, de prezența activistului de partid, a milițianului, asistăm la viața școlii din sat în acea perioadă, aflăm despre filmele care veneau în sat cu caravana – realități cu totul necunoscute tinerilor de azi. Pentru acești tineri, citirea poeziilor va fi, cu siguranță, o revelație.

În realitate, Rio Costa nu e nici pe departe un spațiu exotic, ci sub această denumire se ascunde râul copilăriei peste care se trecea cu brodul, este un topos familiar autorului și foarte îndrăgit de el.

Așa cum citim în prefața semnată de Ioan Adam, poemele lui Dorin N. Uritescu se înscriu în tradiția unor poeți ca Ioan Budai-Deleanu, Anton Pann și, aș adăuga, Miron Radu Paraschivescu, „sunt file dintr-un jurnal liric dureros, răni necicatrizate venite dintr-un trecut pe care poetul de-acum îl va transfera, poate, răbduriu și metodic, în pagini de roman.”

Îi suntem recunoscători profesorului și poetului Dorin N. Uritescu pentru prezența domniei sale alături de noi, îi mulțumim pentru acest volum pe care îl recomandăm cu mare căldură tuturor spre lectură și, cu siguranță, toți cititorii săi vor avea o revelație și se vor convinge că marele lingvist este și un autentic poet.

În semn de recunoștiință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat domnului prof. Dr. Dorin N. Uritescu o Diplomă de excelență pentru meritele remarcabile în dezvoltarea lingvisticii românești.

Ioan Sebastian Bara