Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 19 decembrie 2014, la Salle d’Or din incinta Deva Mall, un eveniment cultural dedicat scriitorului și jurnalistului Ioan Velica la împlinirea a 60 de ani. Cu acest prilej, a fost lansată biobibliografia scriitorului realizată de Biblioteca Județeană.

Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani” împreună cu Corala Parohiei „Bunavestire” din Deva, sub bagheta dirijorului Gelu Onțanu-Crăciun, care în finalul acțiunii a susținut și un recital de colinde.

În semn de prețuire și recunoștință Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat scriitorului Ioan Velica o Diplomă de excelență pentru prezența remarcabilă în viața culturală a Văii Jiului și a județului Hunedoara.

Am fost onorați să-i dăruim scriitorului Ioan Velica biobibliografia întocmită cu profesionalism de biblioteca noastră, o biobibliografie care este o oglindă fidelă a unei vieți dedicate culturii, literaturii, istoriei. Deși de formație tehnică, inginer, domnul Ioan Velica a manifestat din cea mai fragedă tinerețe aplecare către literatură, muzică, teatru, către numismatică, sport, înșiruirea este lungă și ea demonstrează profilul de intelectual autentic al domniei sale.

Lista lucrărilor semnate Ioan Velica este impresionantă, la fel și aria tematică: istoria mineritului din Valea Jiului, personalitățile din Valea Jiului, istoria fanfarelor, viața teatrală, istoria minorităților etnice din zonă, pagini regăsite și puse în valoare grație unor asidue cercetări de arhivă. Pe drept cuvânt, domnul Ioan Velica este un adevărat cronicar al Văii Jiului, cea mai autorizată personalitate care poate oferi orice informație, din orice domeniu, legată de această fascinantă și complexă zonă a țării. De aceea, cărțile sale reprezintă un adevărat tezaur, un fond documentar de neocolit pentru oricine va dori să afle cât mai multe informații despre Valea Jiului, așezările și oamenii ei, istoria și tradițiile, viața culturală etc. Numeroasele premii obținute de domnul Ioan Velica, pentru multiplele sale realizări de-a lungul timpului – în domeniul literar, al cercetării istorice, în jurnalism – sunt o dovadă a faptului că munca plină de pasiune pe care a depus-o nu a rămas nerăsplătită.

Trebuie să remarc și generozitatea domnului Ioan Velica, grija pe care o manifestă pentru educația și formarea tinerilor, remarcabil fiind gestul domniei sale de a institui o bursă care îi poartă numele, în beneficiul elevilor de la Școala „Ana Colda” din Petrila.

Am fost extrem de onorați că ne-am aflat astăzi aici, împreună cu domnul Ioan Velica, am fost bucuroși că am putut să-i oferim această biobibliografie care va demonstra oricui realizările importante ale domniei sale în atât de multe domenii.

Încă o dată biblioteca județeană a dovedit că știe să-și aprecieze scriitorii, știe să le facă cunoscute realizările, știe să se bucure de prietenia unor personalități de talia domnului Ioan Velica.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a avut deosebita onoare de a fi organizatoarea manifestării spiritual-culturale dedicate împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Traian DORZ, personalitate de prim rang a spiritualității creștin-ortodoxe din România. Manifestarea s-a desfășurat în ziua de 18 decembrie 2014, la Salle d’Or din incinta Deva Mall.

Traian Dorz s-a născut la 25 decembrie 1914 în comuna Mizieș din județul Bihor, într-o familie de țărani înstăriți, de confesiune ortodoxă. Din cea mai fragedă tinerețe, la 15 ani, sub puternica impresie a scrierilor preotului Iosif Trifa din Sibiu, întemeietorul mișcării religioase „Oastea Domnului”, s-a apropiat definitiv de Dumnezeu și de această mișcare. A devenit colaborator al părintelui Trifa și a început să publice versuri religioase la gazeta sibiană „Isus Biruitorul”. La 21 de ani, în 1935, i se tipărește primul volum de poezii, „La Golgota”, urmat la doi ani de volumul „Pe drumul crucii”. Publicațiile editate de „Oastea Domnului” sunt interzise de Mitropolia Sibiului, iar după moartea părintelui Trifa, în 1938, Traian Dorz este obligat să părăsească Sibiul. Va scoate la Oradea gazeta „Ogorul Domnului”, apoi gazeta „Viața creștină”, la Cluj. După izbucnirea războiului, împreună cu prietenul și colaboratorul său, Ioan Marini, scot revista „Familia creștină”.

A cunoscut și suferințele vieții de pe front, iar după instaurarea comunismului a avut parte, ca adept și militant al „Oastei Domnului”, de persecuții, umilințe, privațiuni și ani grei de închisoare la Oradea, Gherla, București, Caransebeș, Satu Mare. A fost condamnat la 16 ani de muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea totală a averii. În toți acești ani, nu a încetat să scrie poezii inspirate din profunda credință în Dumnezeu, în Iisus Hristos și Fecioara Maria, poezii pe care le-a memorat și pe care, după ieșirea din închisoare, le-a așternut pe hârtie sau le-a rostit în fața benzii de magnetofon. Scrierile, poeziile sale s-au răspândit, în ciuda faptului că „Oastea Domnului” era interzisă de autorități. În ultimii ani ai vieții a avut o intensă activitate misionară, a organizat sărbători literare și a atras numeroși tineri spre „Oastea Domnului” și valorile creștine promovate de această mișcare. Ultimii ani ai vieții i-a petrecut la Hunedoara, unde a trăit auster, dar cu o mare putere de muncă, de creație a unor poezii religioase ce au atras aprecierea a sute de credincioși.

Manifestarea dedicată împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Traian Dorz a beneficiat de prezența unor personalități ecleziastice și culturale care au susținut un program ce a cuprins comunicări, recitaluri de cântece și versuri. Aceste momente au fost prezentate de cântărețul Costel Busuioc, Părintele Gheorghe Gogan, poeta Nuți Dragomir, Conf. Univ. Dr. Maricel D. Popa, cântăreața Alisa Toma, exegetul operei lui Traian Dorz, Ille Ionatan și editorul Nelu Beg.

Acești oaspeți deosebiți au ținut să fie prezenți la Deva pentru a comemora personalitatea de la a cărei naștere, în ziua de Crăciun, se împlinesc o sută de ani. Poate că nu este o simplă întâmplare, o coincidență, nașterea lui Traian Dorz în această zi cu semnificații profunde pentru fiecare creștin. A fost o zi aleasă, o zi sfântă, o zi prevestitoare a unui destin remarcabil pentru Traian Dorz, cel care a trăit o viață întreagă cu iubirea lui Dumnezeu în suflet, cu dragostea și devoțiunea pentru Isus Hristos și Sfânta Fecioară Maria.

Grație comunicărilor susținute, cei prezenți au avut prilejul să cunoască mai bine viața și creația lui Traian Dorz, au aflat detaliile unui destin unic, a unui destin clădit numai pe credință, pe încredere, pe iubire adâncă față de Dumnezeu și față de semenii noștri.

Această întâlnire ne-a făcut mai bogați spiritual, ne-a înălțat, ne-a apropiat unii de alții, dar în primul rând ne-a apropiat de Dumnezeu, în zilele ce au precedat sărbătoarea Crăciunului.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat la începutul lunii decembrie, la Salle d’Or din incinta Deva Mall, lansarea volumului de poezii „Din dragoste, introspecție sufletească”, semnat de Marinela Crețu și apărut la prestigioasa Editură Emia, condusă de distinsa poetă Paulina Popa, care a știut să decanteze valoarea unui scriitor și a publicat această carte plină de sensibilitate. Este al treilea volum de poezii al autoarei care, în anul 2012, a debutat cu placheta de versuri „Ora întrebărilor”.

A fost un eveniment cultural emoționant, dat fiind că autoarea, în semn de dragoste și atașament față de numeroasele persoane cu dificultăți neuromotorii, a donat întreaga sumă încasată din vânzarea cărții Asociaţiei Handicapaților Neuromotori Hunedoara-Deva. Gestul umanitar, de o mare noblețe sufletească, este justificat de biografia autoarei, de încercările la care a supus-o viața și peste care a trecut cu o puternică credință în Dumnezeu.

Marinela Crețu s-a născut în anul 1961 în comuna Chiochiş, judeţul Bistriţa- Năsăud, într-o familie de oameni credincioși. În anii copilăriei s-a stabilit cu familia în orașul Lupeni, unde a absolvit liceul. Este absolventă a Facultății de Tehnologie Chimică din Iaşi, Secţia Chimie-fizică, promoția 1986. După terminarea facultății, a fost repartizată ca profesoară la Liceul Sanitar din Hunedoara. A fost cadru didactic vreme de 29 de ani, la Hunedoara și Deva.

Dat fiind că a avut neșansa de a se naște cu probleme locomotorii, a trebuit să facă față mult mai multor greutăți și dureri decât un om care nu a cunoscut astfel de situații. În ciuda neajunsurilor, a numeroaselor operații prin care a trecut, a avut întotdeauna încredere în Dumnezeu și în oamenii din jurul ei a căror afecțiune a fost extrem de prețioasă. A trecut cu încredere și optimism peste suferința fizică, s-a considerat mereu un om normal, cei din jur au considerat-o la fel, și a făcut față cu succes tuturor încercărilor vieții. A găsit întotdeauna sprijin și putere în credința în Dumnezeu iar volumul pe care l-a lansat este o dovadă în acest sens. Poeziile ce alcătuiesc cartea au, cu precădere, tematică religioasă, mărturisesc o dragoste profundă față de Dumnezeu, față de Isus Hristos, față de sfinți și figuri luminoase ale Bisericii precum Arsenie Boca. Fiecare poezie poartă amprenta unei credințe pline de speranță și de încredere, o credință care a fost mereu un izvor de putere pentru Marinela Crețu. „Din dragoste, introspecție sufletească” este un volum impresionant prin credința și dragostea de Dumnezeu ce străbat din fiecare vers, un volum scris cu sufletul, dar și cu un incontestabil talent.

Lansarea volumului de versuri, eveniment petrecut în zilele ce premerg marea sărbătoare a Crăciunului, a fost un prilej de meditație și de introspecție pentru oricine trece prin greutăți, prin încercări, prin suferințe fizice greu de suportat. Toate acestea pot fi depășite mai ușor dacă în suflet se află înrădăcinată credința în Dumnezeu și în puterea lui fără margini.

Sigur, nu e ușor să treci prin viață cu trupul marcat de durere, să ai impresia că nu ești om întreg și să ai mereu impresia că lumea te izolează. Doamna Marinela Crețu a aflat un sprijin extraordinar în dragostea și căldura celor din jur, a familiei, a elevilor din Hunedoara și Deva cărora le-a fost profesoară vreme de peste 25 de ani. Dar mult mai importantă a fost credința pe care, zi de zi și clipă de clipă, a avut-o în Dumnezeu, rugăciunile pe care nu a contenit să le înalțe, faptele bune pe care le-a făcut, gândul curat pe care l-a avut întotdeauna.

Cu gând curat și cu talent a scris și acest volum de poezii, fiecare dintre ele o mică icoană, o carte care îi va bucura pe cititori, un volum de care se vor bucura și persoanele cu handicap neuromotor care vor primi, prin mărinimia doamnei Marinela Crețu, banii încasați din vânzarea cărții. Suma, oricât de mică, este o mână generoasă întinsă către oameni care cu adevărat au nevoie de ajutor, este un dar de la Dumnezeu, așa cum atât de plastic se exprimă poeta Marinela Crețu într-una dintre poeziile sale:

În fiecare bob de rouă,

În fiecare curcubeu,

E un dar ce minunat se-arată

E darul de la Dumnezeu.

Ioan Sebastian Bara

Sfârșitul lunii noiembrie îi adună an de an laolaltă pe prietenii Bibliotecii care, în număr mare, iau parte la activitatea noastră devenită tradițională dedicată marii sărbători de la 1 decembrie, ziua Marii Uniri, ziua noastră națională, ziua în care ținuturile românești s-au adunat între hotarele firești. Este sărbătoarea cea mai dragă inimilor noastre, o sărbătoare a întregirii neamului, a solidarității, a dragostei profunde pentru acest pământ. Patriotismul nu este un sentiment care se exprimă zgomotos, nu este o trăire pe care s-o afișăm cu ostentație, ci este o manifestare a unei iubiri adevărate, sincere și permanente față de pământul pe care ne-am născut.

Și în acest an, activitatea noastră cultural-educativă dedicată Zilei Naționale a României a fost ocazia unei puternice emoţii şi bucurii. Aceste sentimente le-am transmis, sperăm noi, tuturor tinerilor care, în ziua de 27 noiembrie, au făcut neîncăpătoare Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, locul devenit tradițional pentru activitățile noastre.

Așa cum procedează în fiecare an, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a dedicat şi în acest an Zilei Naţionale a României o activitate specială, având drept public-țintă tineretul, elevii de la colegiile și liceele devene. În această zi, cei prezenţi în sală au avut ocazia să urmărească o prezentare ce a avut ca temă Unirea cea Mare şi făurirea României Mari. S-a vorbit, documentat și competent, despre etapele/ pașii care au premers, în anul 1918, unirea de la 1 Decembrie – unirea cu Basarabia și Bucovina – apoi marele moment al unirii Transilvaniei, luând naștere astfel România Mare.

Este binecunoscut faptul că, dintre marile evenimente, dintre adevăratele ore astrale ale poporului român, ziua de 1 decembrie ocupă un loc predilect în inimile noastre. Unirea cu Patria mamă a fost un vis frumos al poporului român, un vis pentru care au luptat și și-au dat viața generații întregi de eroi.

Ziua de 1 decembrie 1918 a fost momentul de răscruce în care România a reușit, cu sacrificii făcute pe front, cu măiestrie diplomatică, cu ajutorul unui popor entuziast, să strângă între hotarele ei firești toate provinciile românești pe care jocul istoriei le-a smuls de-a lungul secolelor. De atunci, această primă zi de decembrie o purtăm cu dragoste în inimile noastre, aşa cum cu iubire privim tricolorul, așa cum cu iubire cântăm „Deșteaptă-te, române!”. Poporul nostru a iubit întotdeauna ziua de 1 Decembrie, a iubit-o cu teamă în anii negri și tulburi în care această sărbătoare a fost interzisă și alungată din cărțile de istorie, omisă din şirul sărbătorilor neamului, aşa cum alungate și ignorate au fost şi marile personalități care au avut un rol crucial în unirea de la 1918, în primul rând Regele Ferdinand Întregitorul și Regina Maria. Astăzi, însă, putem vorbi liber despre toate aceste personalități, românii și-au redobândit istoria, românii au dreptul și datoria să-și cunoască istoria așa cum a fost. Astăzi, ziua de 1 Decembrie a devenit, pe bună dreptate, Ziua Națională a României, ziua care le amintește românilor, în orice colț de lume s-ar afla, că au o Patrie care trebuie iubită, respectată, o Patrie care trebuie slujită necondiționat.

Au trecut aproape o sută de ani de la acea zi de 1 decembrie, când ningea ușor peste Cetatea Alba Iuliei, unde intrase odinioară Mihai Viteazul, unde Horea a sfârșit ca un martir, unde își doarme somnul Iancu de Hunedoara. Cu toate acestea, mărturiile celor care au fost prezenţi acolo, la Alba Iulia, care au trăit momentele de uriaș entuziasm ale proclamării Unirii sunt tot mai vii. Este momentul să ne plecăm frunțile și să adresăm un gând de recunoștință celor care au făurit România Mare, inclusiv să cinstim memoria sutelor de hunedoreni care au participat la Marea Unire, hunedoreni din Țara Moților, de pe Valea Mureşului, a Cernei, din Valea Jiului etc. În acea zi de 1 Decembrie 1918 un vis de veacuri a prins viață: s-a făurit România întregită, o Românie unită sub tricolor.

Se cuvine ca tinerii de azi să afle cât mai multe despre această zi de emoționantă sărbătoare a românilor, să ştie ce datorăm înaintaşilor noştri, să treacă dincolo de datele istorice seci şi să se aplece cu interes asupra unor evenimente care ne-au marcat destinul ca naţiune europeană demnă.

Activitatea pe care a organizat-o azi Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva are tocmai această menire și, cu siguranță, după ce tinerii au urmărit prezentarea, au devenit mai bogați spiritual și mai mândri că aparțin acestui popor.

Ca de obicei, în finalul prezentării au fost adresate întrebări din tematica Unirii, cele mai bune răspunsuri fiind recompensate cu cărți noi și cu diplome oferite de Bibliotecă.

Ioan Sebastian Bara

Un alt eveniment cultural organizat de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în luna noiembrie, 2014, a fost lansarea volumului de teatru pentru copii „Oglinda fermecată”, semnat de actrița Ileana Zanche Moțățăianu. În carte sunt cuprinse piesele de teatru: „Bunica Ileana”, „Făt Frumos și Ileana Cosânzeana”, „Țumpay Marinarul” și „Oglinda fermecată”, aceasta din urmă dând titlul volumului. Aranjamentul muzical este semnat de Ștefan Moțățăianu.

Doamna Ileana Zanche Moțățăianu nu este doar o mare actriță, care vreme de patru decenii a slujit cu devotament și talent scena deveană, ea este și o fină și talentată autoare de piese de teatru pentru copii. Pentru că, se știe, universul copilăriei nu ne părăsește nicicând și o viață întreagă trăim cu amintirea anilor în care am fost copii. Piesele de teatru pe care doamna Ileana Zanche Moțățăianu le-a adunat în volumul „Oglinda fermecată” sunt piese vii, dinamice, atractive, care aduc pe scenă lumea unor personaje de care spectatorii se simt imediat legați.

Publicul prezent a fost extrem de încântat de personaje ca Țumpay Marinarul, Adina, nepoțica ei, bunica Ileana, Zâna Florilor, oglinda fermecată, Zâna Laura etc. Toate piesele au părți cântate, pe melodii inspirate, compuse de Ștefan Moțățăianu. S-ar putea spune că am asistat la prezentarea unor „comedii cu cânticele”, ca piesele lui Alecsandri. Iar talentul și entuziasmul Trupei „Cu Moț… în frunte” au făcut să prindă viață eroi îndrăgiți: Ionel Bocănel, bunica lui Ionel Bocănel, Zâna Zânelor, Ionel Bocănel bătrân, aceștia făcând parte din piesa atât de îndrăgită de copii „Magicianul închipuit”.

Ileana Zanche Moțățăianu a dovedit că se înscrie cu acest volum printre cei mai iubiți autori de piese pentru copii.

Am pășit în minunata lume a personajelor create de doamna Ileana Zanche Moțățăianu și am fost din nou copii, am visat și am râs odată cu ei.

Ioan Sebastian Bara

Chiar în ziua în care s-au împlinit o sută de ani de la nașterea marelui povestitor și autor de cărți pentru copii, Alexandru Mitru, la 6 noiembrie 2014, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat un eveniment cultural intitulat Centenar Alexandru Mitru. Evenimentul a fost dedicat cu precădere elevilor din clasele V-VI de la gimnaziile din Deva.

Am considerat oportun să consacrăm un eveniment special scriitorului Alexandru Mitru, întrucât el a fost și continuă să fie autorul român de literatură pentru copii cel mai îndrăgit. Cărțile lui se bucură de același succes precum operele lui Jules Verne, Karl May, Alexandre Dumas-tatăl etc. Alexandru Mitru este scriitorul ale cărui cărți au fost citite cu pasiune de generații întregi de copii și adolescenți, operele lui fiind nelipsite din bibliotecile bunicilor și părinților noștri, iar zeci de generații de tineri au citit pe nerăsuflate, cu pasiune, celebrele sale povestiri. Prin aceste cărți au prins viață zeii Olimpului pe care i-am cunoscut îndeaproape, am trăit cu emoție atâtea și atâtea episoade celebre: nașterea lui Zeus, a lui Poseidon, a lui Hades, viața zeițelor Afrodita, Artemis și Atena, am urmărit cu uimire muncile lui Hercule, vitejiile lui Prometeu, isprăvile lui Ulise și episoade din Războiul troian. Toate acestea ne-au fost, mai târziu, de folos ca să înțelegem marile capodopere ale literaturii universale, piesele tragicilor greci, romane și piese de teatru inspirate din mitologia greco-romană. Tot la fel, marii eroi de legendă – Roland, Cidul, Tristan, Siegfried, Arthur și cavalerii Mesei Rotunde etc. – au prins viață în nemuritoare pagini semnate Alexandru Mitru, un scriitor-povestitor de geniu, cu un stil accesibil, plăcut, cu o dorință evidentă de a duce la lumină fapte și eroi de legendă.

Ținuturile noastre românești au ocupat și ele un loc important în creația lui Alexandru Mitru, legendele Carpaților, eroii noștri populari, fapte de vitejie petrecute pe aceste meleaguri fiind povestite cu același har.

Alexandru Mitru s-a născut la Craiova, la 6 noiembrie 1914, a făcut studiile medii la Liceul „Frații Buzești”, a urmat apoi facultățile de Științe (1935) și Litere și Filosofie (1940) ale Universității din București. A fost profesor la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, unde a condus cenaclul literar „Luceafărul”. Preocupările literare și le-a valorificat prin colaborarea la principalele reviste literare ale vremii („Ramuri”, „Universul literar”, „Lumea copiilor”, „Flacăra”, „Gazeta literară”) și prin publicarea unui număr mare de cărți pentru copii și tineret. A debutat în anul 1932, cu nuvela „Păpușa”. Este autorul unor binecunoscute volume de basme: „Copiii muntelui de aur” (1954), „În țara legendelor” (1956), „Basmele mării” (1957), „Palatul de argint” (1957). Mitologia greco-romană a fost una dintre marile sale pasiuni și a făcut-o accesibilă celor tineri în volumele „Isprăvile viteazului Heracle” (1959) și „Legendele Olimpului” (1960-1962), aceasta din urmă fiind una dintre cele mai îndrăgite cărți ale sale. La fel de celebre sunt și cele două volume intitulate „Din marile legende ale lumii” (1963-1965), cărți scrise într-un stil plăcut, atractiv, care i-au familiarizat pe tinerii cititori cu marii eroi ai legendelor universale.

Alexandru Mitru a scris și povestiri pentru copii și tineret : „Păpușa” (1932), „Albumul de geografie” (1951), „Flori pentru Mihaela” (1964), „Săgeata căpitanului Ion” (1967), „Vulturii de foc” (1970), „Domnul din Vladimiri” (1971), „Joc” (1977), „Dansez cu tine” (1981).

Istoria națională și legendele românești au fost și ele sursă de inspirație pentru numeroase cărți semnate de Alexandru Mitru: „Copiii muntelui de aur” (1954), „În țara legendelor” (1956), „Palatul de argint” (1957), „Basmele mării” (1957), „Săgeata căpitanului Ion” (1967), „Vulturii de foc” (1970).

Alexandru Mitru a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor în 1967 și Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pe anul 1968.

În 1976 i s-a conferit „Placheta Premiului European pentru întreaga operă și merite deosebite în literatura pentru copii și tineret”.

Elevii prezenți în sală au putut cunoaște viața și creația acestui mare scriitor român care a considerat că literatura pentru copii și tineret este la fel de importantă ca marea literatură, că tineretul merită cărți scrise cu talent, că eroii și legendele pot oferi întotdeauna modele de viață, modele etice pentru cei tineri. De aceea, cărțile lui Alexandru Mitru nu îmbătrânesc niciodată, ele au aceeași prospețime ca acum o jumătate de secol, atunci când au fost scrise, că un mare scriitor este veșnic actual și fiecare generație de cititori se regăsește în câte o părticică din cărțile semnate de Alexandru Mitru. De asemenea, oricine dorește să stăpânească solide cunoștințe de cultură generală trebuie să aibă printre lecturile sale cărțile lui Alexandru Mitru, cărți care întregesc cunoștințele dobândite la școală.

Viața și opera lui Alexandru Mitru au fost prezentate în fața elevilor, la final fiind adresate întrebări din prezentarea făcută, iar răspunsurile corecte au fost răsplătite cu premii în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Ioan Sebastian Bara

Ori de câte ori Biblioteca Județeană organizează sărbătorirea unui scriitor, a unui om de cultură din județul nostru, ea face un gest de prețuire pentru cei care făuresc cultură, iar acest lucru reprezintă o îndatorire de onoare a bibliotecii noastre. Am fost, suntem și vom fi întotdeauna alături de scriitorii noștri și nu uităm să le mulțumim pentru faptul că, datorită lor, suntem tot mai bogați spiritual.

La începutul lunii noiembrie l-am serbat pe scriitorul Radu Igna, dascăl și intelectual de mare profunzime, cel care ocupă un loc aparte printre scriitorii hunedoreni. Au venit în număr mare prieteni, colegi, admiratori ai omului și scriitorului Radu Igna. Sigur că nu e ușor să cuprinzi în câteva cuvinte viața și creația unui om, a unui scriitor hărăzit cu talent, cum este Radu Igna. Așa cum atât de elegant și de sugestiv mărturisește, cu o modestie și o discreție proprii marilor spirite, în viața lui nu s-a întâmplat nimic deosebit: a scris niște cărți… Dar aceste cărți reprezintă o valoare, aceste cărți au îmbogățit literatura română, aceste cărți pot sta cu cinste alături de cărțile oricărui prozator consacrat.

Ca un dar făcut confratelui său în ale scrisului, scriitorul Constantin Stancu, în acest an aniversar, a scos de sub tipar un volum dedicat personalității și creației lui Radu Igna, carte ce se intitulează „Lecția discretă de umor și viață în opera lui Radu Igna”. Într-adevăr, cine îl cunoaște pe Radu Igna, cine i-a citit cel puțin o carte – despre Țara Hațegului, despre Istanbul, nuvelele și romanele sale – știe că întreaga existență și creație a acestui scriitor este așezată sub semnul unei discreții și a strădaniei de a fi scriitor în adevăratul înțeles al cuvântului. Deși, asemenea lui Tudor Arghezi, a venit relativ târziu în literatură, a publicat la vârsta la care nu mai era tânăr, Radu Igna s-a impus de la început cu proza lui, cu volumele sale, în fața unei critici literare exigente și a unui public cititor care știe să deosebească talentul de grafomanie.

Anii în care a fost dascăl de limba și literatura română și de limba engleză, anii în care a format zeci de generații de elevi, l-au ajutat să observe atent o lume căreia încerca să-i deslușească rosturile. A acumulat o uriașă experiență de om, de profesor, experiență pe care a transpus-o în pagini de proză care, de la început, a atras atenția criticii literare. Târziu, cu o modestie devenită proverbială, specifică unor caractere alese, Radu Igna a îndrăznit să publice, să vină în lumea literară în care s-a remarcat ca o voce puternică, expresivă, de o mare forță epică.

Fiecare pagină semnată Radu Igna este o frântură de viață adevărată, eroii săi trăiesc la cote maxime, sunt personaje convingătoare, își pun întrebări despre lumea tot mai complicată în care le este dat să-și ducă zilele. Autorul stăpânește perfect tehnicile prozei, fie că e vorba de roman, nuvelă, schiță, știe să investigheze străfundurile sufletești ale personajelor, știe să le dea viață și strălucire, știe să le facă credibile și adevărate.

Dincolo de lumea eroilor din proza lui Radu Igna, dincolo de cărțile de ficțiune, impresionează la scriitorul-dascăl paginile extraordinare dedicate Țării Hațegului, acelor locuri în care scriitorul a trăit cea mai mare parte a vieții și de care s-a atașat cu tot sufletul. De aceea, ani de zile a scormonit arhive, a citit documente, a stat de vorbă cu oameni de toate categoriile sociale ca să afle, ca să consemneze, ca să aștearnă pe hârtie pagini de referință despre această zonă a României în care, se știe, s-a plămădit poporul nostru. Istoria, geografia, etnografia, tot ce e legat de Țara Hațegului a trecut prin filtrul plin de dragoste al scriitorului, o dragoste discretă, dar cu atât mai profundă și mai adevărată. Locuri, oameni, întâmplări, evocări, amintiri despre Țara Hațegului și „vocația culturală” a ei, toate convertite în pagini de carte, fac parte din tezaurul literar pe care Radu Igna îl lasă tuturor celor care se simt legați de acest colț de țară.

Toate acestea reprezintă doar o mică parte din ceea ce s-ar cuveni spus despre scriitorul Radu Igna, despre tot ceea ce creația lui înseamnă pentru cultura hunedoreană. Biblioteca Județeană i-a oferit o biobibliografie în semn de prețuire pentru întreaga sa viață și activitate literară. Este o mică ofrandă pentru un mare și important scriitor.

Ca semn de recunoștință i s-a mai oferit dascălului și scriitorului Radu Igna din partea Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva o Diplomă de excelență pentru întreaga contribuție la afirmarea spiritualității hunedorene.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat la începutul lunii noiembrie 2014, la Salle d’Or din incinta Deva Mall, lansarea volumelor de versuri intitulate Rătăciri în timp și Pe drumul oaselor al căror autor este poetul Stejărel Ionescu, volume apărute la Editura Tipo Moldova din Iași și, respectiv, Editura Măiastra din Tg. Jiu, în ținute grafice deosebite.

Și de această dată am avut ocazia să verificăm adevărul incontestabil pe care îl știu atât de mulți: poezia este mereu tânără, este veșnică, ea nu are început și nu are sfârșit. Trăim cu poezia alături de noi, iubim poezia, îi respectăm și îi prețuim pe poeți, le oferim de fiecare dată ocazia să se exprime și să se afirme. Aceasta este una dintre menirile unei biblioteci: să permită afirmarea neîngrădită a spiritului creator. De aceea, lansarea unor volume de poezie este de fiecare dată un prilej de bucurie și satisfacție pentru noi.

Biblioteca Județeană promovează în permanență scriitorii din județ care au mereu deschise ușile instituției noastre și cărțile lor se află la loc de cinste pe rafturile bibliotecii.

Volumele au fost lansate chiar în ziua în care poetul Stejărel Ionescu a împlinit 59 de ani, fiind născut la 5 noiembrie 1955, la Uroi (Simeria). Este absolvent al Universității de Tehnoeconomie Europeană (2004), Secţia Drept. De peste trei decenii este pasionat de jurnalistică și poezie, primele articole în ziar apărându-i în 1975. În 1977 a publicat prima poezie, într-un ziar al Armatei, în timp ce era militar în termen. Pasiunea pentru poezie și-a fructificat-o prin colaborarea cu cenaclurile literare „Ritmuri” din Deva şi „Flacăra” din Hunedoara. A fost un bun prilej de a cunoaște poeții consacrați: Valeriu Bârgău, fraţii Ioan şi Eugen Evu, Neculai Chirica etc. A colaborat la ziare şi reviste literare, a făcut înregistrări la Radio-Timişoara. De asemenea, a participat la concursuri literare, unde a obţinut mai multe diplome şi premii. A activat la Cenaclul „Orizont” (Timișoara), Cenaclul de luni (Bucureşti) şi la Cenaclul prin corespondenţă (Târgovişte). Până în 1989, nu a reuşit să publice nicio carte, prima care ce a văzut lumina tiparului fiind volumul de versuri „Trandafirii de rouă”, apărut în anul 2000. În 2002 a urmat volumul „Tăcere şi singurătate”, în 2008, volumele „Somnul îngerului” şi „Lacrima – un nume sfânt”, în 2009, „Dați-mi pace”, în 2010, „Cu Dumnezeu prin hergheliile de cai”. În anul 2012 a publicat volumul „Iarăși mi se pregătește ceva”, în 2013, volumele „Dumnezeu ne poartă pașii prin hergheliile nopții”, „Drumul sihaștrilor”, „Castelul de nisip”, „Suflet nemuritor”, în anul 2014 fiind publicate: „Nemuritorii cuvintelor”, „Paradigme virtuale”, „Pe drumul oaselor” și „Rătăciri în timp”.

Volumul „Rătăciri în timp” este, de fapt, o antologie, un florilegiu de poezii din șase volume de versuri anterioare semnate Stejărel Ionescu. De la volumul de debut, „Trandafirii de rouă” apărut în anul 2000, până la volumul din 2010, „Cu Dumnezeu prin hergheliile de cai”, cititorul avizat va observa și va sesiza evoluția talentului poetic al lui Stejărel Ionescu, arta de a stăpâni un limbaj poetic original, un simț artistic rafinat, un stil din ce în ce mai bine personalizat. Poetul vine în fața cititorilor săi cu mari și profunde subiecte, interogații filosofice prezente de mii de ani în preocupările poeților adevărați: amintirea locurilor natale, imaginea sacră a părinților, credința în Dumnezeu, iubirea care pune în mișcare astrele, trecerea în altă dimensiune, în alt timp, moartea care nu iartă pe nimeni și al cărei mister rămâne nedezlegat. Toate aceste teme îl preocupă pe poetul Stejărel Ionescu și versurile lui mărturisesc o trăire autentică, o ardere artistică proprie unor spirite preocupate de marile întrebări ce frământă întreaga omenire. Și poeziile din cuprinsul acestor două volume, ca și precedentele pe care le-am lansat cu altă ocazie, fac dovada clară a unui har autentic evident, autorul stăpânind cu aceeași măiestrie tehnica versificației clasice, cât și versul liber, modern, neînchistat în rigorile rimei.

Volumul „Pe drumul oaselor” este structurat sub forma unui triptic – Călătoria, Privighetorile nopții, Zborul – tema recurentă fiind aceea a morții și a misterului acesteia.

Cele două noi volume propun, și de această dată, o viziune originală, profundă, a marilor interogații care preocupă și frământă de milenii ființa umană în general și personalitatea poetului în mod deosebit.

Așa cum remarcă scriitoarea Cezarina Adamescu în revista „Semne”, vorbind despre universul liric al lui Stejărel Ionescu, „rostirea firească a sunetului, trecut prin filtrul liric, aduce fiori de lumină din izvoarele sinelui. Și lumina aceea de aură nu trebuie strivită, nici înnăbușită”.

A fost susținut și un moment artistic: Actrița Isabela Hașa a dat viață unor poezii din cele două volume.

Cu prilejul lansării, iubitorii de poezie au purtat un dialog cu autorul volumelor și au avut plăcuta surpriză să descopere în Stejărel Ionescu un poet dăruit cu talent, sensibil și bun stăpânitor al tehnicilor poetice.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a dedicat și în acest an o activitate specială sărbătorii de Halloween, o sărbătoare pe care cei tineri au asimilat-o cu mare entuziasm. Este o sărbătoare a bucuriei, a fanteziei, a ingeniozității.

Anul acesta, în după-amiaza zilei de 31 octombrie, incinta Bibliotecii Județene, a cărei curte a fost decorată cu bostani-felinar, cum cere tradiția, a fost gazda unor momente recreative la care au luat parte numeroși copii și adolescenți, elevi de la școlile generale din Deva, dar au fost de față și oameni de toate vârstele, dornici să petreacă câteva ore de magie și bună dispoziție.

Au fost prezentate obiceiuri și tradiții de Halloween, s-a vorbit celor prezenți despre originea acestei îndrăgite sărbători care vine din spațiul anglo-saxon și american. Biblioteca a stimulat spiritul competițional și a organizat două atractive concursuri cu tematică adecvată sărbătorii:

• Cel mai înspăimântător costum, câștigătorii fiind:

Locul I – Rosetti Toma – clasa a V-a A, Colegiul Național „Decebal”

Locul II – Topor Sidonia – clasa I Plastică, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”

Locul III – Cândea Alexandra Andreea – clasa a V-a, Colegiul Național „Sabin Drăgoi”.

• Dovleacul de groază, câștigărorii fiind:

Locul I – Sala Vlad Andrei – clasa a IV-a B, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”

Locul II – Ciubică Denisa Bianca – clasa I A, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”

Locul III – Ciuper Răzvan – Clasa 0, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”.

Câștigătorii au fost răsplătiți cu premii frumoase în cărți și diplome.

Costumele, inspirate din figurile supranaturale – monștri, schelete, vrăjitoare, diavoli – au adus un plus de farmec după-amiezii de Halloween petrecute la Bibliotecă.

Un moment deosebit ne-a oferit trupa de dans de societate și dans modern „Dansandra”, condusă de prof. instructor-coregraf Andreea Rusan, dansând „Valsul morții”.

De asemenea a fost prezentă trupa „The Witches” a clasei a IV-a A de la Colegiul Tehnic „Dragomir Hurmuzescu”, dansând „Calling all the Monsters”, sub îndrumarea prof. înv. primar Luncan Petronela.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a dedicat un eveniment cultural special celei de-a 70-a aniversări a scriitorului Dumitru Hurubă. Evenimentul a avut loc în ziua de 24 octombrie 2014, la Salle d’Or din incinta Deva Mall.

Așa cum bine se știe, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a fost întotdeauna o prietenă devotată a scriitorilor hunedoreni, scriitori de care am avut mereu nevoie, pe care i-am simțit mereu aproape și de care, la rândul nostru, am fost noi înșine aproape. Este un adevăr, care nu trebuie demonstrat, faptul că unul dintre cei mai îndrăgiți și mai calzi prieteni ai Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva este scriitorul, omul de cultură, Dumitru Hurubă. Așa cum fac bunii prieteni între ei, așa cum își fac daruri, i-am dăruit și noi scriitorului sărbătorit o amplă biobibliografie, întocmită de noi cu pricepere, dar și cu multă  afecțiune.

Este foarte greu să găsești cele mai potrivite cuvinte care să exprime cât mai bine, într-un moment atât de emoționant, întreaga gamă de sentimente pe care le-am trăit acum, când scriitorul și omul de cultură Dumitru Hurubă a împlinit o vârstă frumoasă, a deplinei maturități și înțelepciuni. La ceas aniversar, i-am adresat, alături de zecile de admiratori și prieteni prezenți, un cald La mulți ani! și i-am mulțumit pentru atâtea și atâtea ceasuri de încântare pe care paginile scrise ni le-au oferit, descrețindu-ne frunțile și inducându-ne acea stare de râsuʼ plânsuʼ pe care o știm de la Nichita Stănescu.

Cariera literară a lui Dumitru Hurubă, desfășurată pe parcursul a peste 50 de ani, este o veritabilă poveste de dragoste dintre acesta și arta cuvântului, a slovei românești bine strunite.

Cele peste 30 de volume scrise de-a lungul unei vieți sunt o veritabilă carte de vizită care ar face cinste oricărui scriitor. Încă de la primele pagini publicate, la Târgu-Mureș, în urmă cu aproape 40 de ani, Dumitru Hurubă a atras atenția cunoscătorilor de literatură care au înțeles că au de-a face cu un prozator talentat, viguros, cu un observator fin și inteligent al realităților sociale pe care le-a înregistrat și le-a transpus în literatură cu har și pricepere. Cariera literară a lui Dumitru Hurubă a fost una prestigioasă, ea a stat sub semnul talentului, dar și al unui respect profund față de cititori, cărora li se adresa.

O simplă enumerare a titlurilor unor volume semnate Dumitru Hurubă demonstrează marea varietate tematică a prozei sale și creionează un tablou fidel al realităților din țara noastră, mai ales din perioada de după 1990, când viața socială și politică a devenit extrem de efervescentă și doar un spirit analitic fin, așa cum s-a dovedit a fi Dumitru Hurubă, o putea descifra și explica, prin scrisul său.

Nu este, de aceea, exagerat să afirmăm că asemenea lui Caragiale, Dumitru Hurubă simte „enorm” și vede „monstruos”, așa încât ceea ce rezultă, cărțile sale, sunt o radiografie fină, fidelă, nemiloasă a unei societăți în schimbare. Întreaga operă a lui Dumitru Hurubă reprezintă, în realitate, o cronică scrisă a complexelor realități politico-sociale din România ultimului sfert de secol. Proza lui Dumitru Hurubă se citește cu plăcere, personajele sale conving, trăiesc, sunt autentice, nu au nimic fals, par coborâte de pe scena vieții în paginile cărților.

Apreciat de exigenta critică literară încă de la debut, găzduit în paginile unor prestigioase reviste literare unde nu oricui îi era dat să publice, Dumitru Hurubă a dovedit în permanență că este un scriitor autentic, de mare forță epică, un excelent observator al vieții de zi cu zi căreia îi extrage esența și o sublimează în artă literară. Titlurile scrierilor sale, la simpla lor citire, oferă un tablou extrem de viu, de autentic și radiografiat milimetric al realităților românești ante și postdecembriste.

Despre creația sa literară, scriitorul Dumitru Hurubă ne mărturisește: „Evanghelia mea literară, în care cred cu sfinţenie, este aceea când îmi reuşeşte câte-un text, câte-o creaţie proprie, care (…) de multe ori se reduce la o singură frază sau chiar propoziţie. Aş vrea să înţelegi de-aici, fără să fie o laudă, că muncesc enorm pe text, iar după ce este tipărit, încă mai regret că, parcă, ar fi sunat mai bine altfel… Aceste trăiri ale mele, în calitate de scriitor, au la bază tocmai sinceritatea cu care îmi trimit mesajul către cititor. Şi (…) nu rar se întâmplă să-mi întreb un cititor prezumtiv: măi, omule, îţi place cum sună? Adică nu, nu vreau să-mi trădez cititorii nici măcar cu o virgulă. Între mine şi ei este o punte pe care scrie mare SINCERITATE – sper să reziste mult şi bine în timp…”. Este o veritabilă profesiune de credință făcută de un om al condeiului pentru care scrisul reprezintă însăși rațiunea de a fi.

Numele lui Dumitru Hurubă poate sta cu cinste alături de prozatori iluștri, umoriști prin excelență, precum Tudor și Vlad Mușatescu, Teodor Mazilu, Ion Băieșu, Laurențiu Cerneț etc. Ca și la acești „monștri sacri” ai literaturii române, și în proza lui Dumitru Hurubă cititorul atent va avea surpriza să descopere acelaşi inepuizabil talent, aceeaşi subtilă ironie, aceeaşi scrutare acută şi pertinentă a unei lumi complicate şi de cele mai multe ori nemiloase.

În mijlocul acestui moment festiv, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat scriitorului Dumitru Hurubă o Diplomă de excelență pentru întreaga activitate pusă în slujba literaturii române.

O altă surpriză a fost momentul muzical susținut de Corala Parohiei „Bunavestire” din Deva, sub bagheta dirijorului Gelu Onțanu-Crăciun.

Toți cei prezenți am fost extrem de fericiți și bucuroși că i-am putut spune „La mulți ani, cu sănătate, bucurii și cărți la fel de bune, lui Dumitru HURUBĂ!”

Ioan Sebastian Bara