Preocupată de promovarea valorilor culturale hunedorene, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 13 aprilie 2016, la Salle dʼOr, din incinta Deva Mall, evenimentul cultural intitulat „Ion Urda – poetul cu pană de înger”, cu prilejul sărbătoririi poetului, care a împlinit de curând frumoasa vârstă de 65 de ani. Cu acest prilej a fost lansată biobibliografia scriitorului, realizată de Biblioteca Județeană. Aceasta este o amplă trecere în revistă a vieții și a activității literare a celui sărbătorit, împreună cu numeroase referințe critice ale unor scriitori și critici literari despre opera acestuia. Tot cu această ocazie a fost lansată și antologia lirică „Granit îndurerat”, semnată Ion Urda.

Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani” împreună cu Corala „Sargeția”, sub bagheta dirijorului Nicolae Icobescu, care la finalul evenimentului, a susținut un moment muzical.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat scriitorului Ion Urda o Diplomă de Excelență pentru contribuția valoroasă la promovarea literaturii hunedorene.

Încă de acum două decenii, numele lui Ion Urda a devenit nelipsit din viața culturală a județului Hunedoara, paginile revistelor literare găzduindu-i cu generozitate creațiile poetice. Deși inginer de profesie, obișnuit al rigurozității, al cifrelor exacte și al gândirii științifice, Ion Urda a avut și are o înclinație specială pentru poezie, are o sensibilitate pe care, cu talent, o transpune în versuri. De altfel, nu este singurul caz din literatură în care pregătirea tehnică face casă bună cu literatura de calitate, cu poezia în mod deosebit, iar Ion Urda ne demonstrează acest lucru în mod strălucit. De la volumul de debut, Redefiniri sentimentale, apărut la Deva în 1998, Ion Urda a dovedit, cu fiecare nou volum, cu fiecare vers, faptul că poezia face parte din însăși ființa lui, că trăiește întru și pentru poezie.

Întreaga creație a lui Ion Urda ne oferă surpriza plăcută de a cunoaște un poet adevărat, autentic, cu un stil bine conturat, o voce distinctă în peisajul poetic hunedorean, un maestru al slovei pentru care arta lirică nu are secrete. Format în buna tradiție a marilor noștri poeți hunedoreni – Iv Martinovici, Neculai Chirica, Dan Constantinescu –, Ion Urda este un poet-filosof, un gânditor de profunzime care este preocupat de marile teme existențiale – viața („ca o tablă de șah”), dragostea („iubiri risipite prin vreme”), curgerea timpului („ne împresoară-a timpului capcană”), trăirile intime („mi-e sufletul o anticameră, sală de așteptare pentru speranțe”) – teme pe care le îmbracă în versuri pline de sensibilitate. Imaginile poetice, metaforele și puternica încărcătură simbolică fac din fiecare poezie semnată Ion Urda o mică bijuterie lirică.

Fiecare volum de poezie semnat Ion Urda este un dar pe care poetul îl face tuturor celor care îi iubesc creația, care sunt familiarizați cu lirica lui atât de profundă, de sensibilă și de originală. Creația sa privită în ansamblu este, în realitate, o adevărată meditație poetică, un ansamblu de cugetări izvorâte din experiența de viață.

Pentru Ion Urda poezia reprezintă însăși esența existenței, un mod de a se raporta la realitate, la univers, la această lume în veșnică frământare.

Din întreaga creație poetică a lui Ion Urda se vede cu claritate că, odată ce „s-a băgat ucenic la cuvinte”, cum spunea un poet, el are priceperea și talentul de a extrage din cuvinte sensurile lor cele mai profunde, cele mai ascunse și mai tainice. La el, inteligența se îmbină cu talentul, cu originalitatea și arta de a sonda cele mai nebănuite înțelesuri ale cuvintelor care devin poezie. De o tinerețe spirituală remarcabilă, Ion Urda ne va mai dărui, cu siguranță, multe volume care îi vor demonstra de fiecare dată talentul și harul poetic.

Personalitate de marcă a culturii, a vieții literare hunedorene, Ion Urda este un nume binecunoscut tuturor celor care sunt familiarizați cu evenimentele culturale din județul nostru, care citesc revistele noastre literare, care sunt la curent cu activitatea editorială. De ani buni, puține au fost numerele din reviste ca Semne, Ardealul literar, Provincia Corvina din care să lipsească numele lui Ion Urda așezat sub un grupaj de poezii, un text de proză, un eseu, o cronică literară. Ca în atâtea alte cazuri cunoscute din istoria literaturii, și Ion Urda s-a format în domeniul științelor exacte, în rigoarea calculelor inginerești, unde nu este loc de visare. Cu toate acestea, sensibilitatea, dragostea față de literatură și dorința de a-și face cunoscute trăirile sufletești l-au atras definitiv pe Ion Urda în universul fermecător al literaturii, un univers în care se simte în largul său și știe să se exprime cu har.

O caracterizare sintetică și foarte exactă îi face scriitorul Constantin Stancu: „Ion Urda este atent la poemul pe care îl scrie, umblă în vârful picioarelor printre versuri, îi e teamă să nu strivească clipa de fericire prinsă în cuvinte. Are un ritual special de a se apropia de cele eterne, îşi scrie solia către lume şi către viitor cu pană de înger (…)”. Într-adevăr, parafrazând titlul unui volum de versuri semnat Ion Urda, poetul își scrie versurile cu pană de înger, cu delicatețe, cu simțire, cu sensibilitate, cu un har care face parte din ființa lui.

Biblioteca Județeană se bucură de prietenia și prețuirea tuturor scriitorilor hunedoreni și este onorată să-i poată sărbători în momentele importante ale vieții lor. Ion Urda a trecut de curând pragul unei frumoase vârste, o vârstă a maturității depline, a înțelepciunii, a experienței, a tâmplelor cărunte. Este un model de urmat pentru tinerii care vor să se afirme în lumea literelor, este un exemplu pentru cei care, având pregătire tehnică, au talent literar și vor să-l fructifice.

 

Biobibliografia pe care Biblioteca Județeană i-a dăruit-o este o ofrandă izvorâtă din recunoștința iubitorilor de versuri către un maestru al slovei, un făuritor de poezie.

Ioan Sebastian Bara

La început de aprilie, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat cea de-a XI-a ediție a manifestării cultural-educative „Ziua Internațională a Cărții pentru Copii”, în cadrul căreia au fost premiați câștigătorii concursurilor „Dacă aș fi scriitor…” și „Dacă aș fi ilustrator…”.

De câțiva ani, a intrat în tradiția Bibliotecii Județene să organizeze aceste atractive concursuri pentru elevii din ciclul primar, o incitantă competiție ce are ca scop principal formarea deprinderii de a citi, dezvoltarea imaginației, stimularea creativității și cultivarea talentului literar și artistic.

Concursul „Dacă aș fi scriitor…” a constat în mai multe etape: cu câteva luni înainte, elevilor din ciclul primar li s-au comunicat titlurile unor povești din literatura română și universală, cunoscute și îndrăgite, pe care copiii au fost invitați să le recitească, să-și pună fantezia la încercare și, pe baza lor, să rescrie povestea pe care au ales-o din cele recomandate. În felul acesta, aflați în ipostaza de scriitor, copiii au refăcut povestirea, au regândit întâmplările și au condus firul acțiunii fiecărei povești după cum le-a dictat talentul și imaginația. Ceea ce a rezultat este o nouă variantă a poveștii. Juriul, format din bibliotecari, citeşte toate aceste creaţii ale copiilor şi le premiază pe cele mai bune.

Concursul „Dacă aș fi scriitor…” s-a desfășurat pe două categorii de vârstă:

1. pentru clasele I și a II-a;
2. pentru clasele a III-a și a IV-a.

Anul acesta, au fost selectate opt povești și basme: Albă ca Zăpada, Cei trei purceluși, Hansel și Gretel, Harap Alb, Mica Sirenă, Rățușca cea urâtă, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte și Tom Degețel.

 

Criteriile pe care s-a bazat decizia juriului au fost legate de originalitate, imaginație, creativitate, fără a neglija aspectele legate de corecta folosire a limbii române. De asemenea, s-a urmărit exprimarea cursivă, coerentă, cu folosirea unor figuri de stil adecvate şi cu păstrarea elementelor specifice basmului.

Cu acest prilej a fost organizat și concursul „Dacă aş fi ilustrator…”, în cadrul căruia elevii din ciclul primar au realizat o copertă de carte pornind de la titlul uneia dintre poveştile menționate mai sus. Lucrările prezentate au trebuit să conţină o ilustraţie reprezentativă pentru povestea aleasă şi elementele de identificare a unei cărţi.

Concursul „Dacă aș fi ilustrator…” a avut două secțiuni:

1. pentru clasele pregătitoare, I și a II-a;
2. pentru clasele a III-a și a IV-a.

Școlile care au luat parte anul acesta la cele două concursuri cu prilejul Zilei Internaționale a Cărții pentru Copii, 2 aprilie, data de naștere a scriitorului Hans Christian Andersen, au fost: Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva, Școala Primară Banpotoc, Școala Primară „Samuel” Deva.

Câștigătorii concursului „Dacă aș fi scriitor…” au fost următorii:

Secțiunea: Clasele I și a II-a

Premiul I: Iulia Denisa Tălmaciu, clasa I A Step by Step, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva

Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Viorica Cosma și Carmen Tripon

Premiul II: Andrei Șerban Vladimirescu, clasa a II-a A, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte

Îndrumător: Prof. Corina Daciana Oprițoiu

Premiul III: Mihai Perț Alexandrescu, clasa a II-a Muzică, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Mica Sirenă

Îndrumător: Prof. Norina Jupanschi

Mențiune: Andrada Kovacs, clasa I B, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva

Cei trei purceluși

Îndrumător: Prof. Gabriela Răfăilă

Mențiune: Alexandra Eșș, clasa a II-a Muzică, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Cei trei purceluși

Îndrumător: Prof. Norina Jupanschi

Secțiunea: Clasele a III-a și a IV-a

Premiul I: Dariana Amelia Dehelean, clasa a IV-a, Școala Primară Banpotoc

O altă Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Tatiana Iacob

Premiul II: Miriam Hațegan, clasa a IV-a, Școala Primară „Samuel” Deva

Tom Degețel

Îndrumător: Prof. Corina Rusu și Daniela Sisoev

 Premiul III: Paula Ana Miron, clasa a III –a A, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva

Anotimpul speranței

Îndrumător: Prof. Ramona David

Mențiune: Alin Alexandru Cozac, clasa a III-a C, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Maria Luminița Ebâncă

Mențiune: Maria Jurca, clasa a III-a, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva

Hansel și Gretel

Îndrumător: Prof. Daciana Muntean

Câștigătorii concursului „Dacă aș fi ilustrator…” au fost următorii:

 Secțiunea: Clasele pregătitoare, I și a II-a

Premiul I: Luca Kiș, clasa a II-a, Școala Primară „Samuel” Deva

Cei trei purceluși

Îndrumător: Doina Olivia Suciu

Premiul II: Alexia Roberta Szabo, clasa I A, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Cristina Claudia Crișan

Premiul III: Ioana Maria Demian, clasa a II-a Plastică, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Tom Degețel

Îndrumător: Prof. Elena Daniela Marinescu

Mențiune: Richard Crișan, clasa pregătitoare Step by Step, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva

Cei trei purceluși

Îndrumător: Prof. Ramona Oltean și Adina Farca

Mențiune: Diana Maria Ilie, clasa a II-a Step by Step, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva

Mica Sirenă

Îndrumător: Prof. Luminița Edu și Irina Mane

 Secțiunea: Clasele a III-a și a IV-a

Premiul I: Erika Mucsi, clasa a IV-a C, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva

Hansel și Gretel

Îndrumător: Prof. Ionela Toader

Premiul II: Stacey Bold, clasa a IV-a, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva

Mica Sirenă

Îndrumător: Prof. Adela Nicola

Premiul III: Adelina Szekely, clasa a III-a A, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva

Mica Sirenă

Îndrumător: Prof. Geanina Gheșescu

Mențiune: Bianca Denisa Cazan, clasa a IV-a A Step by Step, Colegiul Tehnic  „Transilvania” Deva

Hansel și Gretel

Îndrumător: Prof. Mihaela Godeanu și Gabriela Trif

Mențiune: Rebeca Streulea, clasa a IV-a D, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva

Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Daniela Șteopan

 Manifestarea a fost presărată cu momente teatrale oferite de îndrăgitele actrițe Isabela Hașa, Cristina Lazăr și Mara Hașa, momente alcătuite pe baza scenetelor Triconferința și Robinson Crusoe. Cu talentul lor deosebit, ne-au  demonstrat că satira, umorul de bună calitate și  fabulele fac casă bună cu muzica plină de antren.

Ne face mare plăcere să vedem că, an de an, concursurile Dacă aș fi scriitor… și Dacă aș fi ilustrator…  atrag un număr mare de participanți și pentru asta le mulțumim inimoaselor doamne învățătoare care s-au ocupat de acești minunați copii și i-au călăuzit în lumea fascinantă a slovei. An de an cunoaștem copii talentați, copii care se bucură de toată prețuirea noastră și, de aceea, i-am premiat cu mare drag. Suntem siguri că, peste ani, unii dintre ei vor ajunge fie scriitori, fie artiști plastici, și își vor aminti cu plăcere și nostalgie de aceste concursuri care au fost prima treaptă a afirmării lor.

Festivitatea de premiere s-a încheiat, ca în fiecare an, cu o frumoasă paradă a costumelor reprezentând personaje din poveştile aflate în concurs.

Ioan Sebastian Bara

Cu câteva zile înainte de Ziua Internațională a Francofoniei, 20 martie, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a marcat această zi printr-o interesantă manifestare cultural-educativă desfășurată la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, în prezenţa unui public format din elevi ai colegiilor și liceelor devene. Anul acesta, subiectul ales pentru Ziua Francofoniei a fost „Napoleon Bonaparte în filatelie”.

Ziua Internaţională a Francofoniei este o zi specială dedicată limbii franceze, limbă vorbită de peste 200 de milioane de locuitori în întreaga lume şi 870 de milioane de persoane din cele 70 de state şi guverne ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. În această zi, în 1970, s-a semnat la Niamey, capitala Nigerului, Tratatul cu privire la crearea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), entitate devenită azi Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF). De atunci, an de an, manifestările dedicate Francofoniei au devenit tot mai numeroase, iar solidaritatea dintre toţi cei care folosesc limba franceză ca mijloc de comunicare a fost tot mai intensă.

România este o țară în care interesul pentru limba și civilizația franceză a fost constant, de peste 150 de ani, încă de pe când tineri intelectuali români, ca Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Barbu Știrbei, Alecu Russo etc., au studiat la Paris și au fost influențați de ideile progresiste și de idealurile revoluției de la 1848 din Europa. Întorși în țară, au promovat aceste idei și, desigur, au propagat cultura și civilizația franceză într-o țară ca România care avea rădăcini milenare cu popoarele de origine romană. Încă în secolul XIX, străinii care vizitau România erau impresionați de numărul mare de români care vorbeau, mai bine sau mai rău, limba franceză și care puteau comunica foate ușor cu francofonii. Limba franceză nu a fost scoasă niciodată din programa școlilor românești, nici chiar în cei mai negri ani din prima perioadă a comunismului.

Şi în acest an, cu prilejul Zilei Internaționale a Francofoniei, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a oferit publicului obişnuit cu activităţile noastre o manifestare cultural-educativă de ţinută, o temă care a captat interesul celor prezenţi. S-a făcut o trecere în revistă a celor mai importante momente din extraordinara viață a lui Napoleon Bonaparte, de la nașterea, la 15 august 1769, în Corsica, trecând prin mărețele bătălii câștigate sau pierdute, până la moartea lui, în exil, pe Insula Sf. Elena, la 5 mai 1821. Toate aceste momente au fost susținute cu timbre emise de numeroase țări, cu plicuri-prima zi și cu ilustrate maxime, reflectarea în filatelie a temei „Napoleon  Bonaparte” fiind foarte generoasă.

Dincolo de cunoștințele dobândite la orele de istorie, dincolo de ceea ce se poate afla din biografiile care s-au scris despre Napoleon, dincolo de filmele în care a fost evocat, informațiile pe care le aflăm prin defilarea în fața ochilor noștri a unor timbre dedicate lui Napoleon conturează imaginea completă a acestui extraordinar bărbat care și-a pus definitiv amprenta asupra istoriei universale.

Prezentarea s-a dorit a fi și o familiarizare a tinerilor cu o pasiune extrem de frumoasă și folositoare pentru formarea culturii generale: filatelia, acest izvor inepuizabil de cunoștințe, un hobby care aduce numai avantaje.

Ca de obicei, în finalul prezentării au fost adresate întrebări din tematica activității, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și Curtea Veche Publishing au organizat, la mijlocul lunii martie, la Salle d’Or din incinta Deva Mall, în prezența unui public numeros, o întâlnire cu polițistul Marian GODINĂ, care și-a lansat aici cartea „Flash-uri din sens opus”.

După lansarea de la Biblioteca Centrală Universitară București și participarea la Târgul de Carte „Gaudeamus” de la Craiova, polițistul Marian Godină a venit la Deva, un oraș de care îl leagă amintiri și impresii plăcute legate de participarea la una dintre galele „Premianții fără premii”.

Marian Godină a devenit bine cunoscut publicului român din mediatizarea amplă care i s-a făcut în ultimul timp. De altfel, simpatia deosebită de care se bucură agentul de poliție Marian Godină este un semn că societatea așteaptă de la lucrătorii din poliție un comportament sincer, corect, profesionist și obiectiv. Numărul impresionant de cititori ai paginii sale de socializare, unde i-au apărut textele adunate acum în volum, demonstrează aceeași simpatie și apreciere față de tânărul de la Poliția Rutieră Brașov.

La lansarea cărții „Flash-uri din sens opus” a fost prezentă domnișoara  Maria Desmirean, Director Executiv Curtea Veche Publishing, care a vorbit despre carte și autorul ei.

Cei care vor citi cartea „Flash-uri din sens opus” vor cunoaște un polițist așa cum ne dorim cu toții să fie polițiștii: drept, curajos, vertical, profesionist, plin de demnitate. Nu i-a fost deloc ușor lui Marian Godină să-și facă cunoscute ideile, să prezinte „flash-uri” din viața de zi cu zi a polițiștilor. Dar perseverența, datoria față de propria conștiință, setea de adevăr l-au făcut să învingă și să nu se încline în fața piedicilor.

Cartea este o confesiune făcută de autor cu umor și cu sinceritate despre anii copilăriei și cei de școală, despre iubiri și deziluzii, dar mai ales despre viața de fiecare zi a polițistului, despre relațiile șef-subaltern în cadrul Poliției. Este, în același timp, o oglindă a societății românești actuale, societate în care polițistul vine în contact cu reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale și le observă comportamentul cu acuitatea unui psiholog.

Ceea ce transpare parcă din fiecare pagină a cărții este dragostea lui pentru meseria aleasă, cinstea și mândria cu care poartă uniforma de polițist. Iar finalul cărții nu lasă niciun fel de dubiu asupra acestui lucru: „Sunt conștient că pentru mine vor urma momente grele, dar nu am de gând să renunț la meseria mea, iar de va fi să plec vreodată, o voi face cu capul sus, cu mândria că am lăsat o urmă cât de mică în istoria Poliției Române.”

La finalul lansării a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către polițistul Marian Godină.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 10 martie 2016, la Salle d’Or, din incinta Deva Mall, un emoționant eveniment comemorativ care a adunat la un loc zeci de prieteni, admiratori, cunoștințe ale scriitorului Valeriu Bârgău.

Am fi fost mult mai fericiți, în această zi de martie, dacă l-am fi avut alături de noi pe scriitorul Valeriu Bârgău, dacă l-am fi serbat cu ocazia zilei sale de naștere, 7 martie. Din păcate, n-a fost să fie așa. Timpul n-a mai avut răbdare cu acest scriitor plin de energie, generos și altruist, care a trăit pentru a dărui și a se dărui. Ne-a părăsit mult prea devreme, într-o zi de 3 ianuarie 2006.

A lăsat în urmă nu numai părerile de rău și lacrimile celor dragi, a lăsat în urmă amintirea unui om de o vitalitate remarcabilă, care a trăit pentru literatură, care a avut harul creației literare și a încurajat talentul literar al celor tineri în care avea încredere și cărora le oferea cu generozitate prilejul de a se afirma.

Poet talentat, apreciat de marii noștri critici literari, format în proximitatea marilor poeți hunedoreni – Iv Martinovici, Dan Constantinescu, Neculai Chirica și alții –, Valeriu Bârgău a fost o voce originală printre creatorii de literatură din județul Hunedoara. Volumele sale de versuri ne fac cunoștință cu un poet sensibil, cu un registru liric amplu, cu o scriitură originală, inconfundabilă. Ancorat puternic în viața literară a județului și a țării, a purtat numeroase dialoguri cu scriitori și cu oameni de cultură, a fost tot timpul preocupat de viața culturală hunedoreană în care a jucat un rol deosebit.

Gazetele și revistele pe care le-a fondat și le-a condus au fost tribune de afirmare pentru nenumărați scriitori care au debutat în coloanele acestor publicații în care Valeriu Bârgău îi publica cu generozitate, în special pe cei tineri, dar fără să facă niciodată rabat de la calitate, de la manifestarea talentului autentic, original. Sincer și drept, nu a suferit impostura și cameleonismul și, de aceea, colaborarea cu el era incompatibilă cu jumătățile de măsură, cu texte nesincere, scrise fără nerv și fără implicare.

Ani de zile, numele lui Valeriu Bârgău s-a confundat cu ziarul „Călăuza”, un ziar îndrăgit, așteptat, citit de la prima până la ultima literă, cu un numeros „club” al prietenilor ziarului, prieteni cărora Valeriu Bârgău le oferea prilejul să se cunoască, să dialogheze, să schimbe gânduri și impresii. Au fost ani în care poetul și editorul Valeriu Bârgău s-a dedicat trup și suflet publicațiilor fondate de el, copiii lui de suflet (Constelația dragonului, apoi Ardealul literar), au fost anii în care Valeriu Bârgău a ars pe altarul literaturii, trăind la cotele cele mai înalte toate evenimentele literare, îngrijind cu trudă fiecare pagină care vedea lumina tiparului la editura condusă de el și de poeta Mariana Pândaru. Viața lui a fost pusă, cu siguranță, sub semnul devizei lui Nicolae Steinhardt, „dăruind, vei dobândi”, iar Valeriu Bârgău a dăruit cu generozitate, din plin, din tot sufletul.

A plecat mult prea repede de lângă noi, dar a dobândit dragostea noastră, recunoștința celor care și-au făcut un nume în arta scrisului în paginile girate de Valeriu Bârgău. A dobândit un loc binemeritat, de onoare, în galeria marilor scriitori hunedoreni, în istoria literaturii române. Timpul, în trecerea lui atât de grăbită, va așeza cu siguranță numele lui Valeriu Bârgău printre numele care nu se vor șterge prea ușor din amintirea celor care au avut privilegiul să-l cunoască, să-i fie colaboratori, prieteni, amici.

Deși au trecut 10 ani de la trecerea în eternitate a lui Valeriu Bârgău, prezența lui parcă o simțim și acum în jurul nostru datorită strădaniei poetei Mariana Pândaru, soția care i-a fost alături cu credință și dăruire, de a-i perpetua opera, de a-l păstra mereu în amintire, de a-i edita poeziile rămase nepublicate, de a-i culege gândurile și a le dărui iubitorilor de literatură.

Acum, la zece ani de la despărțirea de Valeriu Bârgău, i-am adus cu toții un pios omagiu, cu recunoștință pentru frumoasa moștenire literară pe care ne-a    lăsat-o, moștenire pe care o păstrăm atât în rafturile bibliotecii noastre, cât și în suflete.

Momentul comemorativ a cuprins cuvinte de evocare rostite de cei care l-au cunoscut, lansarea volumului postum intitulat „Obosit de umblet” al poetului Valeriu Bârgău, fragmente din lirica lui Valeriu Bârgău – moment poetic susținut de actrița Isabela Hașa de la Teatrul de Artă din Deva, expoziție de fotografii, expoziție cu volume și manuscrise ale lui Valeriu Bârgău.

A fost un prilej cu totul special pentru toți cei prezenți care l-au cunoscut,    l-au apreciat și nu l-au uitat, să-și amintească de această importantă personalitate a vieții culturale hunedorene.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 8 martie 2016, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, manifestarea cultural-educativă din ciclul „Reginele României” cu titlul „Elena și Ana, regine în exil”.

Adresându-se cu predilecție unui public format din elevi de colegiu/liceu, și această prezentare, ca și precedentele (dedicate reginelor Elisabeta și Maria), și-a propus să completeze cunoștințele de istorie dobândite în școală și să aducă informații noi. Bazată pe o minuțioasă documentare, pe selectarea riguroasă a detaliilor semnificative din viața celor două regine, prezentarea a scos în evidență și rolul monarhiei în istoria recentă a României. Spre deosebire de primele două regine, care au trăit în România și au contribuit, fiecare în felul ei, la propășirea și afirmarea țării lor de adopție pe care au iubit-o profund, reginele Elena și Ana au avut traiectorii diferite, au trăit în epoci de o mare complexitate, dar ambele au fost devotate necondiționat fiului și, respectiv, soțului lor, Regele Mihai I al României. Soarta ambelor regine a fost marcată de exil, de ani grei în care au fost obligate să stea departe de țara pe care nu au încetat s-o iubească.

Fiică a regelui Constantin al Greciei și a principesei Sofia a Prusiei, Elena a devenit în 1920 soția regelui Carol al II-lea al României, căsătorie în urma căreia, la 25 octombrie 1921, s-a născut viitorul rege Mihai. Vitregia sorții i-a hărăzit exilul în trei rânduri, începând cu vârsta de 14 ani. Căsătoria cu regele Carol        al II-lea a fost marcată de suferință și umilințe, ceea ce a determinat divorțul și al doilea exil, la Florența. După instaurarea comunismului, regina Elena și-a urmat fiul într-un ultim lung exil terminat în anul 1982 când a murit la Lausanne, în Elveția.

A doua regină, soția regelui Mihai, regina Ana, fiica prințului de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei, este o personalitate remarcabilă, cu o tărie de caracter deosebită, cu o viață exemplară. A fost alături de soțul ei în toți anii grei ai exilului ce au urmat alungării din România a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947.

Genealogia ei coboară în ramurile caselor regale daneză și portugheză. A luptat în al Doilea Război Mondial și, asemenea reginei-mame, Elena, a avut mereu o atitudine antifascistă fără echivoc. De altfel, regina Elena s-a implicat în operațiuni concrete de salvare de la deportare a mii de evrei din Cernăuți și Transnistria, în timpul Holocaustului, merite pentru care a fost distinsă post mortem, în 1993, cu titlul de „Drept între Popoare” acordat de statul Israel celor care au fost alături de evrei și i-au ajutat în anii cumpliți ai prigoanei antisemite.

Cele două femei extraordinare prezentate cu acest prilej se înscriu cu cinste și pe merit în frumoasa galerie de personalități feminine românești, în șiragul de doamne și domnițe, cu viețile lor înscrise în cronici: de la Oltea Doamna, la Doamna Stanca, de la Maria de Mangop și Voichița, la Elena Cuza, Elena Văcărescu și Martha Bibescu. S-a putut constata, și din această prezentare, cât de bogată în personalități remarcabile este istoria României, ce caractere puternice și ce modele etice găsim în galeria marilor oameni, dar și a femeilor remarcabile care fac parte din istoria noastră.

Ori de câte ori facem cunoștință cu biografia unei personalități, ne impresionează trăsături de caracter care fac ca aceste personalități să fie adevărate modele etice, repere morale demne de urmat. Tărie de caracter, demnitate, patriotism profund, altruism, spirit de sacrificiu, consecvență sunt doar câteva dintre aceste trăsături care, în cazul reginelor Elena și Ana, se găsesc la ele cu asupra de măsură și stârnesc admirație și respect.

Prezentarea acestor două importante femei din istoria recentă a României a adus informații deosebite care vor putea să întregească tabloul personalităților românești cu un rol deosebit în momente-cheie ale ultimilor ani.

Ca de obicei, la finalul prezentării, au fost adresate întrebări celor din sală, răspunsurile corecte, care au demonstrat interesul și atenția, fiind răsplătite cu frumoase premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Ioan Sebastian Bara

În anul 2011, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara–Deva a lansat o provocare tuturor bibliotecilor publice din județ, biblioteci pe care le coordonează sub aspect metodologic, profesional: organizarea concursului „Bibliotecile anului”.
Acest concurs profesional interbibliotecar a avut de la bun început drept scop crearea unui spirit de competiție, de emulație și de stimulare a inițiativei fiecărei biblioteci publice care servește o comunitate locală din județ. Bibliotecile publice au devenit, în ultimii ani, veritabile centre culturale și de informare, tot mai mult căutate de un public divers și numeros. Serviciului tradițional de împrumut de carte i s-a adăugat un portofoliu de activități pe care fiecare bibliotecă le organizează, ținând seama de cerințele și orientările publicului care frecventează biblioteca. Această competițe dintre biblioteci a dus la o îmbunătățire de la an la an a calității muncii bibliotecarilor angrenați în acest concurs, fapt reflectat în sporirea numărului de evenimente și manifestări cultural-educative organizate, în creșterea exigenței față de propria activitate a bibliotecarilor care s-au preocupat tot mai serios de formarea lor profesională în pas cu cerințele unei societăți informatizate. Nu în ultimul rând, s-a lărgit gama serviciilor noi pe care bibliotecile le-au pus la dispoziția cetățenilor, servicii gratuite și bine organizate. La orice nivel funcționează (municipiu, oraș, comună), biblioteca devine tot mai mult punctul spre care gravitează toți cei care doresc să se informeze, să citească, să aibă acces la internet, să participe la evenimente culturale etc.
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, care oferă coordonare metodologică, profesională bibliotecilor publice din județ, a fost în contact permanent cu toate bibliotecile publice și a monitorizat obiectiv și competent performanțele bibliotecilor pentru ca, într-adevăr, concursul „Bibliotecile anului” să fie câștigat de bibliotecile care s-au remarcat prin profesionalism, implicare, diversitate de acțiuni, prezență efectivă în viața comunității locale.
Și în acest an, criteriile stabilite au fost cele urmărite de noi încă de la prima ediție: calitatea activității fiecărui bibliotecar, aptitudinile de organizare și comunicare, grija faţă de bibliotecă, capacitatea bibliotecarilor de a atrage cât mai mulţi utilizatori ai bibliotecii, spiritul de iniţiativă în organizarea unor acțiuni cât mai interesante și utile pentru locuitorii comunităţii locale în care funcționează biblioteca, gama cât mai variată de servicii oferite utilizatorilor bibliotecii.
Pentru anul 2015, bibliotecile publice au prezentat în plus și un portofoliu de activități cultural-educative, de informare, oferite comunității locale, acest portofoliu fiind analizat de Biblioteca Județeană care a ținut cont de el în premierea bibliotecilor. După evaluarea rezultatelor obținute, a criteriilor stabilite, pe „podiumul de premiere” au urcat următoarele biblioteci:

– La categoria biblioteci municipale, Biblioteca Municipală Hunedoara;
– La categoria biblioteci orășenești, Biblioteca Orășenească Petrila;
– La categoria biblioteci comunale, Biblioteca Comunală Romos.

Chiar dacă premiile prin care se recompensează cele mai bune biblioteci publice au doar o semnificație simbolică, reprezintă o răsplată morală și o notă maximă acordată bibliotecilor care s-au evidențiat prin rezultate notabile. Această recunoaștere înseamnă foarte mult pentru fiecare bibliotecă, pentru fiecare bibliotecar care, cu dedicație și profesionalism, face zi de zi muncă de informare în multiple domenii, în beneficiul cetățenilor din localitate.

Nu a fost ușor, nici la această ediție, să declarăm, dintre cele 54 de biblioteci publice din judeţ, pe cele care s-au dovedit a fi cele mai bune. Aceasta deoarece activitatea tuturor bibliotecilor s-a desfășurat la un înalt nivel calitativ, cu bibliotecari implicați puternic în viața comunității, cu activități diverse și atractive, cu o conectare permanentă la actualitate, pentru ca utilizatorii să fie cât mai bine informați.
Pe măsură ce acest concurs se desfășoară, suntem tot mai convinși de utilitatea lui, deoarece bibliotecile publice sunt tot mai responsabile, tot mai interesate să fie veritabile centre culturale în localitățile în care funcționează.

Ioan Sebastian Bara

Nume de referinţă în istoriografia românească din ultimele patru decenii, Ioachim Lazăr este autorul unui impresionant număr de cărți, comunicări științifice, articole având drept temă istoria românilor transilvăneni, cu o aplecare specială asupra celor două momente cruciale ale acestei istorii: răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan și revoluția de la 1848-1849.

La începutul lunii februarie, în organizarea Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara, a avut loc o întâlnire cu renumitul istoric care, cu acest prilej, și-a lansat volumul intitulat „Revoluția românilor din Transilvania 1848-1849 reflectată în rapoartele prefecților Avram Iancu, Ioan Axente Sever și Simion Balint”, apărut la Editura Călăuza v.b. din Deva. Este a doua ediție a lucrării apărute în 2014, la împlinirea a 190 de ani de la nașterea lui Avram Iancu și a 165 de ani de la bătăliile moților din Munții Apuseni din timpul Revoluției din Transilvania 1848-1849. Dat fiind că, grație intensei munci de investigare și cercetare în arhive, istoricul Ioachim Lazăr a descoperit recent un document de importanță deosebită privind desfășurarea revoluției în Zarand, s-a impus completarea rapoartelor celor trei prefecți cu relatările unor delegați sătești din 27 de localități zărăndene referitoare la evenimentele revoluționare. În acest fel, lucrarea este întregită și oferă o imagine de ansamblu, mult mai relevantă, despre un moment istoric de mare importanță în istoria românilor, fiind încă o dovadă a preocupării constante a istoricului Ioachim Lazăr față de istoria zbuciumată a românilor transilvăneni, în mod deosebit a celor din Munții Apuseni.

 

 

Apariția acestui volum, care vede lumina tiparului la editura deveană Călăuza v.b., editură mereu deschisă publicării cărților de istorie adevărată, este o dovadă a faptului că domnul Ioachim Lazăr este un împătimit al istoriei Transilvaniei, un cercetător autentic care nu cunoaște liniște și odihnă până nu află noi documente, noi dovezi, noi date despre evenimentele pe care le studiază. Iar documentul nu poate fi contrazis, nu poate fi răstălmăcit, nu poate fi falsificat, așa cum nici istoria noastră nu poate fi contrafăcută. Istoricul Ioachim Lazăr știe foarte bine acest lucru și, cu rigoarea științifică ce îl caracterizează, investighează și pune în valoare documente care prezintă din ce în ce mai bine paginile istoriei noastre, pagini care trebuie cunoscute. Volumul reia cele trei rapoarte prezentate pe larg în prima ediție, rapoarte precedate de ample biografii ale eroilor transilvăneni Avram Iancu, Ioan Axente Sever și Simion Balint, biografii care pun și mai bine în lumină personalitățile emblemtice ale acestor mari români.

Documentul inedit pe care istoricul Ioachim Lazăr l-a scos la lumină și l-a alăturat rapoartelor publicate în prima ediție a cărții a fost întocmit la Hălmagiu, în ziua de 30 decembrie 1849, fiind solicitat de către Comanda Districtuală Baia de Criș la 15 decembrie 1849 și a fost primit de către Comisariatul Cercului Hălmagiu la 25 decembrie a aceluiași an. Acest document conține declarațiile locuitorilor din 27 de comune situate pe partea dreaptă a Crișului Alb despre „jaful, incendierile și crimele săvârșite de trupele invadatoare, cu sprijinul căpeteniilor maghiare din Baia de Criș, Brad, Crișcior și a altor nobili din Țara Zarandului” (p. 205). Este un document care descrie în amănunt momente de mare dramatism din timpul revoluției de la 1848-1849 din Țara Moților și face și mai bine cunoscută această pagină a istoriei noastre, cu relatări ample din satele Apusenilor: Ribița, Uibărești, Valea Bradului, Brusturi, Bodești, Poenari, Hălmăgel, Grohot, Groși, Lazuri, Talagiu, Pleșcuța, Gura Văii, Răstoci, Bulzești, Vaca, Aciuța, Țiohești, Cristești, Hălmagiu, Bănești. Volumul se încheie cu un impresionant și emoționant „cuvânt” al Regelui Ferdinand la aniversarea centenarului nașterii lui Avram Iancu, „viteazul între viteji”, în septembrie 1924.

Am avut bucuria, împreună cu un foarte numeros public, să asistăm la lansarea unei cărți-document, așa cum sunt toate zecile de volume semnate Ioachim Lazăr, o carte ce trebuie așezată la loc de cinste în bibliotecile tuturor românilor, pentru ca aceștia să pătrundă mai bine semnificațiile evenimentelor dramatice care au fost atât de prezente în istoria noastră.

Privind cu recunoștință și pioșenie către trecut, să nu uităm că viitorul trebuie să aparțină celor care vor ști să trăiască în comun, într-un spațiu multicultural, cu respectarea și cunoașterea valorilor fiecărei națiuni cu care împărțim acest spațiu. Viitorul nu este al conflictelor, ci al strădaniei de a crea un loc al conviețuirii într-o lume a interdependențelor în care important este ceea ce ne unește, nu ceea ce ne desparte.

Ioan Sebastian Bara

De peste trei ani, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva face parte dintr-un parteneriat cultural, alături de Liceul de Arte „Sigismund Toduță” din Deva, Universitatea „Lucian Blaga” și Institutul „Confucius” din Sibiu, parteneriat ce are drept scop familiarizarea publicului hunedorean cu civilizația și cultura chineză, cu tradițiile, obiceiurile și limba acestei țări cu o istorie milenară. Pe lângă cursurile de limba chineză care se organizează sistematic și sunt tot mai solicitate, activitățile culturale au devenit o prezență obișnuită în cadrul acestui parteneriat.

Apropierea de cultura și civilizația chineză se face cel mai ușor și mai eficient prin cunoașterea îndeaproape a tradițiilor și obiceiurilor prietenilor noștri chinezi, prin cât mai multe momente petrecute împreună. O astfel de ocazie este cea mai mare sărbătoare din calendarul chinezesc, Anul Nou. Astfel, la începutul lunii februarie, împreună cu partenerii noștri, am sărbătorit la Salle d’Or din incinta Deva Mall, intrarea în Anul Nou Chinezesc, Anul Maimuței de Foc, care începe la 8 februarie.

Este o sărbătoare îndrăgită, așteptată de chinezi cu bucurie și speranță atât în țara lor, cât și în orice colț al lumii unde există comunități chineze. Este o sărbătoare ce își are originea în legenda budistă potrivit căreia 12 animale s-au prezentat în fața Împăratului de Jad (șobolan, bivol, tigru, iepure, dragon, șarpe, cal, oaie, maimuță, cocoș, câine și porc) și fiecare lună a anului a fost numită după numele câte unui animal. De atunci, potrivit legendei, fiecare om născut sub semnul unuia dintre animalele calendarului va împrumuta ceva din caracteristicile și comportamentul acestuia. Anul Nou care începe în luna februarie 2016 se află sub semnul Maimuței de Foc și, de acea, cei născuți în anul acesta vor fi veseli, energici, întreprinzători, curioși, abili și diplomați.

Numit și Sărbătoarea Primăverii, Anul Nou Chinezesc este un prilej de entuziasm și exuberanță, organizare a unor serbări de amploare, marcate de veselie, culoare și bună înțelegere, urările care se fac fiind de noroc, viață lungă și fericire.

La Deva, manifestările dedicate Anului Nou Chinezesc, Anul Maimuței de Foc, au fost foarte variate și atractive. După cuvintele de întâmpinare adresate unei foarte numeroase asistențe de către Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, prof. Gheorghe Ioan Mihuț, Directorul Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva, și prof. univ. dr. Song Shaofeng, Directorul Institutului „Confucius” din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a urmat un program atractiv care a fost o adevărată călătorie în universul fascinant al culturii chineze.

Expoziția de caligrafie și pictură chinezească a fost o adevărată demonstrație a tehnicilor tradiționale care se practică de mii de ani în China: delicate desene în tuș, realizate cu pensula sau cu penița, ideograme care închid în ele sensuri ce își așteaptă descifrarea, toate au fascinat un public curios, interesat, care a pus întrebări prietenilor chinezi despre tainele scrierii chineze. Această expoziție va putea fi admirată până la data de 14 februarie în cadrul Filialei Nr. 5 a Bibliotecii Județene – Colțul Chinezesc, aflată în incinta complexului Deva Mall, etajul doi.

Despre varietatea impresionantă a obiceiurilor și tradițiilor chinezești a vorbit oaspetele nostru, prof. Zhao Qi, care a invitat asistența într-o călătorie plină de farmec în lumea unor obiceiuri străvechi, dar care și-au păstrat prospețimea și nu încetează să fascineze pe oricine.

Parada costumelor tradiționale chinezești Qipáo a fost o explozie de culoare, de grație și ingeniozitate, care a smuls aplauzele pline de admirație ale celor care au venit să serbeze cu noi Anul Nou Chinezesc.

Muzica nu putea lipsi de la o sărbătoare a bucuriei și dragostei de viață, iar formațiile Liceului de Arte „Sigismund Toduță” Deva, formația camerală „Armonia”, condusă de prof. Flavius Demian și formația de muzică ușoară condusă de prof. Călin Sân, au interpretat piese din repertoriul muzicii tradiționale și ușoare chinezești, o muzică armonioasă, cu ritmuri pline de viață.

Manifestările consacrate Anului Nou Chinezesc au fost deschise tuturor celor care au dorit să cunoască mai îndeaproape cultura și obiceiurile unui popor care nu încetează să ne impresioneze prin civilizația lui milenară.

Anul Nou Chinezesc, Anul Maimuței de Foc, a fost un excelent prilej de a ura prietenilor noștri chinezi să aibă parte numai de bucurii în noul an, să aibă zile frumoase, împlinite și să aibă întotdeauna puterea de a trece peste orice obstacol cu zâmbetul pe buze. I-am sigurat pe colaboratorii noștri că proiectul început împreună va fi an de an mai bogat și va aduce alături de noi tot mai mulți prieteni doritori să pătrundă în profunzimile unei culturi și ale unei civilizații extraordinare cum este civilizația chineză.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și-a invitat prietenii, în ziua de 30 ianuarie 2016, la o întâlnire cu scriitorul, publicistul și analistul politic Emil Hurezeanu care, cu acest prilej, și-a lansat și la Deva volumul       „Pe trecerea timpului. Jurnal politic românesc 1996-2015”, apărut anul trecut la Curtea Veche Publishing.

Așa cum însuși Emil Hurezeanu a precizat cu prilejul lansării cărții la București, „cartea este o antologie de texte rostite la microfoanele posturilor de radio unde am lucrat mulți ani, la Europa Liberă și la Deutsche Welle, apoi sunt multe conferințe, intervenții – care n-au fost publicate niciodată – și ele rostite. (…) Cartea este o panoramă a ultimelor două decenii de politică românească și are o abordare atât pe verticală, spre trecut, cât și pe orizontală, spre celelalte țări și societăți”.

Personalitate marcantă a vieții publice românești din ultimii 25 de ani, Emil Hurezeanu a intrat în conștiința multor români încă din anul 1983, fiind una dintre vocile binecunoscute și apreciate ale postului de radio Europa Liberă unde era titularul rubricii Actualitatea românească.

Volumul „Pe trecerea timpului. Jurnal politic românesc 1996-2015”, titlul fiind un ingenios și subtil joc de cuvinte, este alcătuit din articole, eseuri, intervenții care nu s-au publicat până acum, conferințe care încep în anul 1996 (anul în care Convenția Democratică a câștigat alegerile generale) și se termină în ianuarie 2015, cu o conferință cu tema „Europa, între crizele de creștere și criza terminală” rostită la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București.

Textele lui Emil Hurezeanu din acest volum sunt adevărate demonstrații de cultură solidă, serioasă, de înțelegere profundă a evenimentelor politice și a conexiunilor dintre ele, sunt analize lucide făcute de un intelectual autentic care știe să așeze evenimentele în context, le înțelege mecanismele. Este o carte care ne readuce în memorie ultimii 20 de ani din istoria recentă a României, o perioadă pe care domnul Emil Hurezeanu o supune analizei cu precizia unui laser. Competența, obiectivitatea, echilibrul, rigoarea și profunzimea cu care sunt analizate în carte evenimente, personalități, situații, fenomene politice fac ca acest volum să fie un reper, o carte absolut necesară pentu oricine dorește să vadă ce înseamnă să fii un analist politic autentic. Istorie, diplomație, politologie, toate se îngemănează în textele din acest volum și ne dezvăluie personalitatea unui intelectual frământat de problemele țării sale, dar și ale lumii. Într-adevăr, paleta tematică a textelor ce acoperă cei 20 de ani puși sub lupă de domnul Hurezeanu este de o diversitate extraordinară și, nu în ultimul rând, fiecare text este un exemplu de exprimare elegantă, cu un inteligent simț al umorului, într-o limbă română demnă de invidiat, fără clișee și locuri comune.

Cartea, apărută la Curtea Veche Publishing, este și rodul preocupării doamnei Iren Arsene, directoarea editurii, de a oferi pieței de carte lucrările unor personalități importante din România acestor ani.

În fața unui public extrem de numeros, domnului Emil Hurezeanu i-a fost oferită, din partea Bibliotecii Județene, o Diplomă de Excelență „pentru analizele riguroase, competente și echilibrate ale vieții politice românești și internaționale”. De asemenea, o Diplomă de Excelență s-a acordat și doamnei Iren Arsene „pentru contribuția de excepție la promovarea unor cărți și autori cu mare impact la publicul cititor”.

La final a urmat o sesiune de autografe.

Ioan Sebastian Bara