Ziua de 24 ianuarie a fost serbată, și în acest an, cu aceeași bucurie, la Biblioteca Județeană. Așa cum ne-am obișnuit deja prietenii, am pregătit manifestări speciale menite să sublinieze importanța și ecoul peste timp pe care acest eveniment istoric de mare importanță le-a avut în destinul României.

În mod deosebit, Biblioteca a invitat tineri, elevi de la colegiile și liceele din Deva, cei care aparțin unei generații ce trebuie să cunoască momentele de răscruce din istoria noastră, precum și personalitățile care au făurit Mica Unire și au ctitorit România modernă.

Sărbătorirea a început într-un mod inedit și emoționant: încă de dimineață, elevi de la colegii și licee din Deva (Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național „Sabin Drăgoi”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, „Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul Tehnologic „ Grigore Moisil”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”), s-au adunat în fața statuii lui Traian din fața Primăriei Municipiului Deva, unde au fost întâmpinați de o parte a colectivului Bibliotecii Județene. În acordurile Horei Unirii, cu tricolorul în mâini, au format o impresionantă coloană care a pornit spre Bibliotecă, sub privirile trecătorilor. S-a trecut pe lângă clădirea Universității din Deva, pe a cărei fațadă se află placa comemorativă ce menționează trecerea pe aici a lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866, în drumul său spre exil.

În dimineața zilei de 23 ianuarie, curtea Bibliotecii a devenit neîncăpătoare pentru toți cei prezenți, toți cei care voiau să dea mână cu mână și să danseze Hora Unirii. Îndrăgitele acorduri, versurile care ne merg la suflet de fiecare dată, au refăcut parcă atmosfera însuflețită de acum peste un secol și jumătate când s-a făurit Unirea Principatelor Române, atunci când munteni și moldoveni au așezat o piatră de temelie la ctitorirea României de azi. Poezia lui Vasile Alecsandri a apărut în iunie 1856, în ziarul Steaua Dunării, ea a fost cunoscută, îndrăgită, iar muzica lui Alexandru Flechtenmacher a sporit entuziasmul cu care toți cei ce o ascultau, în Moldova și Țara Românească, au luat parte la momentele unice din ianuarie 1859 de la Iași și București

Cu acest entuziasm, transmis de acordurile celebrei Hore, cei prezenți au luat parte la al doilea moment important menit să evoce ziua de 24 ianuarie 1859: în Sala de Lectură a Bibliotecii a fost prezentat un interesant material intitulat Artizanii Unirii. Au fost prezentate, pe larg, cele mai importante momente care au premers Unirea de la 1859 și marile figuri de patrioți români care, fiecare, au contribuit la realizarea acestui ideal al românilor din Muntenia și Moldova. Nume ca Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Al. I. Cuza, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Ion I. Brătianu și alții, au fost evocate și s-a prezentat activitatea lor intensă în realizarea Micii Uniri. Toate aceste personalități, acești artizani ai Unirii, au rămas în cartea de istorie a neamului, și-au legat numele de unul dintre cele mai importante și mai îndrăznețe proiecte naționale, proiect ce i-a adunat laolaltă pe toți cei care, deocamdată doar în Muntenia și Moldova, simțeau românește și erau „de-o făptură și de-o seamă”.

Mihail Kogălniceanu, unul dintre principalii făuritori ai Unirii, a lăsat cuvinte memorabile legate de acest important eveniment petrecut la mijlocul secolului XIX, o pledoarie entuziastă și emoționantă pentru unire și pentru realizarea acestui vis secular al românilor, atunci când a afirmat, în Adunarea ad-hoc a Moldovei: „Dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea hrănită de toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care, împlinită, va face fericirea generaţiilor viitoare, este Unirea Principatelor într-un singur stat, o unire care este firească, legiuită şi neaparată”.

Prezentarea acestor figuri luminoase din galeria marilor noștri bărbați de stat a fost urmărită cu atenție de către elevii de gimnaziu prezenți în sală. La finalul prezentării, le-au fost adresate întrebări din materialul urmărit, cei care au răspuns corect fiind, ca de obicei, răsplătiți cu frumoase premii în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Am fost foarte bucuroși pentru că, și în acest an, evocarea Unirii Principatelor Române a atras un numeros public şi am avut ocazia să fim împreună pentru a evoca una dintre cele mai îndrăgite pagini de istorie românească.

Ioan Sebastian Bara

Mijlocul lui ianuarie a devenit prilej de evocare și de cinstire a personalității poetului nostru național, Mihai Eminescu.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a avut în permanență în programul activităților culturale pe care le-a organizat de-a lungul anilor, marcarea așa cum se cuvine a zilei de naștere a lui Eminescu, zi devenită Ziua Națională a Culturii Române.

Eminescu este un nume de referință, un permanent punct luminos care a traversat epoci, a trecut de la o generație la alta cu sfințenie și prețuire. Opera lui Eminescu se studiază în școală, creației sale îi sunt dedicate concursuri literare, festivaluri de poezie, s-ar părea că nimic nu mai poate fi adăugat lungului șir de manifestări care pun în valoare moștenirea eminesciană.

Cu toate acestea, Biblioteca noastră organizează an de an, cu o participare tot mai numeroasă, momente culturale închinate lui Eminescu. Locul de întâlnire a devenit statuia lui Eminescu din Parcul de la poalele Cetății Deva. Poetul primește la picioarele sale buchete de flori din partea celor ce îi iubesc poezia, din partea celor care știu că opera lui este fără de moarte. Și în acest an, la 15 ianuarie 2015, am început cea de-a VI-a ediție a manifestării omagiale desfășurate sub genericul Eminesciana. Din valurile vremii… la statuia lui Eminescu. Au venit foarte mulți scriitori, profesori, prieteni ai bibliotecii, tineri, dar nu au lipsit nici oameni cu tâmplele cărunte, toți animați de aceeași dragoste față de Eminescu omul și Eminescu poetul, Eminescu gazetarul, Eminescu autor de proză.

După cuvântul de evocare rostit în fața celor prezenți de managerul bibliotecii, a fost invitat să ia cuvântul prof. Gligor Hașa, venerabil cărturar, iubitor și exeget al operei eminesciene, cel care și-a legat numele de atâtea și atâtea activități culturale dedicate marelui nostru poet pe care l-a numit, într-o excelentă carte a sa, muntele fără poteci.

Poetă dăruită cu har, cu sensibilitate și o nesecată iubire de frumos, profundă admiratoare a lui Eminescu, doamna Paulina Popa a fost și în această zi alături de noi, aducându-i un omagiu marelui poet, îndemnându-i pe tineri să-l iubească mereu pe Eminescu și să-i poarte în suflete versurile nemuritoare.

În prezența elevilor de la colegiile, liceele și școlile devene (Colegiul Național „Sabin Drăgoi”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” și Școala Primară „Samuel”), a urmat un emoționant și pătrunzător moment artistic susţinut de Corala Parohiei Bunavestire din Deva, corală dirijată de Prof. Gelu Onţanu-Crăciun. Cânturile înălțate spre tării, câteva creații inspirate din poeziile lui Eminescu („Sara pe deal”, „Somnoroase păsărele” „Revedere”, „Rugăciune”), au readus în inimi emoția reîntâlnirii cu versul eminescian, cu poezii pe care le purtăm în suflet și care ne-au însoțit de-a lungul vieții.

Actriţele Isabela Haşa şi Cristina Lazăr au susținut un moment poetic în care au pus întregul lor talent și simțire în rostirea așa cum se cuvine a poeziilor lui Eminescu: „Lacul”, „Și dacă…”, „De ce nu-mi vii”, „Trebuiau să poarte un nume” (poezie scrisă de Marin Sorescu și dedicată lui Mihai Eminescu), „Dintre sute de catarge”, „O, rămâi”, „Trecut-au anii”, „Glossă”, „Dorința”, „Odă-în metru antic”.

În final, florile au acoperit literalmente postamentul statuii, flori oferite din inimă, peste ani, celui mai mare poet al nostru, poetul care este mereu prezent în gândurile și simțirile noastre.

Manifestările dedicate lui Eminescu s-au încheiat în eleganta Salle d’Or din incinta Complexului Deva Mall, unde a fost organizat concursul „Nemuritorul Eminescu”, la care au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Sabin Drăgoi”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”.

Au fost constituite echipe de câte trei elevi de la fiecare dintre școlile devene participante.

Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din managerul Bibliotecii Județene, Ioan Sebastian Bara, șefa Serviciului de Relații cu Publicul, Luminița Vulcan, și Carmen Drăgoi, bibliotecară în cadrul bibliotecii. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe aparținând colegiilor/liceelor din Deva:

Locul I – Colegiul Național „Sabin Drăgoi” Deva

Locul II – Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Locul III – Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva

Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea Bibliotecii Județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.

Concurenții s-au dovedit a fi bine pregătiți, interesați, foarte serioși în tratarea unui subiect atât de îndrăgit și de important pentru noi toți.

Totodată în secțiile și filialele bibliotecii au fost amenajate  expoziții de carte despre Eminescu, expoziții care au pus în lumină impresionanta operă eminesciană, fiind prezentate atât scrierile poetului cât și lucrări de exegeză despre creația eminesciană.

Și în acest an, ziua de 15 ianuarie a însemnat o întâlnire emoționantă cu Eminescu, întâlnire la care numărul de participanți a fost mare, dovadă a permanenței marelui nostru poet în viața fiecărui român.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 19 decembrie 2014, la Salle d’Or din incinta Deva Mall, un eveniment cultural dedicat scriitorului și jurnalistului Ioan Velica la împlinirea a 60 de ani. Cu acest prilej, a fost lansată biobibliografia scriitorului realizată de Biblioteca Județeană.

Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani” împreună cu Corala Parohiei „Bunavestire” din Deva, sub bagheta dirijorului Gelu Onțanu-Crăciun, care în finalul acțiunii a susținut și un recital de colinde.

În semn de prețuire și recunoștință Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat scriitorului Ioan Velica o Diplomă de excelență pentru prezența remarcabilă în viața culturală a Văii Jiului și a județului Hunedoara.

Am fost onorați să-i dăruim scriitorului Ioan Velica biobibliografia întocmită cu profesionalism de biblioteca noastră, o biobibliografie care este o oglindă fidelă a unei vieți dedicate culturii, literaturii, istoriei. Deși de formație tehnică, inginer, domnul Ioan Velica a manifestat din cea mai fragedă tinerețe aplecare către literatură, muzică, teatru, către numismatică, sport, înșiruirea este lungă și ea demonstrează profilul de intelectual autentic al domniei sale.

Lista lucrărilor semnate Ioan Velica este impresionantă, la fel și aria tematică: istoria mineritului din Valea Jiului, personalitățile din Valea Jiului, istoria fanfarelor, viața teatrală, istoria minorităților etnice din zonă, pagini regăsite și puse în valoare grație unor asidue cercetări de arhivă. Pe drept cuvânt, domnul Ioan Velica este un adevărat cronicar al Văii Jiului, cea mai autorizată personalitate care poate oferi orice informație, din orice domeniu, legată de această fascinantă și complexă zonă a țării. De aceea, cărțile sale reprezintă un adevărat tezaur, un fond documentar de neocolit pentru oricine va dori să afle cât mai multe informații despre Valea Jiului, așezările și oamenii ei, istoria și tradițiile, viața culturală etc. Numeroasele premii obținute de domnul Ioan Velica, pentru multiplele sale realizări de-a lungul timpului – în domeniul literar, al cercetării istorice, în jurnalism – sunt o dovadă a faptului că munca plină de pasiune pe care a depus-o nu a rămas nerăsplătită.

Trebuie să remarc și generozitatea domnului Ioan Velica, grija pe care o manifestă pentru educația și formarea tinerilor, remarcabil fiind gestul domniei sale de a institui o bursă care îi poartă numele, în beneficiul elevilor de la Școala „Ana Colda” din Petrila.

Am fost extrem de onorați că ne-am aflat astăzi aici, împreună cu domnul Ioan Velica, am fost bucuroși că am putut să-i oferim această biobibliografie care va demonstra oricui realizările importante ale domniei sale în atât de multe domenii.

Încă o dată biblioteca județeană a dovedit că știe să-și aprecieze scriitorii, știe să le facă cunoscute realizările, știe să se bucure de prietenia unor personalități de talia domnului Ioan Velica.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a avut deosebita onoare de a fi organizatoarea manifestării spiritual-culturale dedicate împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Traian DORZ, personalitate de prim rang a spiritualității creștin-ortodoxe din România. Manifestarea s-a desfășurat în ziua de 18 decembrie 2014, la Salle d’Or din incinta Deva Mall.

Traian Dorz s-a născut la 25 decembrie 1914 în comuna Mizieș din județul Bihor, într-o familie de țărani înstăriți, de confesiune ortodoxă. Din cea mai fragedă tinerețe, la 15 ani, sub puternica impresie a scrierilor preotului Iosif Trifa din Sibiu, întemeietorul mișcării religioase „Oastea Domnului”, s-a apropiat definitiv de Dumnezeu și de această mișcare. A devenit colaborator al părintelui Trifa și a început să publice versuri religioase la gazeta sibiană „Isus Biruitorul”. La 21 de ani, în 1935, i se tipărește primul volum de poezii, „La Golgota”, urmat la doi ani de volumul „Pe drumul crucii”. Publicațiile editate de „Oastea Domnului” sunt interzise de Mitropolia Sibiului, iar după moartea părintelui Trifa, în 1938, Traian Dorz este obligat să părăsească Sibiul. Va scoate la Oradea gazeta „Ogorul Domnului”, apoi gazeta „Viața creștină”, la Cluj. După izbucnirea războiului, împreună cu prietenul și colaboratorul său, Ioan Marini, scot revista „Familia creștină”.

A cunoscut și suferințele vieții de pe front, iar după instaurarea comunismului a avut parte, ca adept și militant al „Oastei Domnului”, de persecuții, umilințe, privațiuni și ani grei de închisoare la Oradea, Gherla, București, Caransebeș, Satu Mare. A fost condamnat la 16 ani de muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea totală a averii. În toți acești ani, nu a încetat să scrie poezii inspirate din profunda credință în Dumnezeu, în Iisus Hristos și Fecioara Maria, poezii pe care le-a memorat și pe care, după ieșirea din închisoare, le-a așternut pe hârtie sau le-a rostit în fața benzii de magnetofon. Scrierile, poeziile sale s-au răspândit, în ciuda faptului că „Oastea Domnului” era interzisă de autorități. În ultimii ani ai vieții a avut o intensă activitate misionară, a organizat sărbători literare și a atras numeroși tineri spre „Oastea Domnului” și valorile creștine promovate de această mișcare. Ultimii ani ai vieții i-a petrecut la Hunedoara, unde a trăit auster, dar cu o mare putere de muncă, de creație a unor poezii religioase ce au atras aprecierea a sute de credincioși.

Manifestarea dedicată împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Traian Dorz a beneficiat de prezența unor personalități ecleziastice și culturale care au susținut un program ce a cuprins comunicări, recitaluri de cântece și versuri. Aceste momente au fost prezentate de cântărețul Costel Busuioc, Părintele Gheorghe Gogan, poeta Nuți Dragomir, Conf. Univ. Dr. Maricel D. Popa, cântăreața Alisa Toma, exegetul operei lui Traian Dorz, Ille Ionatan și editorul Nelu Beg.

Acești oaspeți deosebiți au ținut să fie prezenți la Deva pentru a comemora personalitatea de la a cărei naștere, în ziua de Crăciun, se împlinesc o sută de ani. Poate că nu este o simplă întâmplare, o coincidență, nașterea lui Traian Dorz în această zi cu semnificații profunde pentru fiecare creștin. A fost o zi aleasă, o zi sfântă, o zi prevestitoare a unui destin remarcabil pentru Traian Dorz, cel care a trăit o viață întreagă cu iubirea lui Dumnezeu în suflet, cu dragostea și devoțiunea pentru Isus Hristos și Sfânta Fecioară Maria.

Grație comunicărilor susținute, cei prezenți au avut prilejul să cunoască mai bine viața și creația lui Traian Dorz, au aflat detaliile unui destin unic, a unui destin clădit numai pe credință, pe încredere, pe iubire adâncă față de Dumnezeu și față de semenii noștri.

Această întâlnire ne-a făcut mai bogați spiritual, ne-a înălțat, ne-a apropiat unii de alții, dar în primul rând ne-a apropiat de Dumnezeu, în zilele ce au precedat sărbătoarea Crăciunului.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat la începutul lunii decembrie, la Salle d’Or din incinta Deva Mall, lansarea volumului de poezii „Din dragoste, introspecție sufletească”, semnat de Marinela Crețu și apărut la prestigioasa Editură Emia, condusă de distinsa poetă Paulina Popa, care a știut să decanteze valoarea unui scriitor și a publicat această carte plină de sensibilitate. Este al treilea volum de poezii al autoarei care, în anul 2012, a debutat cu placheta de versuri „Ora întrebărilor”.

A fost un eveniment cultural emoționant, dat fiind că autoarea, în semn de dragoste și atașament față de numeroasele persoane cu dificultăți neuromotorii, a donat întreaga sumă încasată din vânzarea cărții Asociaţiei Handicapaților Neuromotori Hunedoara-Deva. Gestul umanitar, de o mare noblețe sufletească, este justificat de biografia autoarei, de încercările la care a supus-o viața și peste care a trecut cu o puternică credință în Dumnezeu.

Marinela Crețu s-a născut în anul 1961 în comuna Chiochiş, judeţul Bistriţa- Năsăud, într-o familie de oameni credincioși. În anii copilăriei s-a stabilit cu familia în orașul Lupeni, unde a absolvit liceul. Este absolventă a Facultății de Tehnologie Chimică din Iaşi, Secţia Chimie-fizică, promoția 1986. După terminarea facultății, a fost repartizată ca profesoară la Liceul Sanitar din Hunedoara. A fost cadru didactic vreme de 29 de ani, la Hunedoara și Deva.

Dat fiind că a avut neșansa de a se naște cu probleme locomotorii, a trebuit să facă față mult mai multor greutăți și dureri decât un om care nu a cunoscut astfel de situații. În ciuda neajunsurilor, a numeroaselor operații prin care a trecut, a avut întotdeauna încredere în Dumnezeu și în oamenii din jurul ei a căror afecțiune a fost extrem de prețioasă. A trecut cu încredere și optimism peste suferința fizică, s-a considerat mereu un om normal, cei din jur au considerat-o la fel, și a făcut față cu succes tuturor încercărilor vieții. A găsit întotdeauna sprijin și putere în credința în Dumnezeu iar volumul pe care l-a lansat este o dovadă în acest sens. Poeziile ce alcătuiesc cartea au, cu precădere, tematică religioasă, mărturisesc o dragoste profundă față de Dumnezeu, față de Isus Hristos, față de sfinți și figuri luminoase ale Bisericii precum Arsenie Boca. Fiecare poezie poartă amprenta unei credințe pline de speranță și de încredere, o credință care a fost mereu un izvor de putere pentru Marinela Crețu. „Din dragoste, introspecție sufletească” este un volum impresionant prin credința și dragostea de Dumnezeu ce străbat din fiecare vers, un volum scris cu sufletul, dar și cu un incontestabil talent.

Lansarea volumului de versuri, eveniment petrecut în zilele ce premerg marea sărbătoare a Crăciunului, a fost un prilej de meditație și de introspecție pentru oricine trece prin greutăți, prin încercări, prin suferințe fizice greu de suportat. Toate acestea pot fi depășite mai ușor dacă în suflet se află înrădăcinată credința în Dumnezeu și în puterea lui fără margini.

Sigur, nu e ușor să treci prin viață cu trupul marcat de durere, să ai impresia că nu ești om întreg și să ai mereu impresia că lumea te izolează. Doamna Marinela Crețu a aflat un sprijin extraordinar în dragostea și căldura celor din jur, a familiei, a elevilor din Hunedoara și Deva cărora le-a fost profesoară vreme de peste 25 de ani. Dar mult mai importantă a fost credința pe care, zi de zi și clipă de clipă, a avut-o în Dumnezeu, rugăciunile pe care nu a contenit să le înalțe, faptele bune pe care le-a făcut, gândul curat pe care l-a avut întotdeauna.

Cu gând curat și cu talent a scris și acest volum de poezii, fiecare dintre ele o mică icoană, o carte care îi va bucura pe cititori, un volum de care se vor bucura și persoanele cu handicap neuromotor care vor primi, prin mărinimia doamnei Marinela Crețu, banii încasați din vânzarea cărții. Suma, oricât de mică, este o mână generoasă întinsă către oameni care cu adevărat au nevoie de ajutor, este un dar de la Dumnezeu, așa cum atât de plastic se exprimă poeta Marinela Crețu într-una dintre poeziile sale:

În fiecare bob de rouă,

În fiecare curcubeu,

E un dar ce minunat se-arată

E darul de la Dumnezeu.

Ioan Sebastian Bara

Sfârșitul lunii noiembrie îi adună an de an laolaltă pe prietenii Bibliotecii care, în număr mare, iau parte la activitatea noastră devenită tradițională dedicată marii sărbători de la 1 decembrie, ziua Marii Uniri, ziua noastră națională, ziua în care ținuturile românești s-au adunat între hotarele firești. Este sărbătoarea cea mai dragă inimilor noastre, o sărbătoare a întregirii neamului, a solidarității, a dragostei profunde pentru acest pământ. Patriotismul nu este un sentiment care se exprimă zgomotos, nu este o trăire pe care s-o afișăm cu ostentație, ci este o manifestare a unei iubiri adevărate, sincere și permanente față de pământul pe care ne-am născut.

Și în acest an, activitatea noastră cultural-educativă dedicată Zilei Naționale a României a fost ocazia unei puternice emoţii şi bucurii. Aceste sentimente le-am transmis, sperăm noi, tuturor tinerilor care, în ziua de 27 noiembrie, au făcut neîncăpătoare Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, locul devenit tradițional pentru activitățile noastre.

Așa cum procedează în fiecare an, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a dedicat şi în acest an Zilei Naţionale a României o activitate specială, având drept public-țintă tineretul, elevii de la colegiile și liceele devene. În această zi, cei prezenţi în sală au avut ocazia să urmărească o prezentare ce a avut ca temă Unirea cea Mare şi făurirea României Mari. S-a vorbit, documentat și competent, despre etapele/ pașii care au premers, în anul 1918, unirea de la 1 Decembrie – unirea cu Basarabia și Bucovina – apoi marele moment al unirii Transilvaniei, luând naștere astfel România Mare.

Este binecunoscut faptul că, dintre marile evenimente, dintre adevăratele ore astrale ale poporului român, ziua de 1 decembrie ocupă un loc predilect în inimile noastre. Unirea cu Patria mamă a fost un vis frumos al poporului român, un vis pentru care au luptat și și-au dat viața generații întregi de eroi.

Ziua de 1 decembrie 1918 a fost momentul de răscruce în care România a reușit, cu sacrificii făcute pe front, cu măiestrie diplomatică, cu ajutorul unui popor entuziast, să strângă între hotarele ei firești toate provinciile românești pe care jocul istoriei le-a smuls de-a lungul secolelor. De atunci, această primă zi de decembrie o purtăm cu dragoste în inimile noastre, aşa cum cu iubire privim tricolorul, așa cum cu iubire cântăm „Deșteaptă-te, române!”. Poporul nostru a iubit întotdeauna ziua de 1 Decembrie, a iubit-o cu teamă în anii negri și tulburi în care această sărbătoare a fost interzisă și alungată din cărțile de istorie, omisă din şirul sărbătorilor neamului, aşa cum alungate și ignorate au fost şi marile personalități care au avut un rol crucial în unirea de la 1918, în primul rând Regele Ferdinand Întregitorul și Regina Maria. Astăzi, însă, putem vorbi liber despre toate aceste personalități, românii și-au redobândit istoria, românii au dreptul și datoria să-și cunoască istoria așa cum a fost. Astăzi, ziua de 1 Decembrie a devenit, pe bună dreptate, Ziua Națională a României, ziua care le amintește românilor, în orice colț de lume s-ar afla, că au o Patrie care trebuie iubită, respectată, o Patrie care trebuie slujită necondiționat.

Au trecut aproape o sută de ani de la acea zi de 1 decembrie, când ningea ușor peste Cetatea Alba Iuliei, unde intrase odinioară Mihai Viteazul, unde Horea a sfârșit ca un martir, unde își doarme somnul Iancu de Hunedoara. Cu toate acestea, mărturiile celor care au fost prezenţi acolo, la Alba Iulia, care au trăit momentele de uriaș entuziasm ale proclamării Unirii sunt tot mai vii. Este momentul să ne plecăm frunțile și să adresăm un gând de recunoștință celor care au făurit România Mare, inclusiv să cinstim memoria sutelor de hunedoreni care au participat la Marea Unire, hunedoreni din Țara Moților, de pe Valea Mureşului, a Cernei, din Valea Jiului etc. În acea zi de 1 Decembrie 1918 un vis de veacuri a prins viață: s-a făurit România întregită, o Românie unită sub tricolor.

Se cuvine ca tinerii de azi să afle cât mai multe despre această zi de emoționantă sărbătoare a românilor, să ştie ce datorăm înaintaşilor noştri, să treacă dincolo de datele istorice seci şi să se aplece cu interes asupra unor evenimente care ne-au marcat destinul ca naţiune europeană demnă.

Activitatea pe care a organizat-o azi Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva are tocmai această menire și, cu siguranță, după ce tinerii au urmărit prezentarea, au devenit mai bogați spiritual și mai mândri că aparțin acestui popor.

Ca de obicei, în finalul prezentării au fost adresate întrebări din tematica Unirii, cele mai bune răspunsuri fiind recompensate cu cărți noi și cu diplome oferite de Bibliotecă.

Ioan Sebastian Bara

Un alt eveniment cultural organizat de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în luna noiembrie, 2014, a fost lansarea volumului de teatru pentru copii „Oglinda fermecată”, semnat de actrița Ileana Zanche Moțățăianu. În carte sunt cuprinse piesele de teatru: „Bunica Ileana”, „Făt Frumos și Ileana Cosânzeana”, „Țumpay Marinarul” și „Oglinda fermecată”, aceasta din urmă dând titlul volumului. Aranjamentul muzical este semnat de Ștefan Moțățăianu.

Doamna Ileana Zanche Moțățăianu nu este doar o mare actriță, care vreme de patru decenii a slujit cu devotament și talent scena deveană, ea este și o fină și talentată autoare de piese de teatru pentru copii. Pentru că, se știe, universul copilăriei nu ne părăsește nicicând și o viață întreagă trăim cu amintirea anilor în care am fost copii. Piesele de teatru pe care doamna Ileana Zanche Moțățăianu le-a adunat în volumul „Oglinda fermecată” sunt piese vii, dinamice, atractive, care aduc pe scenă lumea unor personaje de care spectatorii se simt imediat legați.

Publicul prezent a fost extrem de încântat de personaje ca Țumpay Marinarul, Adina, nepoțica ei, bunica Ileana, Zâna Florilor, oglinda fermecată, Zâna Laura etc. Toate piesele au părți cântate, pe melodii inspirate, compuse de Ștefan Moțățăianu. S-ar putea spune că am asistat la prezentarea unor „comedii cu cânticele”, ca piesele lui Alecsandri. Iar talentul și entuziasmul Trupei „Cu Moț… în frunte” au făcut să prindă viață eroi îndrăgiți: Ionel Bocănel, bunica lui Ionel Bocănel, Zâna Zânelor, Ionel Bocănel bătrân, aceștia făcând parte din piesa atât de îndrăgită de copii „Magicianul închipuit”.

Ileana Zanche Moțățăianu a dovedit că se înscrie cu acest volum printre cei mai iubiți autori de piese pentru copii.

Am pășit în minunata lume a personajelor create de doamna Ileana Zanche Moțățăianu și am fost din nou copii, am visat și am râs odată cu ei.

Ioan Sebastian Bara

Chiar în ziua în care s-au împlinit o sută de ani de la nașterea marelui povestitor și autor de cărți pentru copii, Alexandru Mitru, la 6 noiembrie 2014, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat un eveniment cultural intitulat Centenar Alexandru Mitru. Evenimentul a fost dedicat cu precădere elevilor din clasele V-VI de la gimnaziile din Deva.

Am considerat oportun să consacrăm un eveniment special scriitorului Alexandru Mitru, întrucât el a fost și continuă să fie autorul român de literatură pentru copii cel mai îndrăgit. Cărțile lui se bucură de același succes precum operele lui Jules Verne, Karl May, Alexandre Dumas-tatăl etc. Alexandru Mitru este scriitorul ale cărui cărți au fost citite cu pasiune de generații întregi de copii și adolescenți, operele lui fiind nelipsite din bibliotecile bunicilor și părinților noștri, iar zeci de generații de tineri au citit pe nerăsuflate, cu pasiune, celebrele sale povestiri. Prin aceste cărți au prins viață zeii Olimpului pe care i-am cunoscut îndeaproape, am trăit cu emoție atâtea și atâtea episoade celebre: nașterea lui Zeus, a lui Poseidon, a lui Hades, viața zeițelor Afrodita, Artemis și Atena, am urmărit cu uimire muncile lui Hercule, vitejiile lui Prometeu, isprăvile lui Ulise și episoade din Războiul troian. Toate acestea ne-au fost, mai târziu, de folos ca să înțelegem marile capodopere ale literaturii universale, piesele tragicilor greci, romane și piese de teatru inspirate din mitologia greco-romană. Tot la fel, marii eroi de legendă – Roland, Cidul, Tristan, Siegfried, Arthur și cavalerii Mesei Rotunde etc. – au prins viață în nemuritoare pagini semnate Alexandru Mitru, un scriitor-povestitor de geniu, cu un stil accesibil, plăcut, cu o dorință evidentă de a duce la lumină fapte și eroi de legendă.

Ținuturile noastre românești au ocupat și ele un loc important în creația lui Alexandru Mitru, legendele Carpaților, eroii noștri populari, fapte de vitejie petrecute pe aceste meleaguri fiind povestite cu același har.

Alexandru Mitru s-a născut la Craiova, la 6 noiembrie 1914, a făcut studiile medii la Liceul „Frații Buzești”, a urmat apoi facultățile de Științe (1935) și Litere și Filosofie (1940) ale Universității din București. A fost profesor la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, unde a condus cenaclul literar „Luceafărul”. Preocupările literare și le-a valorificat prin colaborarea la principalele reviste literare ale vremii („Ramuri”, „Universul literar”, „Lumea copiilor”, „Flacăra”, „Gazeta literară”) și prin publicarea unui număr mare de cărți pentru copii și tineret. A debutat în anul 1932, cu nuvela „Păpușa”. Este autorul unor binecunoscute volume de basme: „Copiii muntelui de aur” (1954), „În țara legendelor” (1956), „Basmele mării” (1957), „Palatul de argint” (1957). Mitologia greco-romană a fost una dintre marile sale pasiuni și a făcut-o accesibilă celor tineri în volumele „Isprăvile viteazului Heracle” (1959) și „Legendele Olimpului” (1960-1962), aceasta din urmă fiind una dintre cele mai îndrăgite cărți ale sale. La fel de celebre sunt și cele două volume intitulate „Din marile legende ale lumii” (1963-1965), cărți scrise într-un stil plăcut, atractiv, care i-au familiarizat pe tinerii cititori cu marii eroi ai legendelor universale.

Alexandru Mitru a scris și povestiri pentru copii și tineret : „Păpușa” (1932), „Albumul de geografie” (1951), „Flori pentru Mihaela” (1964), „Săgeata căpitanului Ion” (1967), „Vulturii de foc” (1970), „Domnul din Vladimiri” (1971), „Joc” (1977), „Dansez cu tine” (1981).

Istoria națională și legendele românești au fost și ele sursă de inspirație pentru numeroase cărți semnate de Alexandru Mitru: „Copiii muntelui de aur” (1954), „În țara legendelor” (1956), „Palatul de argint” (1957), „Basmele mării” (1957), „Săgeata căpitanului Ion” (1967), „Vulturii de foc” (1970).

Alexandru Mitru a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor în 1967 și Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pe anul 1968.

În 1976 i s-a conferit „Placheta Premiului European pentru întreaga operă și merite deosebite în literatura pentru copii și tineret”.

Elevii prezenți în sală au putut cunoaște viața și creația acestui mare scriitor român care a considerat că literatura pentru copii și tineret este la fel de importantă ca marea literatură, că tineretul merită cărți scrise cu talent, că eroii și legendele pot oferi întotdeauna modele de viață, modele etice pentru cei tineri. De aceea, cărțile lui Alexandru Mitru nu îmbătrânesc niciodată, ele au aceeași prospețime ca acum o jumătate de secol, atunci când au fost scrise, că un mare scriitor este veșnic actual și fiecare generație de cititori se regăsește în câte o părticică din cărțile semnate de Alexandru Mitru. De asemenea, oricine dorește să stăpânească solide cunoștințe de cultură generală trebuie să aibă printre lecturile sale cărțile lui Alexandru Mitru, cărți care întregesc cunoștințele dobândite la școală.

Viața și opera lui Alexandru Mitru au fost prezentate în fața elevilor, la final fiind adresate întrebări din prezentarea făcută, iar răspunsurile corecte au fost răsplătite cu premii în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Ioan Sebastian Bara