Cu prietenie, admirație și respect, am fost astăzi alături de scriitorul Miron Țic, căruia i-am adresat urările noastre de viață lungă și aceeași prezență activă în viața literară hunedoreană.

Ajuns la vârsta deplinei și înțeleptei maturități, când poate privi cu mândrie la ceea ce a lăsat în urmă, la ceea ce ne-a lăsat nouă, celor care îi apreciem creația, poetul, prozatorul și memorialistul Miron Țic se bucură de prețuirea tuturor celor care iubesc literatura de bună calitate. De-a lungul a peste cinci decenii, Miron Țic a dăruit o operă literară bogată, diversă, pagini scrise cu har și sinceritate, trăsături prezente în fiecare pagină pe care ne-a dăruit-o.

Creația lui Miron Țic, concretizată în peste 20 de volume de poezie, critică literară, amintiri, monografii, este o mărturie a sensibilității și talentului care l-au caracterizat încă din anii tineri, de la volumul de debut.

Fiecare carte care a văzut lumina tiparului și a purtat semnătura lui Miron Țic a adus în fața cititorului un scriitor de talent, un poet cu un registru amplu, cu o personalitate poetică bine conturată.

Implicat în viața literară a județului Hunedoara, scriitorul Miron Țic a fost și este o prezență constantă în coloanele revistelor Ritmuri hunedorene, Ardealul literar, Semne, Provincia Corvina, precum și în prestigioase reviste literare din țară.

Toate acestea nu înseamnă altceva decât că Miron Țic este un scriitor cu vocație, un artist care se exprimă cu măiestrie, un cronicar al timpurilor pe care le-a trăit și le trăiește.

Numeroasele premii naționale pe care le-a primit, din anul 1986 încoace, reprezintă semnul incontestabil al aprecierii de care creația lui se bucură în obștea scriitoricească din România.

Pe lângă talentul poetic cu care este înzestrat, trebuie să apreciem la Miron Țic pasiunea cu care s-a aplecat asupra istoriei unor localități de pe Valea Mureșului, a unor sate pitorești, cu oameni minunați, alături de care a trăit ani îndelungați și ale căror istorii le consemnează cu fidelitate.

Este, astfel, autorul unor ample și bine documentate monografii ale localităților Boz, Ilia Mureșană, Luncșoara, Valea Poenii, Visca, sate cu o vechime considerabilă, cu o istorie demnă de consemnat în cronici. Prin monografiile dedicate acestor sate, Miron Țic s-a dovedit a fi și un împătimit cercetător al istoriei locale, a zugrăvit chipuri familiare din satele cunoscute, a descris obiceiuri și datini, a pus pe hârtie pentru cei ce vor veni povești cu oameni și locuri de pe Valea Mureșului.

Poet și memorialist, autor de monografii, Miron Țic se dovedește a fi și un bun și devotat prieten al Bibliotecii Județene, se bucură împreună cu noi și participă cu entuziasm la activitățile pe care Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva le organizează periodic în localitățile județului sub genericul „Lectura pentru toți”. Om care și-a dedicat viața cuvântului scris, Miron Țic se bucură să vină în mijlocul cititorilor împătimiți de lectură de toate vârstele și, de fiecare dată, dialogul pe care îl poartă este incitant și plin de sensibilitate. De la întâlnirile cu Miron Țic, iubitorii de carte pleacă îmbogățiți și așteaptă cu interes următoarea întâlnire, un nou dialog, un nou schimb de idei și impresii de lectură.

 

 

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și-a prețuit întotdeauna prietenii scriitori, a știut de fiecare dată să acorde acestora atenția pe care o merită.

Biobibliografia pe care am realizat-o la împlinirea celor 75 de ani de viață și pe care am dăruit-o scriitorului Miron Țic este semnul prieteniei și aprecierii noastre, este darul pe care l-am făcut unui bun și credincios prieten al Bibliotecii.

Îi urăm scriitorului Miron Țic, la ceas aniversar, ani mulți și luminoși, putere de muncă și cât mai multe noi cărți pe care să le așezăm pe rafturile bibliotecii noastre. Să aibă mereu aceeași tinerețe a spiritului și aceeași dragoste față de poezie pe care i-o știm și cu care ne-a obișnuit.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 22 mai 2014, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare științifică dedicată Zilei Mondiale a Biodiversității.

 

Atributul vieţii – biodiversitatea – este un concept modern, utilizat pentru prima dată în 1986, la Forumul Naţional de Biodiversitate de la Washington.

Din anul 1993, în fiecare an, pe 22 mai, în întreaga lume se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Diversităţii Biologice, pentru a marca adoptarea Convenţiei asupra Diversităţii Biologice care a avut loc în data de 22 mai 1992 la Summitul Pământului de la Rio de Janeiro. În acest fel, se atrage atenţia tuturor locuitorilor Terrei cu privire la necesitatea conservării biodiversităţii şi la pericolul micşorării catastrofale a numărului de specii. Studii recente arată că peste un milion de specii sunt ameninţate cu dispariţia.

Biodiversitatea este natura în toate formele sale, constituită din toate organismele vii. Ea reuneşte toate ecosistemele, cu toate plantele, animalele şi microorganismele care le populează, dar şi genele acestor specii şi legăturile dintre ele.

Biodiversitatea de astăzi este rezultatul a miliarde de ani de evoluţie, modelată prin procese naturale şi, din ce în ce mai mult, prin influenţa oamenilor.

De-a lungul a milioane de ani de viață pe Terra, între speciile de viețuitoare s-a creat un echilibru cu ajutorul căruia acestea au supraviețuit, au evoluat, s-au adaptat. Omul, cu civilizația materială pe care a adus-o cu el, o civilizație nu de puține ori agresivă, a scăpat de cele mai multe ori din vedere grija față de natură și atenția acordată păstrării acestui echilibru. Dezvoltarea din ce în ce mai puternică e industriei, poluarea din multiple surse, schimbările climatice, toate acestea reprezintă amenințări pentru biodiversitatea de pe Pământ. Indiferența față de natură poate avea consecințe dezastruoase asupra noastră dar, mai ales, asupra generațiilor care vor veni după noi, generații cărora trebuie „să le predăm” o natură nealterată, o natură viguroasă și în deplin echilibru.

În materialul care a fost prezentat în faţa publicului, elevi ai colegiilor și liceelor din Deva, de către Marcela Balazs, cercetător științific la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, Secția de Științe ale Naturii, un pasionat naturalist, o voce autorizată în acest domeniu, au fost abordate tipurile de ecosisteme naturale existente în judeţul Hunedoara, ecosisteme în care vieţuiesc nevertebrate, amfibieni şi reptile, păsări, mamifere şi plante.

Este bine cunoscut faptul că natura țării noastre e deosebit de diversă, de o frumusețe greu de descris în cuvinte, dar parcă natura din județul Hunedoara este cu totul aparte. Drumețiile, călătoriile, excursiile pe care le facem în lungul și în latul județului ne-au convins de faptul că natura trebuie ocrotită, trebuie protejată și iubită, că ea nu întâmplător poartă numele de Mama-natură. Fiecare fir de iarbă, orice curs de apă, cea mai neînsemnată vietate, gâză, pește sau mamifer, toate au un rost bine definit pe acest pământ și toate au dreptul la viață. Tinerilor, dar nu numai lor, le revine o sarcină nobilă și deloc ușoară, aceea de a păstra natura așa cum a fost ea creată, de a o îndrăgi, de a o apăra de invazia celor ce n-o iubesc, de a o feri de poluare. Sunt gesturi mici, dar care, puse cap la cap, pot oferi Naturii protecția de care are atâta nevoie.

În finalul prezentării, așa cum deja ne-am obișnuit publicul, elevilor le-au fost adresate întrebări despre subiectele abordate în prezentare, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu premii în cărți și diplome acordate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva. Numărul mare de tineri prezenți în sală, atenția cu care au urmărit prezentarea, răspunsurile bune oferite de ei au fost dovada faptului că această activitate și-a îndeplinit din plin scopul educativ pe care ni l-am propus.

Ioan Sebastian Bara

Lansările de carte, întâlnirile cu scriitorii, dialogurile despre literatură devin evenimente din ce în ce mai frecvente pe agenda Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

După-amiaza zilei de 16 mai 2014 a fost consacrată întâlnirii cu scriitorul Gherasim Țic care, cu acest prilej, și-a lansat cel mai recent roman – Destinul familiei Roibu. Este cel de-al patrulea roman pe care acest fiu al meleagurilor hunedorene îl oferă cititorilor săi fideli.

Gherasim Țic s-a născut la 18 mai 1931 în satul Boz, comuna Brănișca. A fost elev la liceele „Decebal” din Deva și „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. Elev în clasa a XI-a, revoltat de atmosfera generată de instalarea comunismului în România, a inițiat o organizație subversivă denumită Liga Anticomunistă, la care au aderat elevi, studenți și țărani din unele sate de pe Mureș.

Student la Facultatea de Drept din Cluj, în anul 1952, a fost arestat și condamnat la 20 de ani de muncă silnică pentru activitate contrarevoluționară. A executat 12 ani (Deva, Jilava, Capul Midia, Baia Sprie, Gherla), până în 1964, când a beneficiat de amnistia generală a tuturor deținuților politici din România. După ieșirea din detenție, a devenit student la Filologie, limba engleză, facultate pe care a absolvit-o în 1969.

Vreme de 21 de ani a fost profesor de limba engleză în diferite școli din București și a desfășurat și activitate literară, traducând 13 romane din engleză în română. După 1989, Gherasim Țic transpune în pagini literare experiențele trăite de-a lungul vieții și publică romanele Fii ai unui destin potrivnic (2002), Speranțe (2005) și Tinerețe furată (2010).

Romanul lansat acum la Deva, Destinul familiei Roibu, este cronica unei familii de intelectuali români din Ardeal care se confruntă cu un lung cortegiu de evenimente politice ce au premers izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial și se încheie cu instalarea deplină a regimului comunist în România.

Romanul lui Gherasim Țic, Destinul familiei Roibu, vine să închidă cercul evenimentelor, al istoriei trăite de autor.

Asemenea eroilor lui Rebreanu sau Cezar Petrescu, personajul principal al romanului, juristul Ovidiu Roibu, ardelean, originar din Ilia, este prins în vâltoarea evenimentelor politice dramatice care au cuprins România înaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. Prin fața ochilor ne trec, descrise cu talent și forță evocatoare, momente care au marcat destinul familiei Roibu, dar și destinul fiecărui român: ultimatumul sovietic din iunie 1940, atmosfera instalată odată cu Dictatul de la Viena, marea manifestație antirevizionistă din Deva, din vara anului 1940, instalarea guvernului Antonescu la 6 septembrie, rebeliunea legionară din 21 ianuarie 1941, războiul antisovietic, momentul 23 august 1944, instalarea guvernului Groza, recuperarea Ardealului de Nord, greva regală din 1945, alegerile din noiembrie 1946, naționalizarea industriei, colectivizarea agriculturii, epurările din învățământ.

Romancierul Gherasim Țic transpune în limbaj literar toate frământările unor ani care au adus suferință și schimbări uriașe în destinele românilor, în destinul familiei Roibu și al protagoniștilor cărții.

Pe coperta a IV-a a romanului, criticul literar Ion Dodu Bălan remarcă faptul că „autorul înnoiește proza noastră nu alergând după experiențe ultramoderniste de aiurea, ci în sânul marii tradiții a prozei românești (…) amintește plăcut de anumite opere semnate de scriitori români ca Liviu Rebreanu și Ion Agârbiceanu.”

Romanul lui Gherasin Țic reține atenția prin îmbinarea reușită între textul literar, cu o delicată componentă sentimental-erotică, și textul documentar, inspirat din realitățile concrete cărora eroii le sunt martori și, în final, victime.

Cititorii acestui roman vor descoperi locuri familiare din județul Hunedoara – Deva, Ilia, Valea Mureșului – care constituie locul de baștină al eroilor, locuri către care ei se îndreaptă ori de câte ori trec prin perioade dificile.

În prefața romanului, scriitorul Geo Călugăru sintetizează foarte bine caracteristica romanului, care „mustește de idei sănătoase, venind din tezaurul de virtuți al acestui neam binecuvântat de Dumnezeu, deseori trebuind să facă față unor încercări incredibil de aspre și dureroase, depășite prin puterea credinței în Dumnezeu și a unei exemplare solidarități în momente de restriște”.

Extraordinară frescă a unei epoci tumultoase din istoria noastră, epocă luminată doar de iubirea dintre eroi, de solidaritatea de familie, cartea lui Gherasim Țic ne îndeamnă să percepem istoria așa cum a fost, să tragem toate învățămintele din drama pe care a traversat-o poporul nostru în deceniile care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial.

Dialogul pe care scriitorul Gherasim Țic l-a purtat cu cei prezenți la întâlnire a pus în lumină interesul pe care literatura de bună calitate, așa cum este și acest roman, o stârnește în rândurile unui segment de cititori avizați, care știu să recunoască valoarea literară și măiestria unui prozator de mare forță expresivă.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 8 mai 2014, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o activitate culturală sub genericul „Salvador Dali – Jurnalul unui geniu”.

Activitatea s-a înscris în suita de manifestări pe care Biblioteca Județeană le organizează lunar și la care publicul-țintă îl constituie în principal elevii de la colegiile și liceele din Deva. Prin acest gen de activități încercăm să oferim tinerilor informații cu o arie tematică diversă, din domenii de interes variate, menite să le îmbogățească cultura generală.

Personalitatea lui Salvador Dali a fost evocată cu prilejul împlinirii a 110 ani de la nașterea acestuia, la 11 mai 1904. Viața și creația lui Salvador Dali au fost făcute cunoscute printr-o prezentare atractivă și realizată cu o bogată documentare.

Unul dintre cei mai fascinanți reprezentanți ai curentului suprarealist, pictorul Salvador Dali a fost o personalitate care a marcat profund arta secolului XX. Pânzele lui, care sfidează logica, care aduc lumea viselor și a fantasmelor în atenția privitorului, au produs o puternică impresie și, fie că au fost acceptate, fie că au fost respinse, impactul lor a fost și este incontestabil. Ceasornicele care se preling, simbolul oului primordial, peisajele halucinante, elefanți cu picioare de trestie, girafa în flăcări, Venus din Milo cu sertare, silueta spiritualizată a lui Don Quijote și multe alte imagini, toate au devenit deja imagini-simbol ale creației acestui pictor de incontestabilă originalitate, unic în întreaga istorie a picturii. De altfel, genericul manifestării noastre a preluat titlul celebrului său jurnal, ce acoperă perioada 1952-1963, jurnal care face cunoscute gândurile, frământările, pasiunile unui creator marcat de duhul geniului. Pentru noi, românii, poate e mai ușor de pătruns sensul creației lui Salvador Dali, dat fiind că în România își au originea scriitori ca Tristan Tzara, Urmuz, Eugen Ionesco, promotori ai literaturii suprarealiste.

Dar Salvador Dali nu a fost doar pictor, ci el s-a manifestat cu talent și în alte arte, cum ar fi cinematograful, scurtmetrajul Câinele andaluz, realizat în 1929 împreună cu Luis Buñuel, fiind o peliculă de referință în istoria celei de-a șaptea arte.

Personalitate de o complexitate ieșită din comun, cu o imaginație creatoare impresionantă, care a șocat spiritele conformiste, Salvador Dali a rămas un nume de rezonanță în istoria artei universale. Prezentarea făcută în fața elevilor nu a putut, desigur, să epuizeze toate fațetele unei creații uluitoare, care face apel la inteligență și cultură, nu a putut să pună în lumină întreaga gamă de semnificații ale operei lui Dali.

Pentru a-i cunoaște mai bine viața și creația, pentru a descifra abc-ul creației sale, tinerii au fost invitați să treacă pragul bibliotecii noastre și să consulte numeroasele albume de artă și exegezele dedicate marelui artist catalan. Răsfoirea unui album dedicat lui Salvador Dali va familiariza pe oricine cu lumea de vis a pictorului, va oferi informații valoroase despre stilul original și unic al marelui artist. Prezentarea la care au asistat elevii nu a fost decât un prim prilej de a li se deschide apetitul pentru creația lui Dali pe care, treptat, o vor înțelege și, poate, o vor îndrăgi. La finalul prezentării, ca de obicei, au fost adresate întrebări despre viața și creația lui Salvador Dali, iar elevii care au dat răspunsuri corecte au fost răsplătiți cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, în colaborare cu Curtea Veche Publishing din București, a organizat la începutul lunii mai în incinta Deva Mall, etajul patru, Salle d’Or, o întâlnire cu Alex. Ștefănescu, bine cunoscutul și îndrăgitul scriitor, critic literar, publicist, care și-a prezentat aici volumul „Bărbat adormit în fotoliu – Întâmplări”.

Publicul devean a fost prezent în număr mare la această nouă întâlnire cu Alex. Ștefănescu, care a mai fost oaspetele nostru în urmă cu câțiva ani.

Născut la 6 noiembrie 1947 la Lugoj, din părinți bucovineni stabiliți temporar în Banat, Alex. Ștefănescu a urmat școala primară şi liceul la Suceava, între 1954 și 1965. În anul 1970 a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti. În perioada 1971-1989 a lucrat în redacţiile publicaţiilor de cultură Tomis, SLAST, România liberă, Magazin.  Din 1990 a devenit redactor la revista România literară,iar din1995 a devenit redactorul-şef al acesteia. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1977.

În anul 1994 a înfiinţat editura Maşina de scris, condusă de Domniţa Ştefănescu, soția domniei sale. În perioada 1998-2002, a fost membru al Consiliului de Administraţie al TVR. A realizat, pentru Realitatea TV, în perioada 2004-2005, emisiunea „Un metru cub de cultură”, pentru care a fost distins cu Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004. De asemenea, a realizat  pentru TVR Cultural, săptămânal, în perioada 2007–2009, emisiunea Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ştefănescu (Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008). În perioada 2010–2011, acelaşi post de televiziune i-a difuzat emisiunea Tichia de mărgăritar. A realizat pentru TVR Cultural emisiunea Iluminatul public (consacrată celor mai bune cărţi apărute după 1989). De asemenea, ascultătorii Radioului public sunt obișnuiți cu tabletele pline de savoare ale lui Alex. Ștefănescu din emisiunea Matinal de duminică.

Dintre cărțile publicate de Alex. Ștefănescu amintim: Preludiu, 1977 (critică literară); Jurnal de critic, 1980; Tudor Arghezi interpretat de…, 1981 (antologie); Între da şi nu, 1982 (critică literară); Dialog în bibliotecă, 1984 (teorie literară); Introducere în opera lui Nichita Stănescu, 1986; Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), 1987; Gheaţa din calorifere şi gheaţa din whisky (jurnal politic, 1990-1995), 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Întâmplări, 2000 (proză); Ceva care seamănă cu literatura, 2003 (critică literară; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Melania şi ceilalţi, comedie romantică în şapte părţi, 2004; Jurnal secret, 2005, Jurnal secret. Noi dezvăluiri, 2007; Cum te poţi rata ca scriitor. Câteva metode sigure şi 250 de cărţi proaste, 2009; Jurnal secret. Dezvăluiri complete. 2003–2009 (ediţie de autor, ne varietur), 2009 (ediţia a II-a – 2010), Cum se fabrică o emoție, 2010.

O mențiune aparte trebuie făcută lucrării Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), apărută în anul 2005, pentru care Alex. Ștefănescu a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. Volumul, ópus de referință pentru oricine dorește să cunoască tabloul postbelic al literaturii române, a fost prezentat și la Deva, în urmă cu câțiva ani, în prezența autorului.

Volumul cu care Alex. Ștefănescu s-a prezentat acum la Deva, Bărbat adormit în fotoliu –Întâmplări, apărut în anul 2011, cuprinde scurte medalioane, amintiri, evocări ale unor întâmplări din viață și, în mod deosebit, întâlniri cu figuri ilustre ale literaturii române contemporane: Marin Preda, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Nicolae Manolescu, Grigore Vieru. Însemnările, mici bijuterii literare, cizelate cu măiestria unui orfevru, sunt străbătute de un umor fin, de bună calitate, de ironie pe alocuri. Din câteva tușe rapide, scriitorul conturează portrete exacte, creionează caractere, surprinde situații, toate transpuse într-un limbaj savuros, din care se întrevede talentul incontestabil de prozator. Este o lectură plăcută, este un prilej de extraordinară încântare, așa cum cititorii vor descoperi singuri după fiecare astfel de bijuterie pe care o vor citi.

Pe coperta a IV-a a cărțiiBărbat adormit în fotoliu – Întâmplări se poate citi, sub semnătura criticului Tudorel Ulian:Alex. Ştefănescu este, în lumea literaturii, genul de personaj care nu lasă pe nimeni indiferent. Unii îi sunt prieteni, alţii duşmani de moarte (cei neincluşi în Istorie şi cei menţionaţi în emisiunea sa TV rezervată cărţilor proaste, Tichia de mărgăritar). În fine, mai există o categorie, a celor care îl cultivă cu speranţa secretă că i-ar putea intra în graţii şi că în felul acesta şi-ar putea asigura un viitor luminos în literatura română.

Dialogul cu Alex. Ștefănescu a fost unul plin de savoare, un nou prilej de a cunoaște îndeaproape una dintre personalitățile de marcă ale culturii române.

În semn de recunoștiință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat domnului Alex. Ștefănescu o Diplomă de excelență pentru contribuția remarcabilă la dezvoltarea criticii și istoriei literare românești.

Ioan Sebastian Bara

Ultima zi a lunii aprilie a fost marcată de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva prin lansarea volumului de versuri Pe Rio Costa. Balade erotice, al cărui autor este prof. Dorin N. Uritescu.

Cititorii bibliotecii noastre s-au mai întâlnit în anii trecuți cu dl. prof. Dorin N. Uritescu, dar în calitatea acestuia de om de știință, de lingvist de excepție.

Nume de referință în lingvistica românească a ultimelor decenii, Dorin N. Uritescu face parte din pleiada de mari lingviști români, alături de Mioara Avram, Theodor Hristea, Florica Dimitrescu, Gh. Bulgăr, Rodica Zafiu, Marius Sala, Valeria Guțu-Romalo etc.

Este licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității București (1970) și al Facultății de Istorie-Filosofie a Universității  „Al. Ioan Cuza” din Iași (1978), doctor în filologie Magna cum laude (2005). De-a lungul carierei didactice, a scris peste 20 de cărți de specialitate. A introdus concepte noi în ortografie: contradicția în adaos, pedantismul, hipercorectitudinea, contaminarea, analogia improprie. De asemenea, este primul teoretician al figurilor de stil: arhaismul ortografic, echivocul ortografic. A studiat pentru prima dată importanța epistemologică a ortografiei, valoarea stilistică a acesteia; a abordat dinamica actuală a limbii române; este autorul unicei monografii a antonomazei în limba română.

Pentru meritele sale excepționale în domeniul lingvisticii, prof. Dorin N. Uritescu a fost ales membru al Societății de Științe Filologice din România, vicepreședinte al Societății Naționale „Lupta pentru Pace prin Cultură”. În anul 2006 i s-a acordat Diploma „Gheorghe Lazăr” clasa I.

Profesorul Uritescu este membru al mai multor societăți internaționale de lingvistică și al comitetelor de redacție ale câtorva reviste de lingvistică, precum „Romance Philology” (SUA), „Dialectologia et Geolinguistica” (Germania), „Studii și cercetări lingvistice” și „Dacoromania” (România).
A obținut, de asemenea, distincția „Meritul Academic” pentru „studiul și promovarea limbii române în context romanic”, o distincție foarte prestigioasă, pe care Academia Română o acordă unor personalități pentru contribuții majore într-un domeniu științific sau cultural.

Dincolo de preocupările de om de știință, Dorin N. Uritescu scrie poezie, poezie de bună calitate, poezie adevărată. Volumul de versuri lansat cu acest prilej, Pe Rio Costa, este o dovadă concludentă. Volumul are subtitlul Balade erotice, dar în realitate este o evocare lirică a toposului natal, a atmosferei și realităților cotidiene din anii 1950.

Versurile au fost scrise cu mult înainte de 1989 și, în acea vreme, au fost interzise de cenzura comunistă. Cititorii acestor versuri își vor da seama cu ușurință că ele au fost interzise nu din cauza conotațiilor erotice, ci pentru că aceste versuri, sub aparența erotismului, descriau realitățile crude ale satului românesc, în speță ale satelor din jurul localității natale, Vinerea, în anii 1950. Rând pe rând, ne trec prin fața ochilor scene legate de colectivizarea forțată, de prezența activistului de partid, a milițianului, asistăm la viața școlii din sat în acea perioadă, aflăm despre filmele care veneau în sat cu caravana – realități cu totul necunoscute tinerilor de azi. Pentru acești tineri, citirea poeziilor va fi, cu siguranță, o revelație.

În realitate, Rio Costa nu e nici pe departe un spațiu exotic, ci sub această denumire se ascunde râul copilăriei peste care se trecea cu brodul, este un topos familiar autorului și foarte îndrăgit de el.

Așa cum citim în prefața semnată de Ioan Adam, poemele lui Dorin N. Uritescu se înscriu în tradiția unor poeți ca Ioan Budai-Deleanu, Anton Pann și, aș adăuga, Miron Radu Paraschivescu, „sunt file dintr-un jurnal liric dureros, răni necicatrizate venite dintr-un trecut pe care poetul de-acum îl va transfera, poate, răbduriu și metodic, în pagini de roman.”

Îi suntem recunoscători profesorului și poetului Dorin N. Uritescu pentru prezența domniei sale alături de noi, îi mulțumim pentru acest volum pe care îl recomandăm cu mare căldură tuturor spre lectură și, cu siguranță, toți cititorii săi vor avea o revelație și se vor convinge că marele lingvist este și un autentic poet.

În semn de recunoștiință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat domnului prof. Dr. Dorin N. Uritescu o Diplomă de excelență pentru meritele remarcabile în dezvoltarea lingvisticii românești.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara Deva a organizat, în ziua de 25 aprilie, lansarea celor mai noi volume semnate Ovidiu Vasilescu și Nicolae Crepcia.

Scriitorul Ovidiu Vasilescu, cunoscut prozator, poet și eseist, deținător al Premiului Uniunii Scriitorilor și al Premiului de Excelență acordat de Ministerul Culturii în anul 2008, s-a prezentat în fața cititorilor săi cu două noi volume.

Primul este un incitant volum de proză intitulat Strigătul sângelui, volum ce descrie universul concentraționar, teroarea din închisorile comuniste din România anilor postbelici. Tema este binecunoscută autorului, el însuși deținut politic vreme de opt ani. În anul 1980  a emigrat  în SUA unde  şi-a terminat studiile la Facultatea de Construcţii din cadrul City University of New York (CUNY), urmând în acelaşi timp şi  Facultatea de Jurnalism. Ca  ziarist, acreditat  la Casa Albă, a colaborat la mai multe publicaţii din SUA. În perioada 1981-2010, când revine în România, a publicat în ţară şi străinătate 30 de volume de poezii, eseuri, teatru, maxime şi reflecţii, nuvele şi romane. Printre volumele sale amintim: Constelaţia fantomelor, memorii din închisorile comuniste, trilogia Blestem, formată din Jocul destinului, Paradisul nefericiţilor şi Cybill.

Al doilea volum semnat de Ovidiu Vasilescu și lansat la Deva este placheta bilingvă de versuri în limbile română și franceză intitulată Echinocții atemporale. Înzestrat cu incontestabil har poetic, cu o sensibilitate lirică specială, Ovidiu Vasilescu ne oferă o poezie străbătută de interogații filosofice, mistice, existențiale, de marile întrebări pe care de regulă ni le punem de-a lungul vieții și cărora le căutăm răspunsul. De cele mai multe ori, aceste răspunsuri le aflăm în creația unor poeți cu solide lecturi filosofice, așa cum este și Ovidiu Vasilescu. Tălmăcirea în limba franceză a poeziilor sale nu scade cu nimic frumusețea unor imagini poetice, este o transpunere făcută cu real talent de traducător.

La această întâlnire a fost prezent și îndrăgitul poet Nicolae Crepcia care a dăruit cititorilor săi fideli două noi volume de versuri: Comoara curcubeului și Izvorul dragostei.

Nicolae Crepcia a publicat prima poezie în revista Tinere speranțe a Liceului Nr. 1 din Hunedoara, apoi a publicat cu un grupaj de poezii în antologia literară a Cenaclului „Pasărea de foc” (1975). Debutează editorial în 1996 cu volumul de poezii Pe umărul lui Rimbaud, apărut la Editura Călăuza din Deva. Din anul 2009 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara. A publicat poezii la revistele literare Tribuna, Orizont, Ritmuri hunedorene, Ardealul literar, Cafeneaua literară, Discobolul, Gând românesc, Provincia Corvina.

Cele două noi volume conturează mai pregnant profilul liric și universul poetic al scriitorului și îi definesc coordonatele stilistice. Lirica de dragoste este străbătută de o sensibilitate cu care poetul și-a obișnuit cititorii fideli care îi apreciază poezia și văd în el, pe bună dreptate, un poet autentic, un poet dăruit și înzestrat cu har.

Iubitorii de literatură au stat de vorbă, la această întâlnire, cu scriitorii Ovidiu Vasilescu și Nicolae Crepcia, care și-au prezentat proiectele literare. Prezența lor la această lansare a fost o dovadă în plus a interesului stârnit de literatură, de cartea de bună calitate care întotdeauna va avea un loc predilect în rândul adevăraților amatori de lectură.

Ioan Sebastian Bara

În ziua de 24 aprilie, eleganta Sală Reduta a Teatrului de Artă din Deva a fost martora unui eveniment editorial de excepție, organizat de Consiliul Județean Hunedoara în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și cu Teatrul de Artă din Deva, peisajul publicistic hunedorean îmbogățindu-se astfel cu o publicație originală, intitulată Contrapunct din Orăștie. Almanahul oamenilor de la noi 2014.

Almanahul apare la inițiativa unor intelectuali de marcă legați sufletește de Orăștie și de împrejurimile ei: publicistul Dan Orghici, redactorul-șef al ziarului Vorba din Orăștie și poetul, editorul și omul de cultură Petru Romoșan. Grație acestei inițiative, avem azi prilejul să facem cunoștință cu un extrem de interesant, dens și bine elaborat almanah care vine să continue prestigioasa presă orăștiană de la finele secolului XIX și începutul secolului XX, o presă care a stat de la bun început în slujba idealurilor naționale ale românilor ardeleni.

Almanahul Contrapunct din Orăștie își propune, pe de o parte, să valorifice texte din presa orăștiană de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX și, pe de altă parte, să publice texte aparținând unor personalități contemporane, din variate domenii de activitate. În paginile revistei figurează, astfel, texte preluate din publicația Almanahul scriitorilor de la noi și semnate de Ioan Slavici, Șt. O. Iosif, Ilarie Chendi, Sebastian Bornemisa, Dominic Stanca, Petru Groza, Octav Tăslăuanu, Ion Agârbiceanu și alții, lista fiind foarte lungă. În al doilea rând, în paralel cu texte vechi, valoroase, apar articole ce aparțin unor nume cunoscute din peisajul publicistic contemporan. Aceste articole sunt semnate fie de personalități născute pe meleaguri orăștiene (jurnalistul Cornel Nistorescu, poetul și editorul Petru Romoșan, Mircea Ioan Moloț, președintele Consiliului Județean Hunedoara, doctorul Dorel Săndesc, criticul literar Ion Dodu Bălan, primarul municipiului Orăștie, Ovidiu Bălan, deputata Natalia Intotero, acad. Ioan Baciu, elevi ai Colegiului Național „Aurel Vlaicu” din Orăștie, scriitori orăștieni etc.), fie de personalități ale vieții culturale din țară, nume bine cunoscute și apreciate de toți cei care urmăresc viața culturală a României (scriitoarea și editoarea Adina Kenereș, istoricul Dinu C. Giurescu, diplomatul Mircea Malița, poetul Nichita Danilov etc.).

Un loc aparte ocupă și autorii din diaspora românească cărora li se acordă importanța și respectul pe care le merită.

Contrapunct din Orăștie este o publicație inedită, un anuar menit în primul rând să valorifice moștenirea culturală a presei orăștiene, să prezinte istoria orașului și a împrejurimilor sale, istoria școlilor orăștiene, să aducă la lumină portretele unor mari personalități născute aici (Nicolaus Olahus, Aurel Vlaicu, Aurel Nedel). Oferta de articole acoperă o arie largă de subiecte, de la istorie la artă, de la literatură la politologie și pamflet de bună calitate. De aceea, Contrapunct din Orăștie este o publicație de înaltă ținută calitativă, o publicație care trebuia să fie realizată pentru a vedea ce rol cu totul excepțional a jucat Orăștia în viața culturală a României.

Apariția acestui almanah în peisajul presei hunedorene și naționale reprezintă un moment important prin faptul că valorifică texte ce poartă semnături celebre, texte apărute cu peste un secol în urmă la Orăștie, dar dă prilejul și unor condeie noi, contemporane nouă, să se exprime și să-și facă cunoscute opiniile. Semnatarii articolelor sunt nume bine cunoscute nouă, dar și tineri cărora realizatorii revistei le-au dat ocazia de a se lansa în lumea atât de fascinantă a publicisticii: elevi, adolescenți, tineri jurnaliști. Contrapunct din Orăștie este, astfel, o tribună de la care se fac auzite voci, se exprimă puncte de vedere, toate acestea într-un inspirat contrapunct peste decenii, ascultând și vocile care au răsunat cu peste un secol în urmă. Asistăm, în felul acesta, la un fericit și rodnic dialog peste generații, dialog din care se nasc idei pertinente, exprimate cu harul și talentul fiecărui autor.

Contrapunct din Orăștie a fost primit cu căldură, cu bucurie și cu speranța că va avea viață lungă și va aduce în fața cititorilor texte incitante, de actualitate, care să le stârnească de fiecare dată interesul.

Ioan Sebastian Bara

La început de aprilie, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat cea de-a IX-a ediție a manifestării culturale Ziua Internațională a Cărții pentru Copii, în cadrul căreia au fost premiați câștigătorii concursurilor „Dacă aș fi scriitor…” și „Dacă aș fi ilustrator…”.

De câțiva ani, a intrat în tradiția Bibliotecii Județene să organizeze aceste atractive concursuri pentru elevii din ciclul primar, o incitantă competiție ce are ca scop principal formarea deprinderii de a citi, dezvoltarea imaginației, stimularea creativității și cultivarea talentului literar și artistic.

Concursul „Dacă aș fi scriitor…” a constat în mai multe etape: cu câteva luni înainte, elevilor din ciclul primar li s-au comunicat titlurile unor povești din literatura română și universală, cunoscute și îndrăgite, pe care copiii au fost invitați să le recitească să-și pună fantezia la încercare și, pe baza lor, să rescrie povestea pe care au ales-o din cele recomandate. În felul acesta, aflați în ipostaza de scriitor, copiii au refăcut povestirea, au regândit întâmplările și au condus firul acțiunii fiecărei povești după cum le-a dictat talentul și imaginația. Ceea ce a rezultat este o nouă variantă a poveștii. Juriul, format din bibliotecari, citeşte toate aceste creaţii ale copiilor şi le premiază.

Concursul „Dacă aș fi scriitor…” s-a desfășurat pe două categorii de vârstă:

a)     Pentru clasele I și a II-a

b)    pentru clasele a III-a și a IV-a.

Anul acesta, au fost selectate opt povești și basme: Capra cu trei iezi, Croitorașul cel viteaz, Degețica, Motanul încălțat. Neghiniță, Sarea în bucate, Scufița roșie, Soldățelul de plumb.

Criteriilepe care s-a bazat decizia juriului au fost legate de originalitate, imaginație, creativitate, fără a neglija aspectele legate de corecta folosire a limbii române. De asemenea, s-a urmărit exprimarea cursivă, coerentă, cu folosirea unor figuri de stil adecvate şi cu păstrarea elementelor specifice basmului.

Cu acest prilej a fost organizat și concursul „Dacă aş fi ilustrator…” în cadrul căruia elevii din ciclul primar au realizat o copertă de carte pornind de la titlul uneia dintre poveştile menționate mai sus. Lucrările prezentate au trebuit să conţină o ilustraţie reprezentativă pentru povestea aleasă şi elementele de identificare a unei cărţi.

Concursul „Dacă aș fi ilustrator…” a avut două secțiuni:

a)     pentru clasele pregătitoare, I și a II-a

b)    pentru clasele a III-a și a IV-a.

Școlile din Deva care au luat parte anul acesta la cele două concursuri organizare în data de 2 aprilie, data de naștere a scritorului Hans Christian Andersen, au fost: Colegiul „Ion Mincu”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță ”, Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi”, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” și Școala Primară „Samuel”.

Câștigătorii concursului „Dacă aș fi scriitor…” au fost următorii:

Secțiunea: Clasele I și a II-a

 

Premiul I: Capra cu trei iezi

Sicoe Narcisa, clasa a II-a C, Școala Eco Europeană Andrei Șaguna

Îndrumător: Prof. Toader Ionela

 

Premiul II: Capra cu trei iezi

Marița Paul Bogdan, clasa a II-a, Colegiul Național Sportiv Cetate

Îndrumător: Prof. Nicola Adela

 

Premiul III: Degețica

Tripa Felix Matei, clasa a II-a B, Colegiul Tehnic Energetic Dragomir Hurmuzescu, Școala Gimnazială Andrei Mureșanu

Îndrumător: Prof. Jurcoane Cristina

 

Mențiune: Scufița roșie

Țârlea Cristian Andrei, clasa a II-a A, Școala Eco Europeană Andrei Șaguna

Îndrumător: Prof. Dan Anca

 

Mențiune: Soldățelul de plumb

Huieț Darius Cristian, clasa a II-a B, Colegiul Tehnic Energetic Dragomir Hurmuzescu, Școala Gimnazială Andrei Mureșanu

Îndrumător: Prof. Jurcoane Cristina

 

Secțiunea: Clasele a III-a și a IV-a

 

Premiul I: Croitorașul și ața fermecată

Dobra Darius, clasa a III-a B, Colegiul Tehnic Energetic Dragomir Hurmuzescu, Școala Gimnazială Andrei Mureșanu

Îndrumător: Prof. Borzei Mariana

 

Premiul II: Nu haina face pe om

Costa Naomi, clasa a III-a Muzică, Liceul de Arte Sigismund Toduță

Îndrumător: Prof. Dobra Mihaela

 

Premiul III: Capra cu trei iezi

Boldor Carina, clasa a IV-a, Școala Primară Samuel

Îndrumător: Prof. Gogu Edith

Mențiune: Degețica

Delean Bianca, clasa a IV-a A step by step, Colegiul Tehnic Transilvania

Îndrumător: Prof. Cosma Viorica

 

Mențiune: Soldățelul de plumb

Borzei Cătălin, clasa a III-a B, Colegiul Tehnic Energetic Dragomir Hurmuzescu, Școala Gimnazială Andrei Mureșanu

Îndrumător: Prof. Borzei Mariana

 

 

Câștigătorii concursului „Dacă aș fi ilustrator…” au fost următorii:

Secțiunea clasele pregătitoare, I și a II-a

 

Premiul I: Capra cu trei iezi

Poleac Hana, clasa pregătitoare A, Colegiul Tehnic Energetic Dragomir Hurmuzescu, Școala Gimnazială Andrei Mureșanu

Îndrumător: Prof. Oprițoiu Daciana

 

Premiul II: Capra cu trei iezi

Gabor Bianca, clasa a II-a B, Colegiul Ion Mincu

Îndrumător: Prof. Bălan Maria

 

Premiul III: Scufița roșie

Iuga Maria, clasa pregătitoare Arte Plastice, Liceul de Arte Sigismund Toduță

Îndrumător: Prof. Marinescu Elena Daniela

 

Mențiune: Neghiniță

Badea Sarah, clasa pregătitoare C, Liceul Teoretic Sabin Drăgoi

Îndrumător: Prof. Cucăilă Ioana

 

Mențiune: Degețica

Maria Rosetti, clasa a II-a, Colegiul Național Sportiv Cetate

Îndrumător: Profesor Nicola Adela

 

Secțiunea clasele a III-a și a IV-a

 

Premiul I: Sarea în bucate

Jula Janine, clasa a IV-a step by step, Școala Eco Europeană Andrei Șaguna

Îndrumător: Profesor Luppa Diana și Fonoage Loredana

 

Premiul II: Sarea în bucate

Popescu Andreea Denisa, clasa a III-a, Colegiul Național Sportiv Cetate

Îndrumător: Prof. Frenț Zina

 

Premiul III: Degețica

Osadici Agnes, clasa a III-a, Școala Primară Samuel

Îndrumător: Prof. Homeag Raluca

 

Mențiune: Soldățelul de plumb

Igna Timeea Maria, clasa a III-a A, Colegiul Ion Mincu

Îndrumător: Prof. Popițiu Rodica

Mențiune: Degețica

Stănescu Francesca, clasa a IV-a C, Colegiul Tehnic Energetic Dragomir Hurmuzescu, Școala Gimnazială Andrei Mureșanu

Îndrumător: Prof. Lașiță Doina

 

Festivitatea de premiere s-a încheiat, ca în fiecare an, cu o frumoasă paradă a costumelor reprezentând personaje din poveştile aflate în concurs după acordarea diplomelor din partea juriului pentru cele mai reușite costume.

Ioan Sebastian Bara

Cei mai tineri prieteni ai Bibliotecii noastre s-au întâlnit din nou cu personajele de teatru create pentru ei de artistul Edy Moțățăianu. În prezența unui numeros public prezent la eveniment, elevi de la Colegiul „Ion Mincu” și copii de la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6 din Deva, entuziastul prieten al copiilor, Edy Moțățăianu, și-a prezentat cele mai recente creații teatrale destinate nu doar celor mici ci, așa cum a mărturisit, copiilor „de la 3 la 93 de ani”. Într-adevăr, oricine are spiritul tânăr și se simte copil s-a putut bucura de piesele semnate de acest autor cu care ne-am mai întâlnit.
Prima piesă se numește „Prințul Degeaba” și este o „piesă de teatru avertisment”, după cum declară autorul. A fost premiată în anul 2013 la Concursul Național de Dramaturgie al Republicii Moldova.
A urmat cartea pentru copii intitulată „O altfel de …Poveste”, care se adresează mai mult preșcolarilor, fiind o poveste de colorat, în concepția grafică a artistului plastic Cătălin Dragomir, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
În sfârșit, „Zână Focului și Mână Lungă” este un audio-book, primul din seria „Pățaniile lui Ionel Bocănel”, o poveste interactiv muzicală.
Edy Moțățăianu este născut în 1966 la Craiova, fiind stabilit în Deva de la vârsta de șase ani. Copil de artiști, a fost de mic familiarizat cu lumea teatrului, a artei, cu scena Teatrului de Revistă din oraș. Pasionat de literatură, a vădit talent literar încă din anii școlii, scriind piese de teatru, scenarii inspirate în special din lumea basmelor, scrieri destinate cu predilecție copiilor. Acest public îl atrage prin inocența și prin deschiderea pe care o manifestă față de ideea de inovație în artă.
La acest eveniment a luat parte trupa de teatru „Cu Moț… în Frunte”, care a ilustrat aceste creații semnate Edy Moțățăianu.
Din nou, harul literar și imaginația autorului, dragostea acestuia pentru minunata lume a copilăriei, a basmelor și poveștilor, toate acestea au făcut să ne bucurăm de aceste creații originale menite să încânte orice copil.
Copiii au făcut cunoștință cu noi întâmplări trăite de îndrăgiții eroi Ionel Bocănel, Zâna, Liliana, Ionel cel cumințel, Baba Cloanța, Zâna Minunilor, Zâna Naturii, Spiridușul Verde Înrourat. Autorul a reușit să pătrundă în fascinantul și mereu proaspătul univers al poveștilor, a brodat istorioare pline de savoare, atractive, care au ținut copiii cu sufletul la gură.
Dialoguri vii, spontane, situații complicate, lacrimi și zâmbete, pățanii neașteptate, toate s-au înlănțuit într-o acțiune curgătoare, bine strunită de autor.
Toate piesele de teatru sunt un semn de prețuire față de personajele de poveste care ne-au luminat copilăria. Edy Moțățăianu a trăit ani buni în lumea fascinantă a teatrului, în mediul artistic, a stat în lumina rampei, a cunoscut rigorile interpretării unui text dramatic, a știut ce înseamnă viața din culise, a știut cum se dau replicile în piese și această bogată experiență a transpus-o în pagini de teatru pentru copii.
Se știe că publicul cel mai exigent sunt copiii, ei sunt atenți, sinceri în reacții, ei nu știu ce înseamnă aplauzele de complezență, ei apreciază o piesă și își spun cu sinceritate părerea. A scrie pentru copii este foarte dificil, pentru că ei detectează imediat orice urmă de falsitate, de nesinceritate.
De aceea, momentul artistic pe care l-a pregătit Edy Moțățăianu i-a făcut pe copiii prezenți să îndrăgească și mai mult poveștile, să le deschidă dorința de a citi, de a explora universul basmelor. Ei au văzut evoluînd în fața lor personaje vii, bine realizate, cu personalități puternice, rodul unei fine și atente observații din partea autorului. Dar și oamenii mari, cei cu vârste între 3 și 93 de ani, cum atât de inspirat îi numește autorul, s-au bucurat și au găsit motive de satisfacție artistică în tot ceea ce a pregătit artistul. Aceste ultime creații ale sale ne-au bucurat, ne-a făcut plăcere să petrecem câteva zeci de minute în compania atât de plăcută a eroilor care au prins viață în fața noastră.

Ioan Sebastian Bara