• Citești și câștigi!, la a treia ediție

    Autor articol:

    Categorii:

    Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a dat startul celei de-a treia ediții a îndrăgitului și, deja, tradiționalului concurs de cultură generală „Citești și câștigi!”, care și-a propus de la bun început să testeze cunoștințele de cultură generală ale elevilor de la colegiile și liceele din județul Hunedoara.

    Organizată cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, Complexului Deva Mall (locul de desfășurare al concursului), a unor sponsori generoși: Cafeneaua dependentă de cultură „Jos pălăria” Deva, Editura Humanitas București, Editura Nemira București, Editura Trei București, Grupul Editorial Rao București, HeidelbergCement România SA, S.C. Drupo S.R.L. Călan, S.C. Prems Librexim S.R.L. Brașov, S.C. Top Tech S.R.L. Deva, Tritonic Grup Editorial București și în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, competiția aceasta are o denumire a cărei alegere nu este întâmplătoare. Biblioteca Județeană, ca instituție de cultură a județului, și-a propus să scoată în evidență rolul determinant, hotărâtor în educație, al lecturii, al cărții.

    Cititul este condiția de bază în formarea unei culturi generale solide cu care orice tânăr trebuie să se prezinte în lume, mai ales într-o lume dinamică și în plină schimbare, ca cea în care trăim. Numai citind zi de zi, din domenii cât mai variate, tinerii pot să fie competitivi, să aibă un profil intelectual complex, să știe să navigheze, nu numai pe internet, ci și printre miile de pagini care le vor îmbogăți cunoștințele despre evenimente, personalități, curente artistice, literare etc.

     

    Concursul nostru, așa cum este gândit și organizat, se bazează atât pe cunoștințele dobândite de concurenți la școală, cât și pe ceea ce vor afla după parcurgerea bibliografiei aferente domeniilor și temelor stabilite pentru concurs. Este o bibliografie amplă, complexă, pentru toate cele cinci domenii ce fac obiectul concursului, pe care dacă o vor parcurge atent, vor avea toate șansele să se bucure de împlinirea îndemnului din genericul concursului nostru: Citești și câștigi!.

    Desigur, pornind de la temele din care se vor adresa întrebări, concurenții acestui concurs vor avea deplina libertate de a căuta informații, de a merge pe firul lor, din aproape în aproape și în profunzime, cu alte cuvinte de a citi mult și cu folos. Oare nu la asta ne îndemna și cronicarul Miron Costin atunci când, cu peste 300 de ani în urmă, ne spunea că „nu este pe lume mai cu folos zăbavă decât cetitul cărților”?

    Prin urmare, importanța acestui concurs este foarte mare, participând, elevii vor acumula multe cunoștințe care o să le fie de folos în viață, vor așeza o temelie serioasă la edificiul atât de necesar al culturii lor generale. Într-o lume în care informația se propagă mai rapid decât gândul, pentru a folosi o metaforă, a fi la curent cu multitudinea de informații din cele mai importante domenii ale cunoașterii umane este o necesitate.

    Biblioteca Județeană, ca instituție de cultură a județului, ca instituție formatoare în domeniul culturii, dar și al educației, a înțeles perfect această necesitate, motiv pentru care a inițiat și organizat acest concurs de mare anvergură și cu mare impact atât în rândul elevilor, cât și al publicului larg, care va putea urmări transmisiile directe la televizor.

    Acest concurs va fi transmis în direct pe postul local de televiziune Hunedoara TV, începând cu data de 9 martie, când va avea loc prima confruntare, până în data de 8 iunie, ziua marii finale.

    Desigur, cei interesați vor putea vedea și vor putea citi informații despre acest concurs și cu ajutorul partenerilor noștri media: „Avântul liber”, „Accent Media”, „Big FM”, „Click News Tv”, „Glasul Hunedoarei”, „Hunedoara 100%”, „Hunedoara Liberă”, „HunedoaraMea.ro”, „HunedoaraTV”, „Info HD”, „KapitalTV”, „Mesagerul Hunedorean”, „Servus Hunedoara”, „Știri din Vest”, „Vocea Hunedoarei”, „Vorba”, „Ziarul Hunedoreanului”, „Ziarul Văii Jiului”.

    Chiar dacă este un concurs de cultură generală, el se va desfășura după modelul unui campionat sportiv, pentru că vor exista grupe preliminare, sferturi, semifinale, finala mică și finala mare.

    Fiecare echipă este formată din cinci elevi (un lider și patru coechipieri), doi elevi rezerve și un profesor coordonator. Acesta va comunica componența fiecărei echipe înainte de începerea confruntării. În timpul concursului se va putea face o schimbare în componența echipei, la solicitarea liderului acesteia, cu mențiunea ca rezerva să rămână în echipă până la finalul confruntării respective.

    Grupe

    Colegiile şi liceele înscrise la concurs au fost împărţite în șase grupe prin tragere la sorţi. Echipele din grupe se vor confrunta între ele. În cazul unei situaţii de egalitate la puncte, la finalul confruntărilor din grupe, echipa cu cel mai mare număr de răspunsuri corecte va trece în etapa următoare.

     

     

     

    Sferturi

    Cele șase echipe care au ajuns în sferturi vor fi repartizate electronic, în două grupe, A și B. Din sferturi se vor califica în semifinale primele două clasate. La fel în cazul unei situații de egalitate, vor fi luate în considerare răspunsurile corecte.

    Semifinale

    În semifinale, prima echipă clasată din grupa A se va confrunta cu echipa situată pe locul doi în grupa B, iar ocupanta locului doi din grupa A, va întâlni echipa clasată pe locul întâi din grupa B.

    Finale

    Echipele câştigătoare din semifinale se vor întâlni în finală, iar celelalte două îşi vor disputa locul 3.

    Se vor adresa întrebări cu patru variante de răspuns, din care doar o variantă este corectă, şi întrebări cu răspuns Adevărat/Fals, din cinci domenii: Științe, Artă/Sport, Literatură, Geografie, Istorie.

    În cadrul fiecărui domeniu există şase teme de cultură generală pe care echipele le vor putea alege în timpul confruntărilor. Concursul fiind pe teme de cultură generală, întrebările vor viza cunoştinţele acumulate de elevi de-a lungul anilor, şcolar sau extraşcolar.

    La fiecare întâlnire va fi obligatoriu ca echipele să răspundă la 40 de întrebări din toate cele cinci domenii, din fiecare domeniu vor fi câte opt întrebări. Într-o confruntare se vor putea alege doar patru teme din cele șase existente în cadrul aceluiași domeniu. Dificultatea întrebărilor va creşte de la o etapă la alta.

    Întrebările și variantele de răspuns vor fi afișate pe un ecran de proiecție. Pentru ambele echipe, liderul de grup va nota răspunsul pe o tăbliță pusă la dispoziție de către organizatori, iar la expirarea timpului, va arăta răspunsul. Timpul alocat unei întrebări și răspunsului este de 1 minut.

    Un răspuns corect=1 punct. Echipa cu cele mai multe răspunsuri corecte va fi declarată câștigătoarea confruntării.

    În clasamentul general pe grupe, pentru fiecare dispută câștigată se vor acorda 3 puncte, echipele aflate la egalitate vor primi 1 punct, iar echipa care va pierde nu va fi punctată.

    În caz de neprezentare, echipa absentă va fi declarată învinsă, iar echipa prezentă va primi 3 puncte în clasamentul pe grupă (40 de răspunsuri corecte).

    La finalul etapei de calificare se realizează un clasament pe baza punctajelor obținute în timpul concursului. În cazul unei situații de egalitate la finalul etapei de calificare, departajarea se va face în funcție de numărul răspunsurilor corecte.

    În cazul unei situații de egalitate în sferturi, semifinale și finale, stabilirea echipei câştigătoare se va face prin mai multe întrebări de departajare alese de către organizatori.

    Echipele ajunse în finale vor răspunde la un set de 40 de întrebări de cultură generală alese de organizatori din cele 5 domenii, care vor fi obligatorii.

    Pe parcursul confruntărilor echipele vor putea veni însoțite de un grup de susținători de la fiecare colegiu/liceu.

    Pentru aprofundarea temelor se poate folosi orice sursă de informare şi documentare care abordează subiectul respectiv. Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva împreună cu bibliotecile publice din județ vor pune la dispoziția participanților o bibliografie orientativă, care nu este obligatorie.

     

     

     

    La acest concurs s-au înscris 17 colegii și licee din județul Hunedoara: Colegiul Național „Avram Iancu” Brad, Colegiul Național „Decebal” Deva, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, Colegiul Național „I. C. Brătianu” Hațeg, Colegiul Național de Informatică „Traian Lalescu” Hunedoara, Colegiul Tehnic „Matei Corvin” Hunedoara, Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” Hunedoara, Liceul Teoretic „Silviu Dragomir” Ilia, Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni, Liceul Tehnologic „Nicolaus Olahus” Orăștie, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Petroșani, Colegiul Național de Informatică „Carmen Sylva” Petroșani și Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan.

    Au fost puse în joc premii în valoare de aproximativ 40.000 lei, sumă concretizată în cele 8 biciclete pentru locul I, 8 tablete pentru locul II, 8 dispozitive Kindle pentru locul III, 136 de pachete cu cărți, trofee, diplome, precum și premii surpriză care vor fi atribuite concurenților, prin tragere la sorți, chiar în ziua finalei.

    Dar dincolo de premii, marele câștig al acestui concurs îl reprezintă cunoștințele pe care elevii participanți le vor dobândi după ce vor parcurge diverse surse de informare.

    Juriul concursului este asigurat de Biblioteca Județeană, el fiind format din: Ioan Sebastian Bara, manager, Luminița Mioara Vulcan, șef Serviciu Relații cu Publicul, Carmen Drăgoi, bibliotecar, Diana Ferencz, bibliotecar, Camelia Mestecănean, bibliotecar, Diana Trif, bibliotecar, Daniel Oprean, analist programator.

    Va fi o competiție serioasă, nu va fi ușoară, dar calea spre succes este presărată cu spini, este o cale pe care o vor străbate cu fruntea sus și cu multe cunoștințe acumulate. Fie ca cei mai buni să câștige!

    Ioan Sebastian Bara


  • Unire-n cuget și-n simțiri

    Autor articol:

    Categorii:

    De fiecare dată, marile sărbători ale poporului român ne adună laolaltă pe toți cei cu inima română.

    Unirea Principatelor Române este unul dintre cele mai îndrăgite momente ale istoriei noastre. La înfăptuirea unirii de la 1859 și-au adus contribuția mari oameni de stat, patrioți din Țările Române, precum Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Ion Ghica, Ion C. Brătianu și mulți alții, numiți pe drept cuvânt artizanii Unirii, făuritorii actului de la 24 ianuarie. Dar numele care se distinge și care a fost asimilat cu însăși noțiunea de unire este numele lui Alexandru Ioan Cuza, tânărul locotenent ales domn în ambele țări românești.

    De aceea, anul acesta am așezat evocarea Unirii Principatelor Române sub genericul Alexandru Ioan Cuza, Domnul Unirii și am oferit celor prezenți ocazia să cunoască mai îndeaproape profilul acestui mare domnitor român, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei românilor.

    Alexandru Ioan Cuza este unul dintre cei mai îndrăgiți domnitori, a fost iubit și respectat de moldoveni și munteni, a fost admirat pentru reformele curajoase pe care le-a introdus și, mai ales, pentru extraordinarul său simț al dreptății. A fost un domn apropiat de cei mulți și necăjiți, a știut să fie modest și sincer în relațiile sale, lucru rar și cu atât mai demn de apreciere.

    Iată cuvintele cu care marele om politic I.C. Brătianu l-a întâmpinat pe Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti, cu prilejul dublei sale alegeri: „Măria Ta, cinci milioane de români te-au ridicat prin puterea sufletelor lor, prin puterea credinţei lor naţionale, pe scaunele întrunite ale lui Ştefan cel Mare şi a lui Mihai Viteazu; cinci milioane de români au simbolizat în tine independenţa naţională”.

    Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României și al primului guvern unitar, prin reformele sale (reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului), domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

    Și în acest an, Ziua Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie 1859 – a fost sărbătorită și onorată de către Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva cu o suită de manifestări menite să reînvie un moment de o importanță crucială în istoria patriei. Și în acest an, publicul căruia ne-am adresat a fost format în principal din tineri, elevi de la colegiile, liceele și școlile din Deva, care au serbat împreună ziua Micii Uniri.

    În dimineața zilei de 22 ianuarie, lângă statuia împăratului Traian din centrul Devei, reprezentanții Bibliotecii Județene s-au întâlnit cu profesori și elevi de la colegiile, liceele și școlile din Deva (Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna”), veniți în număr mare să serbeze Ziua Unirii Principatelor Române. Cu 100 de steaguri tricolore în mâini, într-o impresionantă procesiune, în acordurile Horei Unirii, cei prezenți au pornit pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, salutați cu bucurie de trecători. În fața plăcii comemorative amplasate pe Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Hunedoara, placă ce amintește popasul lui Alexandru Ioan Cuza din 22 februarie 1866, în drum spre exil, o delegație în frunte cu managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, Ioan Sebastian Bara și directorul Colegiului Tehnic „Transilvania”, Sorin Marin Demeter, a depus o jerbă de flori, jerbă pe a cărei panglică s-au aflat cuvintele: „Cinstim memoria lui Alexandru Ioan Cuza”.

    Coloana a pornit mai departe spre Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în a cărei curte s-a intrat printr-un impresionant tunel format din steagurile tricolore purtate de elevii de la Colegiul Tehnic „Transilvania”. Este al șaptelea an când toți cei prezenți, cu mic, cu mare, s-au prins în tradiționala și îndrăgita Horă a Unirii, un cântec care nu cunoaște vârstă și care a fost iubit de zeci de generații de români.

    Ea nu este un simplu cântec, ea este un crez și un legământ pe care fiecare român îl face în fața poporului său, în fața Patriei. Pentru că toți cei cu inima română trebuie să fie uniți, toți cei cu inima română trebuie să pună umărul la dezvoltarea țării, mai ales atunci când țara trece prin momente grele, toți cei cu inima română trebuie să dea dovadă de solidaritate și unitate. Pentru că din binecunoscutele versuri ale Horei Unirii se degajă și astăzi învățăminte pe care un adevărat patriot trebuie să și le însușească. În continuare, au fost vizionate expozițiile de carte dedicate Unirii de la 24 ianuarie 1859, organizate la Sala de Lectură, Secția Împrumut Carte pentru Copii și Secția de Împrumut.

    După acest moment, la Sala de Lectură a Bibliotecii și la Secția de Împrumut Carte pentru Copii, a urmat o evocare cu tema Alexandru Ioan Cuza, Domnul Unirii, la care au luat parte elevi din ciclul primar. Ca de obicei, la final, au fost adresate întrebări din prezentări, iar răspunsurile corecte au fost recompensate cu premii constând în diplome și cărți oferite de Bibliotecă.

    Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a avut, are și va avea îndatorirea de onoare de a organiza an de an sărbătorirea așa cum se cuvine a acestei îndrăgite zile din calendarul României.

    Ioan Sebastian Bara


  • Eminescu, mereu aproape

    Autor articol:

    Categorii: ,

    De-a lungul anilor, din activitățile culturale organizate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva nu a lipsit niciodată omagierea Poetului Național, Mihai Eminescu și, an de an, am celebrat la 15 ianuarie, cu dragoste și prețuire, ziua sa de naștere, zi devenită Ziua Națională a Culturii Române.
    Pentru noi, pentru toți românii, oriunde ne-am afla, ziua de 15 ianuarie este ziua în care a pornit Luceafărul spre nemurire și glorie. Chiar dacă, an de an, îl serbăm pe Mihai Eminescu, îi onorăm așa cum se cuvine memoria la mijloc de ianuarie, el este prezent în permanență în sufletele noastre și versurile lui ne însoțesc mereu.
    Statuia lui Eminescu din Parcul Cetății, locul întâlnirilor noastre din fiecare miez de ianuarie, a devenit un loc-emblemă pentru Deva, locul care strânge laolaltă iubitorii de poezie, iubitorii de vers eminescian. Venim aici pe orice vreme, în zăpadă, pe ger, pe ploaie și vânt, venim ca să fim și mai aproape de moștenirea pe care ne-a lăsat-o marele poet, o moștenire pe care avem datoria de a o păzi cu sfințenie și de a o preda generațiilor ce vor veni după noi. Numărul mare de elevi de la colegiile, liceele și școlile din Deva – Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna”, Școala Primară „Samuel” – veniți în ziua de 15 ianuarie la statuia poetului, a fost, și în acest an, o dovadă a faptului că Eminescu e veșnic tânăr, că amintirea lui nu piere și poezia lui este îndrăgită și înțeleasă de tot mai mulți tineri.
    Oricât am vorbi despre Eminescu, tot nu e suficient dacă dorim să-i subliniem importanța uriașă pe care o are în civilizația românească. Marele nostru poet Tudor Arghezi a sintetizat cum nu se poate mai bine tot ce a însemnat, ce înseamnă și va însemna pentru noi Eminescu: „A vorbi de poet este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă … Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. (…) Trebuie vorbit pe șoptite … Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al versului românesc.” Și, mai adaugă poetul, „fiind foarte român, Eminescu e universal”, caracterizare devenită emblematică atunci când este evocat Poetul nostru național. Și, alături de Tudor Arghezi, au fost numeroși scriitorii, filosofii, criticii literari, istoricii care s-au aplecat asupra operei lui Eminescu: Alexandru Vlahuță, Constantin Noica, Emil Cioran, George Călinescu, Mircea Eliade, Nicolae Iorga, Zoe Dumitrescu-Bușulenga și mulți alții care au fost animați și motivați de dragostea și admirația față de acest „om deplin al culturii române”.
    Toți cei care s-au adunat în ziua de 15 ianuarie la poalele Cetății au venit călăuziți de dragostea față de Eminescu. Această dragoste o poartă în suflet, de peste 120 de ani, generații întregi de români. Fiecare generație a fost crescută și educată în cultul lui Eminescu, putem spune că Eminescu a fost icoana sfântă a poporului nostru, o icoană de care nu s-a despărțit niciodată, nici în anii negri în care creația poetului a fost trunchiată, mutilată, denaturată. Poezia lui a rămas mereu proaspătă, mereu nouă, deși aceeași de zeci de ani. Versul lui Eminescu îl recunoaștem în orice limbă ar fi tălmăcit, muzicalitatea și ritmul poeziei sale reprezintă emblema care o face unică pe orice meridian al lumii.
    Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează an de an aceste manifestări dedicate Poetului nostru național și ne bucurăm de colaborarea unor dascăli excepționali, a unor scriitori care ne sunt mereu alături, de prezența unor artiști care ne aduc mai aproape versul eminescian. Momentele pe care le oferim le dorim cât mai reușite, dorim ca aceia care iau parte la această întâlnire din miez de ianuarie să poarte multă vreme în suflet ecourile poeziei marelui nostru poet.
    Anul acesta am organizat deja a VII-a ediție a manifestării Eminesciana pe care de această dată am așezat-o sub semnul celebrului vers Trecut-au anii…, menit să sublinieze perenitatea operei lui Eminescu și faptul că, pe măsură ce timpul trece, Poetul Național este tot mai îndrăgit, iar creația lui rămâne veșnic vie și actuală.
    Nu întâmplător, din anul 2010, ziua de 15 ianuarie, ziua nașterii lui Eminescu, a fost declarată Ziua Culturii Naţionale Române, pentru că Eminescu reprezintă tot ce a dat mai bun și mai valoros acest popor tezaurului cultural național și internațional.
    La statuia lui Eminescu din Parcul Cetății a avut loc o evocare a acestuia, s-au spus cuvinte calde despre opera și moștenirea pe care a lăsat-o poporului român. Scriitorul și dascălul Gligor Hașa a rostit, cu emoție și bucurie, gânduri pline de sensibilitate despre locul pe care Eminescu îl ocupă în cultura noastră. Momentul artistic care a încheiat manifestarea din Parcul Cetății a fost o îngemănare de vers și muzică. Artistele Isabela Haşa şi Cristina Lazăr au recitat poeziile Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!, Trecut-au anii…, Odă în metru antic și Revedere, iar pioșenia și sensibilitatea regăsite în interpretarea Coralei Bisericii „Bunavestire” din Deva, dirijată de prof. Gelu Onţanu-Crăciun, au adus un plus de farmec pieselor Revedere, Somnoroase păsărele, Sara pe deal și Rugăciune.
    După depunerea unor buchete și jerbe de flori la statuia poetului, o parte din cei prezenți au mers la Sala de Lectură a Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, unde au avut prilejul să admire o interesantă și bogată expoziție de carte cu volume din opera eminesciană. Expoziția a cuprins colecția unei bibliofile iubitoare a operei poetului, zeci de volume de versuri și critică eminesciană adunate o viață întreagă de doamna Delia Alic, posesoarea uneia dintre cele mai bogate colecții de carte eminesciană, de volume publicate în țară și străinătate. Deși, prin profesiunea de economist s-ar putea crede că preocupările literare nu-i sunt familiare, doamna Delia Alic demonstrează, prin competența, pasiunea și priceperea cu care și-a alcătuit colecția, că Eminescu este iubit, studiat și înțeles de oameni cu cele mai diverse preocupări și profile. Cei prezenți au admirat numeroasele volume ce alcătuiesc această splendidă colecție de carte bibliofilă.
    Manifestările dedicate lui Eminescu s-au încheiat în eleganta Salle d’Or din incinta Complexului Deva Mall, unde a fost organizat concursul „Nemuritorul Eminescu”, la care au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”.
    Au fost constituite echipe de câte trei elevi de la fiecare dintre colegiile și liceele devene participante.
    Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din managerul Bibliotecii Județene, Ioan Sebastian Bara, șefa Serviciului de Relații cu Publicul, Luminița Vulcan, și Carmen Drăgoi, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe aparținând colegiilor/liceelor din Deva:
    Locul I – Colegiul Național „Decebal” Deva;
    Locul II – Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva;
    Locul III – Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva.
    Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea Bibliotecii Județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.
    Concurenții s-au dovedit a fi bine pregătiți, interesați, foarte serioși în tratarea unui subiect atât de îndrăgit și de important pentru noi toți.
    Totodată, în secțiile și filialele bibliotecii au fost amenajate expoziții de carte despre Eminescu, expoziții care au pus în lumină impresionanta operă eminesciană, fiind prezentate atât scrierile poetului, cât și lucrări de exegeză despre creația eminesciană.
    Ne-am bucurat că, și în acest an, interesul faţă de Eminescu este la fel de mare și de sincer, un motiv în plus să constatăm că Poetul nostru național este nemuritor precum lumina Luceafărului de pe bolta cerească.

    Ioan Sebastiana Bara


  • Vintilă Horia – Literatură și exil

    Autor articol:

    Categorii:

    Unul dintre evenimentele culturale organizate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în luna decembrie și care a reținut atenția publicului a fost comemorarea scriitorului român Vintilă Horia la împlinirea a 100 de ani de la naștere. Sub genericul Vintilă Horia – Literatură și exil, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a fost prezentată, în data de 17 decembrie 2015, personalitatea acestui important reprezentant al exilului literar românesc, al acelei generații care, după instalarea comunismului în România, a fost nevoită să-și părăsească patria, să aleagă calea străinătății, să se dezrădăcineze. Moștenirea literară a lui Vintilă Horia a început să fie pusă în lumină abia după 1990, când libertatea cuvântului a devenit realitate în România.

    Totuși, opera scriitorului Vintilă Horia nu este încă, din păcate, studiată în școală. De aceea, biblioteca noastră, ca de atâtea ori, a venit oarecum în sprijinul școlii și a adus în atenția elevilor personalitatea complexă și creația literară a acestui mare intelectual român.

    Din ampla și documentata prezentare a reieșit cu claritate ce înseamnă o viață de om pusă sub semnul dragostei de țară, o țară de care Vintilă Horia a trebuit să se rupă. Mai mult, a trebuit să facă față unor atacuri și denigrări, a trebuit să guste din pâinea amară a exilului și a smulgerii din pământul pe care se născuse. Din această suferință s-a născut o operă literară de o valoare excepțională, romane și eseuri care încă așteaptă să fie cunoscute. Vintilă Horia și-a transpus propriile trăiri în portretele de eroi exilați pe care i-a creat în romanele sale, s-a identificat cu fiecare dintre exilaţii din cărțile pe care le-a scris.

    A reieșit, de asemenea, cât de mare a fost tributul pe care scriitorul l-a plătit pentru unele texte scrise în tinerețe, într-o epocă tulbure din istoria țării, texte care l-au costat umilințe și marginalizări. Despre sine și frământările sufletești generate de exil vorbește însuși Vintilă Horia, astfel: „Iată, cine vrea să mă cunoască mai bine nu are decât să recitească Dumnezeu s-a născut în exil şi Cavalerul Resemnării. Eu sunt acolo, cu toate scînteierile şi cu toate umbrele mele. Numai prin mijlocirea cărţilor se poate judeca un scriitor, şi nu pe baza câtorva articole”. A recunoaște deschis luminile și umbrele unei vieți, așa cum o face Vintilă Horia, este un semn de demnitate, semnul unui caracter puternic și vertical.

    Deși a trăit în exil – în Italia, Argentina, Spania și Franța – Vintilă Horia a purtat cu el mereu dragostea pentru România, pentru istoria și oamenii ei, cum atât de emoționant mărturisește: „Eram într-o legătură permanentă cu Țara. Întâi era permanentă prin amintire, în al doilea rând era permanentă prin lectură, în al treilea rând era prin vis. Am păstrat o legătură permanentă cu România din vis”. Iar istoria românilor a perceput-o ca pe istoria unui lung șir de patimi care au început cu sinuciderea lui Decebal la Sarmizegetusa și se termină cu morții din decembrie 1989.

    Prezentarea dedicată scriitorului Vintilă Horia a fost urmărită cu interes, în final fiind adresat un set de întrebări, iar cei care au dat răspunsuri corecte au fost răsplătiți cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

    Ioan Sebastian Bara


  • Interviuri hunedorene

    Autor articol:

    Categorii:

    Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 10 decembrie 2015, în primitoarea ambianță a Galeriilor de Artă ale municipiului Hunedoara, un eveniment cultural de excepție: lansarea volumului intitulat „Interviuri hunedorene”, semnat de cunoscutul și apreciatul dascăl de limba și literatura română, profesorul Mihai Petre.

    Volumul cuprinde o serie de interviuri, dialoguri cu profesori din școli hunedorene și cu scriitori din Hunedoara.

    Domnul Mihai Petre este o autoritate în învățământul hunedorean, un nume apreciat și respectat, atât pentru calitățile deosebite de dascăl, cât și pentru lucrările al căror autor este.

    Volumul „Interviuri hunedorene” este structurat în două părți. Prima parte este consacrată unor dialoguri ample și documentate cu profesori, colegi de breaslă: profesorii de limba și literatura română Viorel Avram, Mihai Barbu și Cristian Lunel, profesorii de istorie Gheorghe Alimpesc și Viorel Lupu, de filosofie Gilbert Danciu, de educație fizică Iuliu Deldegan și Ioan Silvestru, de matematică Dumitru Lațcu și Gheorghe Șincu, de cultură civică și drept Grațian Ordean. Toate aceste dialoguri, convorbiri amicale, pornesc de la un adevăr axiomatic așezat de domnul Mihai Petre la începutul fiecărui astfel de dialog:

                     A fi educator e mai mult decât o profesie, e o vocație. Ea completează triada slujirii omului în ipostaza educare și instruire, suferință și vindecare, credință și iertare.

    Din dialogurile purtate cu acești dascăli răzbate ca un fir roșu dăruirea și pasiunea cu care s-au dedicat acestei nobile meserii, cât de mult au dorit ca din mâinile lor să iasă oameni adevărați, cu temeinice cunoștințe, dar și cu o ținută morală ireproșabilă.

    În opinia autorului, exprimată în prefața volumului, acești dascăli au fost aleși ca interlocutori pentru că sunt veritabile „repere profesionale și morale” care „au marcat cu lumina cunoașterii, a adevărului și a frumosului foaia de parcurs a elevului ajuns muncitor, medic, jurist, artist, politician, dar – mai ales – Om… Contestați de foarte multe ori, și-au dus crucea alegerii unei profesii pentru care au simțit chemarea de a lucra cu copilul, această fragilă ipostază a omului… ”

    Citind dialogurile din carte ne dăm seama cât de mândri sunt dascălii aceștia când elevii pregătiți de ei ajung oameni mari, când, cum se spune, învățăcelul își depășește magistrul, când, răsfoind în „catalogul sufletului”, dascălii își dau seama cu mândrie și emoție că au reușit să formeze oameni cu O mare. Și avem în fața noastră un exemplu elocvent pe care țin să-l fac cunoscut: în lucrarea elaborată de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, „Județul Hunedoara, monografie”, volumul cinci dedicat personalităților hunedorene de marcă, am avut bucuria și satisfacția să includem personalitatea domnului profesor Mihai Petre, dar și bogatul CV al fostei sale eleve de la Liceul Sanitar din Hunedoara, devenită cunoscuta scriitoare și eseistă Simona Sora.

    Domnul Mihai Petre se apleacă cu afecțiune, cu respect și admirație asupra personalităților interlocutorilor săi cărora le dă prilejul să-și deschidă sufletul cu sinceritate și căldură, știe să conducă dialogul în așa fel încât, la finalul acestuia, să ni se contureze fiecare personalitate cu ceea ce are caracteristic și special. Confesiunile reușesc să alcătuiască, toate la un loc, atât portretele unor intelectuali, cât și tabloul unei epoci dificile, a unei epoci frământate și complicate din istoria noastră. Relatările curg dinspre primii ani, cei ai instaurării comunismului, până în zilele noastre, o epocă nu mai puțin complexă, dar așezată, totuși, sub semnul libertății.

    Scriitorii ocupă partea a doua a volumului. Dialoguri ample, deschise, sincere, cu întrebări incitante și inteligent plasate. Se conturează patru portrete complete ale scriitorilor care au marcat viața literară a județului Hunedoara. Facem cunoștință cu Raisa Boiangiu, cea care își are rădăcinile pe malul Nistrului basarabean, o profesoară excepțională și o prozatoare profundă, de mare talent. Însăși viața ei a fost un roman palpitant și, în dialogul cu domnul Mihai Petre, ne aduce în față, cu o sinceritate debordantă, toate treptele pe care le-a urcat până a ajuns un dascăl-scriitor care și-a iubit cu pasiune meseria și care scrie așa cum respiră, citește și se racordează permanent la viața culturală.

    Îl cunoaștem apoi pe Eugen Evu, cel care, cum spune domnul Mihai Petre, „ascunde în înfățișarea lui ascetică un suflet de poet autentic, capabil să ardă liric în cuvinte, în expresii sau panseuri”. Dialogul cu acesta urmează parcă un itinerar inițiatic, alcătuit pe zile, șapte zile, ca în Biblie, subiectele puse în discuție fiind subsumate unui număr de șapte concepte generice: Facerea, Ispitirea, Chemarea, Deschiderea, Călătoria, Risipirea și Odihna. Dialogul este închis    printr-o serie de poeme semnate Eugen Evu, poeme care îi subliniază, încă o dată, personalitatea fascinantă.

    Fratele lui, Ioan Evu, întruchipează și poetul format la Cercul literar „Flacăra” din orașul Hunedoara, dar și cantautorul de mare sensibilitate din grupul Canon, sufletul acestui grup. Dialogul curge firesc, se vorbește despre poezie, cuvânt, om, omenie, poet, teme urmărite de-a lungul unei vieți dăruite poeziei și muzicii. Nu sunt uitați mentorii poeților hunedoreni: Iv Martinovici, Dan Constantinescu, Neculai Chirica, cei care au format o adevărată școală de poezie hunedoreană.

    „Cvartetul” scriitorilor hunedoreni este încheiat de poetul-muzician Nicolae Szekely, dialogul cu acesta fiind structurat pe „intrări”: în lumina zilei, în lumina cuvântului, în lumina amiezii, în lumina sinelui, secvențe care ilustrează faptul că viața lui a fost, este și va fi un perpetuu „tic-tac poezie-muzică, muzică-poezie”.

    Confesiunile adunate între copertele acestui volum ne aduc în față dascăli și scriitori care, cu sinceritate și o generozitate spirituală remarcabilă, se constituie în adevărate modele etice, personalități de o bogăție sufletească remarcabilă. Aceste modele ar trebui să fie urmate de toți cei care pornesc în viață, au un ideal și, mai ales, vor să devină oameni adevărați.

    Volumul este o reușită incontestabilă a dascălului și scriitorului Mihai Petre și suntem onorați să avem această carte în biblioteca noastră.

    La finalul lansării a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către autorul volumului „Interviuri hunedorene”.

    Ioan Sebastian Bara


  • Invitație în lumea celor care nu cuvântă

    Autor articol:

    Categorii:

    Lansarea unei cărți de o factură specială a avut loc, în organizarea Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, în data de 8 decembrie 2015.

    Cunoscuta actriță a Teatrului de Artă din Deva, Isabela Hașa, a venit în fața publicului, și în mod deosebit a copiilor, cu o carte pe care a intitulat-o Iubire fără cuvinte. Este o carte plină de sensibilitate și duioșie, o carte de care se vor bucura nu doar copiii, ci și toți cei care iubesc animalele și în mod deosebit câinii, acești prieteni devotați și afectuoși ai omului, animale care nu întotdeauna se bucură de o soartă bună. Lumea celor care nu cuvântă este o lume specială, îndrăgită în egală măsură de tineri și vârstnici, dovadă publicul care a venit în număr mare la Salle d’Or din incinta Deva Mall. Cartea, care cuprinde o mică povestire izvorâtă din realitate despre cățelușii Ricko și Linda, este completată cu pagini pe care copiii sunt invitați să le coloreze.

    Cartea lansată este și un dar oferit copiilor în așteptarea Sărbătorii de Crăciun. Ea se numește, deloc întâmplător, Iubire fără cuvinte și este scrisă cu dragoste, cu duioșie și cu sufletul plin de amintirile legate de cățelușul ei Ricko, pe care nu-l mai are, dar pe care nu l-a uitat.

    Câinii sunt prietenii omului și merită întreaga noastră afecțiune pentru că răsplata din partea lor este un devotament cum rar se întâlnește. Cei care vor citi cartea vor vedea ce înseamnă să iubești un câine, ce înseamnă să ai grijă de el, să-l ocrotești.

    Se apropie Crăciunul, o sărbătoare care îndeamnă la bunătate, la generozitate, la dăruire. Cartea Isabelei Hașa ne spune că trebuie să fim mai buni și putem să fim mai buni. Scrisă într-un stil plăcut, atrăgător, cu căldură și duioșie, cartea va face mare plăcere, cu siguranță, tuturor celor care o vor citi și le va așeza în suflete mai multă bunătate și înțelegere față de cei care au nevoie de o mângâiere, de o vorbă bună. Dialogul dintre eroii cărții – Ricko și Linda – nu este un simplu dialog între doi căței, el este plin de înțelesuri pe care lectura cărții le va dezvălui.

    În așteptarea Crăciunului, a sărbătorii iubirii și înțelegerii, o astfel de carte era necesară.

    La finalul lansării autoarea a oferit autografe micilor cititori.

    Ioan Sebastian Bara


  • Gherasim Țic, din nou la Deva

    Autor articol:

    Categorii:

    Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a invitat iubitorii de literatură la o nouă întâlnire cu scriitorul Gherasim Țic, care și-a lansat romanul Sonata lunii sau Fericirea de a iubi și de a fi iubit, apărut la Editura Orizonturi din București.

    Romanul Sonata lunii sau Fericirea de a iubi și de a fi iubit este o amplă frescă a vieții sociale și politice din România anilor postbelici, un roman ce urmărește destinul unui intelectual ardelean de la terminarea liceului până la anii deplinei maturități. Tânărul Cosmin Deleanu, fiul unei familii de gospodari din Brănișca, licean din Deva, traversează una dintre cele mai negre perioade din istoria României: este martor al instaurării regimului comunist, al colectivizării forțate, al discriminării pe care o suferă studenții din cauza „originii lor nesănătoase”. Toate dificultățile pe care le întâlnește tânărul intelectual, viitor jurist, în toți acești ani îi par mult mai ușor de suportat grație iubirilor pe care le cunoaște și cărora li se dedică, în toate etapele vieții sale. Dincolo de relatarea acestor iubiri, romanul prezintă foarte amănunțit atmosfera din societatea acelor ani, în special din mediul studențesc pe care autorul îl cunoaște în cele mai mici amănunte.

    Din prefața semnată Floarea Necșoiu aflăm că „autorul realizează o tipologie care definește acea perioadă istorică a țării” și „cartea captivează prin fabulația ei bogată și curata limbă în care este scrisă, prin împletirea sublimului cu abjectul, pregătind tinerii cititori pentru viață, cărora personajul-autor le este un admirabil model”.

    Romanul lui Gherasim Țic este cu atât mai captivant cu cât cititorul face cunoștință cu oameni, locuri și întâmplări petrecute în așezări hunedorene, Deva și Brănișca, în pagini realizate într-un stil accesibil, limpede.

    În romanul Sonata lunii sau Fericirea de a iubi și de a fi iubi cititorii, în special cei tineri, vor găsi un model de urmat, modelul unui intelectual care se formează ca om drept și cinstit. Eroul principal al romanului nu abdică de la idealurile morale, studiază și vrea să-și construiască o carieră, își face o solidă cultură generală și, ceea ce este foarte important, iubește și este iubit. Pagini întregi sunt dedicate descrierii trăirilor acestui tânăr intelectual, îi cunoaștem frământările sufletești generate de iubire, dar și suferința pe care i-o provoacă realitățile crude în care este nevoit să trăiască și care îl amenință zi de zi: controlul partidului comunist asupra studenților, suferințele sătenilor obligați să se înscrie în gospodării colective, mutilarea istoriei naționale, intruziunea partidului în viețile oamenilor. Cu toate acestea, cariera eroului acestui roman se cristalizează și el va ajunge un intelectual adevărat, prin perseverență, muncă și ambiție.

    Prozatorul Gherasim Țic ne-a demonstrat încă o dată că este un scriitor autentic care, prin acest nou roman, a realizat o cronică a vieții urbane transilvănene de acum peste o jumătate de veac.

    La finalul lansării a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către autorul Gherasim Țic.

    Ioan Sebastian Bara


  • De Ziua Națională

    Autor articol:

    Categorii:

    În fiecare an, așteptăm ziua de 1 Decembrie cu emoție, cu bucurie și cu recunoștință pentru cei care au făurit România Mare acum aproape un secol. Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a dedicat, în ziua de 26 noiembrie, o activitate specială, destinată în primul rând tineretului. În Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, sală atât de familiară elevilor care, an de an, iau parte la această manifestare, a avut loc o prezentare a momentului istoric reprezentat de Marea Unire de la 1918, o trecere în revistă a evenimentelor care au precedat această importantă pagină a istoriei noastre, evidențiindu-se contextul intern și internațional în care s-a creat România Mare. Prezentarea s-a bazat pe o suită de imagini care au ilustrat principalele evenimente politice care, în anul 1918, au adus Basarabia, Bucovina şi Transilvania alături de Țara-Mamă.

    Desigur, istoria noastră este bogată, plină de pagini mărețe, glorioase, pe care le cunoaștem foarte bine. Dar, dintre numeroasele momente de răscruce istorică pe care le-a trăit poporul român, nu există o zi mai dragă inimilor noastre decât ziua de 1 Decembrie, zi devenită în urmă cu 25 de ani, în 1990, sărbătoare națională, Ziua României. Este ziua când, nu departe de noi, în inima Ardealului, la Alba Iulia, a răsunat din mii de piepturi dorința fierbinte de unire a Transilvaniei cu România, unire favorizată de condițiile internaționale ale sfârșitului Primului Război Mondial.

    Din acel decembrie 1918, de când România s-a configurat în hotarele ei firești, ziua de 1 Decembrie ocupă un loc aparte în inimile tuturor celor care sunt fii ai acestei țări, ai acestui pământ.

    Această zi a fost îndrăgită chiar şi în vremuri grele, tulburi, atunci când 1 Decembrie părea că s-a șters din cărțile de istorie, când această zi a fost eliminată din şirul sărbătorilor neamului, aşa cum au fost ignorate şi marile personalități cărora le datorăm Marea Unire: Regele Ferdinand Întregitorul, Regina Maria, Ion I. C. Brătianu, Take Ionescu, generalii Eremia Grigorescu, Alexandru Averescu, C-tin Prezan.

    Istoria a făcut, însă, dreptate și a așezat această zi glorioasă la locul de mare cinste ce i se cuvine în mod firesc. Marele nostru istoric Nicolae Iorga a sintetizat admirabil semnificația Unirii de la 1918: „Unirea românilor trebuie înfăţişată totdeauna – potrivit adevărului – ca urmare firească a unei pregătiri istorice de sute de ani, în cursul cărora acest popor de eroi şi de mucenici a izbutit să-şi apere cu uimitoare stăruinţă «sărăcia şi nevoile şi neamul» (…), rămânând, împotriva tuturor năvălirilor barbare şi vremelnicelor stăpâniri străine, în cea mai strânsă legătură cu pământul strămoşesc în care, ca într-un liman de mântuire, şi-a putut adăposti traiul de-a lungul vremilor de urgie.”

    Noi, hunedorenii, suntem mândri că la Marea Adunare de la Alba Iulia au luat parte și numeroși locuitori ai județului Hunedoara și avem multe documente care relatează cum sute de locuitori din Zărand, de pe Valea Mureşului, a Streiului și Cernei, din Valea Jiului, cu steaguri tricolore, au fost martorii însuflețiți ai unui moment de importanță crucială din istoria României.

    Este bine, de aceea, ca tinerii de azi să afle cât mai multe despre această minunată zi de mare praznic al românilor, să ştie ce datorăm înaintaşilor noştri, să treacă dincolo de datele istorice seci şi să se aplece cu interes asupra unor evenimente care ne-au marcat destinul ca naţiune europeană demnă. Acesta este și motivul pentru care, an de an, din suita manifestărilor culturale organizate de Biblioteca Județeană, cinstirea zilei de 1 Decembrie nu a lipsit, nu lipsește și nu va lipsi niciodată. Este prilejul să spunem, an de an, cu aceeași însuflețire, cu bucurie și speranță: La mulţi ani, România!

    La finalul prezentării, elevilor de gimnaziu prezenți în sală li s-au adresat o serie de întrebări, iar răspunsurile corecte au fost răsplătite cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

    Ioan Sebastian Bara


  • Sub semnul poeziei pure

    Autor articol:

    Categorii:

    Toamna aceasta le-a adus iubitorilor de poezie din Deva un nou volum semnat Dumitru Tâlvescu. Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, fidelă tradiției de a fi gazda scriitorilor care își lansează noi volume, a organizat în data de 16 noiembrie lansarea plachetei de versuri semnată Dumitru Tâlvescu, intitulată Alb și apărută la Editura Limes.

    Ca de obicei, primitoarea și eleganta Salle d’Or din incinta Deva Mall s-a dovedit a fi un spațiu ideal pentru o întâlnire de suflet, prietenească între Dumitru Tâlvescu și prietenii lui care îi apreciază poezia.

    Volumul lansat, într-o excelentă, elegantă și sugestivă ținută grafică, are o amplă postfață scrisă de poetul Eugen Evu care consideră această nouă carte a lui Dumitru Tâlvescu „neo-simbolistică, cromatică – cu ținta schimbării „reprogramate”, (…) o carte contrapunctică, (…) scrisă de un moralist cu spirit polemic.”

    Cartea, intitulată simplu Alb, cuprinde poezii în care tema imaculării, a purității și a idealului artistic revine recurent în versuri de o mare profunzime, pătrunse de un evident fior filosofic:

    Albul neșters al clipei ce uită s-apară

    Dincolo de teamă el vrea să răsară

    Spre noi culori furate din fluturi și ape

    Aduse aproape de negru să scape.

    În acest volum, poetul se și autodefinește cu limpezime și recurge din nou la metafora albului, atunci când încearcă să creioneze portretul-tip al poetului etern:

     

     

    Poeții sunt alcătuiți din cuvinte

    Alb le vibrează adâncul în șoapte

    Unde totu-i permis, dar nu și regretul

    Iar vina nu-i decât a verbului ascuns,

    Înotul în apele repezi cu rime.

    Acest „înot cu rime” Dumitru Tâlvescu îl practică din ce în ce mai măiestrit, mai meșteșugit, arta lui poetică devine, de la un volum la altul, tot mai rafinată și mai esențializată.

    După cum bine știu toți cei care îl cunosc pe Dumitru Tâlvescu, acesta a lăsat în urmă o carieră dominată de cifre şi calcule contabile, de om de bancă, cum se spune, şi s-a dedicat condeiului, scrisului, pentru a ne oferi cărţi, versuri, gânduri şi confesiuni. Iar acum, acest volum de versuri ne vădește un poet modern, sensibil și dăruit cu talent veritabil. Fiecare vers este cizelat, migălit, cuvintele sunt strunite și îndrumate să sugereze stări legate de iubire, credință, natură, veșnicie, de marile teme ale filozofiei dintotdeauna.

    Publicul prezent în sală a avut plăcuta surpriză să constate, încă o dată, că, în era internetului, a computerelor, literatura adevărată poate să-și facă loc și reușește să ajungă drept la inimile cititorilor, cei care așteaptă noi creații literare de valoare. De aceea, Dumitru Tâlvescu merită toate felicitările pentru acest nou volum, o nouă invitație în universul fără sfârșit al Poeziei.

    Ioan Sebastian Bara


  • In memoriam Nicolae Iorga

    Autor articol:

    Categorii:

    A devenit o tradiție ca Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva să aducă în atenția publicului, în mod deosebit a tinerilor, teme de mare interes legate de personalități, evenimente care au marcat atât istoria și cultura română, cât și pe cea universală.

    În urmă cu 75 de ani, la 27 noiembrie 1940, marele savant român Nicolae Iorga a fost victima unui oribil asasinat, răpus de gloanțele legionarilor. În memoria lui, biblioteca noastră a organizat în ziua de 11 noiembrie 2015, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă. A fost evocată personalitatea marelui nostru istoric, om politic și de cultură.

    Nicolae Iorga, personalitate de anvergură enciclopedică a civilizației române, este una dintre figurile cele mai marcante, care și-a pus amprenta pe întreaga istorie a primei jumătăți a secolului XX.

    Nicolae Iorga nu e singurul intelectual care a căzut sub gloanțele legionare: aceeași soartă au avut-o oamenii politici I.G. Duca și Armand Călinescu, precum și marele economist Virgil Madgearu. Lecțiile istoriei trebuie cunoscute și înțelese pentru ca asemenea momente dureroase și tragice să nu se mai repete.

    La cei 69 de ani pe care îi avea Nicolae Iorga în momentul în care cădea răpus de gloanțe, a lăsat moștenire acestui neam și umanității întregi o operă istoriografică impresionantă ca volum și vastitate tematică, studii de istoria literaturii, monografii de orașe, volume de cugetări, piese de teatru, studii de folclor, studii de istorie a bisericii, note de drum, poezii, eseuri, conferințe radiofonice, discursuri parlamentare și mii de articole de presă. Moștenirea lui Nicolae Iorga este inestimabilă, sutele de volume scrise stârnesc admirația și uimirea oricui. Elogiind personalitatea lui Nicolae Iorga, istoricul A. D. Xenopol se întreba, pe bună dreptate, „cum a putut un creier să conceapă atâtea lucruri și o mână să le scrie”.

    Nicolae Iorga a avut anvergura unui veritabil savant renascentist. Moartea lui a zguduit întreaga lume civilizată, 47 de universități și academii din întreaga lume arborând drapelul în bernă în semn de prețuire față de marele savant român ucis.

    Asasinarea acestui patriarh al culturii române este unul dintre cele mai dureroase momente ale istoriei noastre.

    Cei prezenți în sală, în majoritate elevi de la colegiile și liceele devene, au urmărit cu mare interes prezentarea, iar în final li s-au adresat întrebări legate de viața și opera lui Nicolae Iorga, cele mai bune răspunsuri fiind recompensate cu premii constând în diplome și cărți.

    Ioan Sebastian Bara

     


Opțiuni de căutare