Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat o nouă întâlnire cu scriitorului-actor Edy Moțățăianu care, în eleganta Salle d’Or din incinta Deva Mall, și-a lansat noul volum de proză intitulat „Hiperboreea. Ținutul Uitat. Sezonul I: Răzbunarea Ursitoarei. Și totul va fi altfel…”.

Pasionat de literatura pentru copii, de lumea basmelor și a feeriei, Edy Moțățăianu a oferit, de-a lungul anilor, o serie de cărți dedicate celor mai tineri cititori. Pe lângă pasiunea pentru scris, Edy Moțățăianu este și animatorul trupei de teatru „Cu Moț… în Frunte” care, de fiecare dată, își încântă publicul cu verva și talentul de care dă dovadă. Așa cum singur se definește,  Edy Moțățăianu este prietenul copiilor „de la 3 la 93 de ani”. De-a lungul anilor, am avut prilejul să luăm parte la lansări de cărți, de piese de teatru ce poartă semnătura Edy Moțățăianu, evenimente care de fiecare dată au atras un număr mare de iubitori ai literaturii, ai teatrului, un public divers, de toate vârstele.

Volumul „Hiperboreea. Ținutul Uitat. Sezonul I: Răzbunarea Ursitoarei. Și totul va fi altfel…” este o invitație în lumea plină de mister a legendelor și basmelor de sorginte autohtonă, cu rădăcini în legendele geto-dacilor. Capitole precum: Hiperboreea, Kogaionon, Ktistaii și Gebeleizis, Sfânta Duminică, Scorpia, Dordebine și Tainele Cele Fără De Preț, Axa Lumii, Doina și Pasărea Măiastră, Soarele și Zâna Florilor, Cicoarea, Porunca lui Gebeleizis, Ileana Cosânzeana și Iana Sânziana, Făt Frumos și Semnele Cele Fără De Înțeles, Muncile, Vasiliscul, Fata Apei Morții și Ouăle Magice, Fântâna De Cleștar și Apa Cea Viu Bolborosituare, Statu Palmă Barbă Cot și Spiridușii, Mândra Zână a Florilor și Luceafărul din Zori, Mămuica și Zburătorul, Mărțișor, Dragobete și Dordebine, Mai Crâncenul și ajutorul nesperat, Dak E, Sha Zana Zineta și Prințesele, Răzbunarea Ursitoarei dovedesc interesul și pasiunea autorului pentru lumea plină de mister a personajelor românești de legendă.

Concepția volumului este originală, este un dialog purtat cu un interlocutor – copil, fiica autorului, care pune întrebări, îl întrerupe pe narator și cere în permanență lămuriri legate de cele întâmplate în poveste, de personajele ale căror fapte le urmărește cu sufletul la gură.

Și de această dată, harul literar și imaginația autorului, Edy Moțățăianu, dragostea lui pentru copii, pentru minunata lor lume cu basme, legende și povești, au făcut să ne bucurăm împreună de o nouă creație și un minunat dar oferit copiilor, dar nu numai lor, ci tuturor celor care vor să viseze, să călătorească cu imaginația într-o lume fantastică. Literatura lui Edy Moțățăianu ne poartă pe toți în lumea copilăriei, redevenim și noi acei copii inocenți și curioși, cu suflet curat, care am fost odată.

Nu e deloc ușor să fii scriitor pentru copii. Ei sunt exigenți, nu pot fi păcăliți, detectează imediat orice lipsă de sinceritate, sunt onești și cer la rândul lor onestitate din partea scriitorilor care li se adresează. Edy Moțățăianu știe și înțelege foarte bine acest lucru, el iubește foarte mult copiii și știe să folosească limbajul care le merge direct la suflet. Dovadă este și această carte pe care o putem considera exemplară în creația literară de până acum a autorului, care merită toate felicitările și mulțumirile noastre și, în mod deosebit, ale copiilor pe care îi iubește atât de mult.

Și, pentru că Edy Moțățăianu a trăit ani buni în lumea fascinantă a teatrului, în mediul artistic, a stat în lumina rampei, a cunoscut rigorile interpretării unui text dramatic, a știut ce înseamnă viața din culise, a creat o îndrăgită trupă de teatru, „Cu Moț… în Frunte”, care îl însoțește și care dă culoare întâlnirilor. Și la această întâlnire, trupa a oferit un moment artistic special, răsplătit cu aplauzele publicului. Un alt moment a fost susținut de Asociația Terra Dacica Aeterna.

La finalul evenimentului a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către Edy Moțățăianu.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a început un amplu proiect de digitizare a întregului fond de publicații seriale aflate în patrimoniul ei. În momentul de față, toate bibliotecile moderne din lume își conservă și își protejează patrimoniul de care dispun cu ajutorul digitizării. Colecțiile de ziare și reviste, ca și fondul de carte, se află sub influența unor factori fizici care le alterează starea și fac din ce în ce mai anevoios accesul la uriașul volum de informații pe care aceste publicații le conțin.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva are un impresionant fond de tipărituri care, treptat, va fi transpus în format electronic prin scanare și digitizare. Dispunem de colecții ale unor publicații apărute în secolul    al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, cum ar fi revistele „Convorbiri literare”, „Cosânzeana”, „Boabe de Grâu”, „Sămănătorul”, „Luceafărul” și ziarele „Bunul econom”, „Gazeta Transilvaniei” ș.a.

Proiectul de digitizare a întregii prese aflate în patrimoniul bibliotecii noastre își propune să prelucreze toate ziarele și revistele, astfel încât consultarea acestor publicații să poată fi la îndemâna oricărui utilizator. Un avantaj deosebit al stocării informației prin digitizare, pe lângă protejarea fizică a publicațiilor, este posibilitatea consultării simultane de către mai mulţi utilizatori a aceluiaşi document, independent de programul de funcţionare al bibliotecii.

Digitizarea presei aflate la Biblioteca Județeană a început cu colecția din anul 1953 a cotidianului „Drumul socialismului”. Timp de 50 de ani, acest ziar a fost principalul organ de presă regional, apoi județean, al hunedorenilor. Desigur, a purtat o puternică amprentă ideologică, fiind sub comanda organizației hunedorene a Partidului Comunist Român. Materialele aveau, obligatoriu, o directivă imprimată de forurile politice. Cu toate acestea, populația găsea în paginile ziarului și articole „dezbrăcate” de haina ideologică. Recenzii de carte, informații sportive, știri culturale, pagini literare, fapt divers, mică publicitate, toate acestea au făcut, totuși, din ziarul „Drumul socialismului” o publicație relativ accesibilă.

Digitizarea întregii colecții a acestui cotidian va da posibilitatea cercetătorilor istoriei locale, dar și oricărui cititor, să descopere informații despre toate evenimentele politice, sociale, administrative, economice, culturale, sportive din județ. Cu excepția vieții bisericești, acest ziar este depozitarul unui imens volum de cunoștințe relevante pentru viața județului Hunedoara în anii comunismului: inaugurări de întreprinderi, deschiderea de școli, realizarea unor lucrări edilitare etc. Din aceste considerente, digitizarea cotidianului „Drumul socialismului” va fi un câștig incontestabil pentru publicul larg și pentru cercetătorii vieții hunedorene din acea perioadă.

Accesul la fondul de periodice și publicații seriale se face urmând pașii:

Pasul 1

Se accesează pagina bibliotecii județene:

http://www.bibliotecadeva.ro/bj.htm

Pasul 2

Se selectează iconița

Pasul 3

Se selectează hiperlinkul:  fondul de periodice si publicatii seriale

http://www.bibliotecadeva.ro/presa/presa.htm

Pasul 4

Se selectează anul dorit:

 

Pasul 5

Se selectează ziarul sau revista dorită:

Pasul 6

Se ajunge la ecranul ziarului sau revistei selectate

La sfârșitul lunii aprilie, în decorul pitoresc al Țării Hațegului, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în parteneriat cu Societatea de Educație Nonformală și Socială (SENS) au organizat deschiderea oficială a primei Biblioteci legendare din România, amenajată în cadrul Legendarium-ului „Casa legendelor Britoniei”, din localitatea Sarmizegetusa.

Au onorat cu prezența lor acest eveniment: domnul Mihai Cornel Todoni, primarul comunei Sarmizegetusa, preotul Șipoș Raul Cristian, profesori, învățători, membri marcanți ai comunității, elevi.

În urmă cu un an, Societatea de Educație Nonformală și Socială (SENS), în parteneriat cultural și educațional cu Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și cu Radio România Cultural, a deschis primul Legendarium în Țara Hațegului, conceput ca un „spațiu expozițional unic, în care sunt prezentate unele dintre cele mai frumoase legende ale zonei”, ca un „loc unde trecutul acestui ținut mirific se împletește cu fantasticul și unde vizitatorul află secrete ale originii unor familii care au condus cândva lumea, descoperă comori antice, învață despre evenimente care au schimbat cursul istoriei și intră în atmosfera credințelor populare hațegane”.

Proiectul Legendarium are drept scop promovarea comorilor de spiritualitate, de istorie, și a frumuseților naturale ale Țării Hațegului.

În completarea acestui ansamblu cultural, în parteneriat cu SENS, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a conceput o bibliotecă originală, cu un profil oarecum inedit, ludic, dar și educațional în același timp.

Biblioteca legendară are drept public-țintă tinerii, dar ea poate fi frecventată și „exploatată” de oricine dorește să cunoască mai bine acest ținut de legendă care este Țara Hațegului, cu tezaurul ei de spiritualitate.

Am organizat această Bibliotecă legendară cu scopul declarat de a face mai bine cunoscute evenimente, figuri legendare, castele, locuri de un pitoresc aparte din Țara Hațegului. Biblioteca va oferi celor interesați un bogat material documentar.

Camera ludică a Bibliotecii legendare cuprinde rafturi cu cărți în care, pe lângă informații despre legendele Țării Hațegului, despre istoria acestor locuri, despre castele și mituri, vizitatorii vor găsi diferite bilețele cu indicii care îi vor conduce pe trasee la capătul cărora vor avea parte de surprize. În acest fel, misterul și ludicul întregesc informațiile dobândite din lecturi. Acest aspect ludic, de joc, face mai atractivă învățarea, este de fapt un mijloc de educație nonformală și de atragere spre lectură și studiu a unui număr tot mai mare de iubitori ai Țării Hațegului de toate vârstele.

Punctul central al acestor indicii îl constituie minunatele legende născute cu secole în urmă în Țara Hațegului: Legenda Muntelui Retezat, Legenda bătăliilor de la Tapae, Legenda cnezilor Roșii ai Britoniei, Legenda bătăliei de la Poarta de Fier, Legenda descoperirilor arheologice ale Zsofiei Torma și Legenda lui Față Neagră.

Întreaga ambianță a Legendarium-ului de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa reconstituie un trecut încărcat de istorie, dar și de legende nemuritoare.

Cei care vor intra în Biblioteca legendară, în camera ludică, vor lăsa deoparte pentru o vreme calculatorul, tableta, smartphone-ul și vor răsfoi cărți, vor fi propriul lor motor de căutare și, în final, vor avea satisfacția și bucuria de a fi aflat noi informații despre Țara Hațegului, pe care nu le-ar fi găsit în altă parte.

Biblioteca legendară reprezintă, astfel, un spațiu de educație nonformală prin care dorim să atragem spre lectură un public cât mai larg, dar să oferim în același timp informații și materiale documentare menite să popularizeze Țara Hațegului, acest depozitar de istorie și legendă a județului Hunedoara.

La evenimentul de deschidere a Bibliotecii legendare – LegendaRoom a participat și Asociația „Terra Dacica Aeterna” filiala Deva, cu o echipă de reenactment istoric formată din daci și romani, care a asigurat garda de onoare a evenimentului, prezentând aspecte ale vieții civile și militare din cadrul orașului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Ioan Sebastian Bara

Primăria Municipiului Deva și Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva au organizat în data de 21 aprilie 2016, în Foaierul Central al Casei de Cultură „Drăgan Muntean” Deva, un eveniment editorial de importanță excepțională pentru orașul nostru, pentru toți cei care iubesc municipiul Deva, municipiu care a primit o carte de vizită, o monografie cu care se poate mândri. În prezența unui public numeros, a avut loc lansarea lucrării Deva, monografie, apărută în condiții grafice deosebite la Casa de Editare Emia din Deva.

De multă vreme se simțea nevoia elaborării unei monografii cu adevărat științifice dedicate municipiului de la poalele Cetății. Primăria Municipiului Deva împreună cu Biblioteca Județeană, în virtutea unei bune colaborări de-a lungul timpului, au avut această inițiativă și ambele instituții au detaliat proiectul Deva, monografie, un demers ambițios și complex, de mare răspundere.

Proiectul este rezultatul unui parteneriat încheiat între Primăria Municipiului Deva și Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva. De altfel, Primăria și Consiliul Local Deva au acordat întregul suport financiar pentru activitatea de cercetare a documentelor inedite și de publicare a monografiei.

Aceasta este prima lucrare cu caracter științific, de mare anvergură, prima monografie autentică a municipiului Deva. La elaborarea ei a luat parte un colectiv interdisciplinar format din cunoscuți specialiști – naturaliști, istorici, profesori, bibliografi – care au studiat documente de arhivă, majoritatea acestora aduse pentru prima dată la cunoștința publicului. A fost valorificat imensul fond documentar al Devei, sutele de dosare aflate la Arhivele Naționale și necercetate până acum. Autorii monografiei nu au făcut o simplă descriere a documentelor, ci acestea au fost analizate, explicate și contextualizate în funcție de epoca la care se refereau. A fost o cercetare cu adevărat științifică, în care fiecare document descoperit și adus la lumină a fost valorificat și interpretat, iar rezultatul este această lucrare de mare anvergură, o monografie cum poate puține există la noi.

Este foarte important de menționat faptul că, de acum înainte, informațiile legate de municipiul Deva se află reunite în acest corpus închegat, coerent, în care fiecare afirmație este susținută de document și de argumentare științifică.

Monografia este structurată în două volume. Principalele capitole prezintă cadrul natural al Devei, istoria orașului din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, cu un capitol special dedicat Cetății – simbolul orașului – și cu detalierea unor momente cruciale din istoria așezării, precum Revoluția de la 1848-1849 și Marea Unire de la 1918.

Sunt prezentate pe larg Primăria Municipiului Deva, cu istoricul ei și cu evoluția serviciilor de bază, datele demografice privite în evoluție istorică, principalele confesiuni și culte religioase cu așezările lor, învățământul, cultura și activitatea editorială a orașului. Monografia conține o bogată și, în mare parte, inedită iconografie.

Monografia Devei este o lucrare complexă, îndelung așteptată atât de specialiști, cât și, mai ales, de locuitorii Devei, de cei care îndrăgesc acest oraș și vor să-i cunoască istoria. Turiștii care vin în oraș au, la rândul lor, ocazia să afle o sumedenie de informații interesante despre trecutul așezării noastre și pot să-și facă o impresie imediată despre felul în care a evoluat orașul, despre oamenii care l-au locuit.

Oricine va răsfoi și va citi cele două ample volume va putea afla tot ceea ce este relevant referitor la municipiul Deva și va îndrăgi și mai mult străvechiul oraș de la poalele Cetății. Trebuie remarcat și stilul accesibil, limpede, al textelor din monografie, ceea ce face lectura atractivă pentru toate categoriile de cititori, pentru toți cei interesați să afle drumul străbătut de acest oraș, din zorii civilizației până la municipiul modern și dinamic de astăzi.

Ioan Sebastian Bara

Preocupată de promovarea valorilor culturale hunedorene, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 13 aprilie 2016, la Salle dʼOr, din incinta Deva Mall, evenimentul cultural intitulat „Ion Urda – poetul cu pană de înger”, cu prilejul sărbătoririi poetului, care a împlinit de curând frumoasa vârstă de 65 de ani. Cu acest prilej a fost lansată biobibliografia scriitorului, realizată de Biblioteca Județeană. Aceasta este o amplă trecere în revistă a vieții și a activității literare a celui sărbătorit, împreună cu numeroase referințe critice ale unor scriitori și critici literari despre opera acestuia. Tot cu această ocazie a fost lansată și antologia lirică „Granit îndurerat”, semnată Ion Urda.

Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani” împreună cu Corala „Sargeția”, sub bagheta dirijorului Nicolae Icobescu, care la finalul evenimentului, a susținut un moment muzical.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat scriitorului Ion Urda o Diplomă de Excelență pentru contribuția valoroasă la promovarea literaturii hunedorene.

Încă de acum două decenii, numele lui Ion Urda a devenit nelipsit din viața culturală a județului Hunedoara, paginile revistelor literare găzduindu-i cu generozitate creațiile poetice. Deși inginer de profesie, obișnuit al rigurozității, al cifrelor exacte și al gândirii științifice, Ion Urda a avut și are o înclinație specială pentru poezie, are o sensibilitate pe care, cu talent, o transpune în versuri. De altfel, nu este singurul caz din literatură în care pregătirea tehnică face casă bună cu literatura de calitate, cu poezia în mod deosebit, iar Ion Urda ne demonstrează acest lucru în mod strălucit. De la volumul de debut, Redefiniri sentimentale, apărut la Deva în 1998, Ion Urda a dovedit, cu fiecare nou volum, cu fiecare vers, faptul că poezia face parte din însăși ființa lui, că trăiește întru și pentru poezie.

Întreaga creație a lui Ion Urda ne oferă surpriza plăcută de a cunoaște un poet adevărat, autentic, cu un stil bine conturat, o voce distinctă în peisajul poetic hunedorean, un maestru al slovei pentru care arta lirică nu are secrete. Format în buna tradiție a marilor noștri poeți hunedoreni – Iv Martinovici, Neculai Chirica, Dan Constantinescu –, Ion Urda este un poet-filosof, un gânditor de profunzime care este preocupat de marile teme existențiale – viața („ca o tablă de șah”), dragostea („iubiri risipite prin vreme”), curgerea timpului („ne împresoară-a timpului capcană”), trăirile intime („mi-e sufletul o anticameră, sală de așteptare pentru speranțe”) – teme pe care le îmbracă în versuri pline de sensibilitate. Imaginile poetice, metaforele și puternica încărcătură simbolică fac din fiecare poezie semnată Ion Urda o mică bijuterie lirică.

Fiecare volum de poezie semnat Ion Urda este un dar pe care poetul îl face tuturor celor care îi iubesc creația, care sunt familiarizați cu lirica lui atât de profundă, de sensibilă și de originală. Creația sa privită în ansamblu este, în realitate, o adevărată meditație poetică, un ansamblu de cugetări izvorâte din experiența de viață.

Pentru Ion Urda poezia reprezintă însăși esența existenței, un mod de a se raporta la realitate, la univers, la această lume în veșnică frământare.

Din întreaga creație poetică a lui Ion Urda se vede cu claritate că, odată ce „s-a băgat ucenic la cuvinte”, cum spunea un poet, el are priceperea și talentul de a extrage din cuvinte sensurile lor cele mai profunde, cele mai ascunse și mai tainice. La el, inteligența se îmbină cu talentul, cu originalitatea și arta de a sonda cele mai nebănuite înțelesuri ale cuvintelor care devin poezie. De o tinerețe spirituală remarcabilă, Ion Urda ne va mai dărui, cu siguranță, multe volume care îi vor demonstra de fiecare dată talentul și harul poetic.

Personalitate de marcă a culturii, a vieții literare hunedorene, Ion Urda este un nume binecunoscut tuturor celor care sunt familiarizați cu evenimentele culturale din județul nostru, care citesc revistele noastre literare, care sunt la curent cu activitatea editorială. De ani buni, puține au fost numerele din reviste ca Semne, Ardealul literar, Provincia Corvina din care să lipsească numele lui Ion Urda așezat sub un grupaj de poezii, un text de proză, un eseu, o cronică literară. Ca în atâtea alte cazuri cunoscute din istoria literaturii, și Ion Urda s-a format în domeniul științelor exacte, în rigoarea calculelor inginerești, unde nu este loc de visare. Cu toate acestea, sensibilitatea, dragostea față de literatură și dorința de a-și face cunoscute trăirile sufletești l-au atras definitiv pe Ion Urda în universul fermecător al literaturii, un univers în care se simte în largul său și știe să se exprime cu har.

O caracterizare sintetică și foarte exactă îi face scriitorul Constantin Stancu: „Ion Urda este atent la poemul pe care îl scrie, umblă în vârful picioarelor printre versuri, îi e teamă să nu strivească clipa de fericire prinsă în cuvinte. Are un ritual special de a se apropia de cele eterne, îşi scrie solia către lume şi către viitor cu pană de înger (…)”. Într-adevăr, parafrazând titlul unui volum de versuri semnat Ion Urda, poetul își scrie versurile cu pană de înger, cu delicatețe, cu simțire, cu sensibilitate, cu un har care face parte din ființa lui.

Biblioteca Județeană se bucură de prietenia și prețuirea tuturor scriitorilor hunedoreni și este onorată să-i poată sărbători în momentele importante ale vieții lor. Ion Urda a trecut de curând pragul unei frumoase vârste, o vârstă a maturității depline, a înțelepciunii, a experienței, a tâmplelor cărunte. Este un model de urmat pentru tinerii care vor să se afirme în lumea literelor, este un exemplu pentru cei care, având pregătire tehnică, au talent literar și vor să-l fructifice.

 

Biobibliografia pe care Biblioteca Județeană i-a dăruit-o este o ofrandă izvorâtă din recunoștința iubitorilor de versuri către un maestru al slovei, un făuritor de poezie.

Ioan Sebastian Bara

La început de aprilie, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat cea de-a XI-a ediție a manifestării cultural-educative „Ziua Internațională a Cărții pentru Copii”, în cadrul căreia au fost premiați câștigătorii concursurilor „Dacă aș fi scriitor…” și „Dacă aș fi ilustrator…”.

De câțiva ani, a intrat în tradiția Bibliotecii Județene să organizeze aceste atractive concursuri pentru elevii din ciclul primar, o incitantă competiție ce are ca scop principal formarea deprinderii de a citi, dezvoltarea imaginației, stimularea creativității și cultivarea talentului literar și artistic.

Concursul „Dacă aș fi scriitor…” a constat în mai multe etape: cu câteva luni înainte, elevilor din ciclul primar li s-au comunicat titlurile unor povești din literatura română și universală, cunoscute și îndrăgite, pe care copiii au fost invitați să le recitească, să-și pună fantezia la încercare și, pe baza lor, să rescrie povestea pe care au ales-o din cele recomandate. În felul acesta, aflați în ipostaza de scriitor, copiii au refăcut povestirea, au regândit întâmplările și au condus firul acțiunii fiecărei povești după cum le-a dictat talentul și imaginația. Ceea ce a rezultat este o nouă variantă a poveștii. Juriul, format din bibliotecari, citeşte toate aceste creaţii ale copiilor şi le premiază pe cele mai bune.

Concursul „Dacă aș fi scriitor…” s-a desfășurat pe două categorii de vârstă:

1. pentru clasele I și a II-a;
2. pentru clasele a III-a și a IV-a.

Anul acesta, au fost selectate opt povești și basme: Albă ca Zăpada, Cei trei purceluși, Hansel și Gretel, Harap Alb, Mica Sirenă, Rățușca cea urâtă, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte și Tom Degețel.

 

Criteriile pe care s-a bazat decizia juriului au fost legate de originalitate, imaginație, creativitate, fără a neglija aspectele legate de corecta folosire a limbii române. De asemenea, s-a urmărit exprimarea cursivă, coerentă, cu folosirea unor figuri de stil adecvate şi cu păstrarea elementelor specifice basmului.

Cu acest prilej a fost organizat și concursul „Dacă aş fi ilustrator…”, în cadrul căruia elevii din ciclul primar au realizat o copertă de carte pornind de la titlul uneia dintre poveştile menționate mai sus. Lucrările prezentate au trebuit să conţină o ilustraţie reprezentativă pentru povestea aleasă şi elementele de identificare a unei cărţi.

Concursul „Dacă aș fi ilustrator…” a avut două secțiuni:

1. pentru clasele pregătitoare, I și a II-a;
2. pentru clasele a III-a și a IV-a.

Școlile care au luat parte anul acesta la cele două concursuri cu prilejul Zilei Internaționale a Cărții pentru Copii, 2 aprilie, data de naștere a scriitorului Hans Christian Andersen, au fost: Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva, Școala Primară Banpotoc, Școala Primară „Samuel” Deva.

Câștigătorii concursului „Dacă aș fi scriitor…” au fost următorii:

Secțiunea: Clasele I și a II-a

Premiul I: Iulia Denisa Tălmaciu, clasa I A Step by Step, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva

Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Viorica Cosma și Carmen Tripon

Premiul II: Andrei Șerban Vladimirescu, clasa a II-a A, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte

Îndrumător: Prof. Corina Daciana Oprițoiu

Premiul III: Mihai Perț Alexandrescu, clasa a II-a Muzică, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Mica Sirenă

Îndrumător: Prof. Norina Jupanschi

Mențiune: Andrada Kovacs, clasa I B, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva

Cei trei purceluși

Îndrumător: Prof. Gabriela Răfăilă

Mențiune: Alexandra Eșș, clasa a II-a Muzică, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Cei trei purceluși

Îndrumător: Prof. Norina Jupanschi

Secțiunea: Clasele a III-a și a IV-a

Premiul I: Dariana Amelia Dehelean, clasa a IV-a, Școala Primară Banpotoc

O altă Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Tatiana Iacob

Premiul II: Miriam Hațegan, clasa a IV-a, Școala Primară „Samuel” Deva

Tom Degețel

Îndrumător: Prof. Corina Rusu și Daniela Sisoev

 Premiul III: Paula Ana Miron, clasa a III –a A, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva

Anotimpul speranței

Îndrumător: Prof. Ramona David

Mențiune: Alin Alexandru Cozac, clasa a III-a C, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Maria Luminița Ebâncă

Mențiune: Maria Jurca, clasa a III-a, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva

Hansel și Gretel

Îndrumător: Prof. Daciana Muntean

Câștigătorii concursului „Dacă aș fi ilustrator…” au fost următorii:

 Secțiunea: Clasele pregătitoare, I și a II-a

Premiul I: Luca Kiș, clasa a II-a, Școala Primară „Samuel” Deva

Cei trei purceluși

Îndrumător: Doina Olivia Suciu

Premiul II: Alexia Roberta Szabo, clasa I A, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Cristina Claudia Crișan

Premiul III: Ioana Maria Demian, clasa a II-a Plastică, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Tom Degețel

Îndrumător: Prof. Elena Daniela Marinescu

Mențiune: Richard Crișan, clasa pregătitoare Step by Step, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva

Cei trei purceluși

Îndrumător: Prof. Ramona Oltean și Adina Farca

Mențiune: Diana Maria Ilie, clasa a II-a Step by Step, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva

Mica Sirenă

Îndrumător: Prof. Luminița Edu și Irina Mane

 Secțiunea: Clasele a III-a și a IV-a

Premiul I: Erika Mucsi, clasa a IV-a C, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva

Hansel și Gretel

Îndrumător: Prof. Ionela Toader

Premiul II: Stacey Bold, clasa a IV-a, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva

Mica Sirenă

Îndrumător: Prof. Adela Nicola

Premiul III: Adelina Szekely, clasa a III-a A, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva

Mica Sirenă

Îndrumător: Prof. Geanina Gheșescu

Mențiune: Bianca Denisa Cazan, clasa a IV-a A Step by Step, Colegiul Tehnic  „Transilvania” Deva

Hansel și Gretel

Îndrumător: Prof. Mihaela Godeanu și Gabriela Trif

Mențiune: Rebeca Streulea, clasa a IV-a D, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva

Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Daniela Șteopan

 Manifestarea a fost presărată cu momente teatrale oferite de îndrăgitele actrițe Isabela Hașa, Cristina Lazăr și Mara Hașa, momente alcătuite pe baza scenetelor Triconferința și Robinson Crusoe. Cu talentul lor deosebit, ne-au  demonstrat că satira, umorul de bună calitate și  fabulele fac casă bună cu muzica plină de antren.

Ne face mare plăcere să vedem că, an de an, concursurile Dacă aș fi scriitor… și Dacă aș fi ilustrator…  atrag un număr mare de participanți și pentru asta le mulțumim inimoaselor doamne învățătoare care s-au ocupat de acești minunați copii și i-au călăuzit în lumea fascinantă a slovei. An de an cunoaștem copii talentați, copii care se bucură de toată prețuirea noastră și, de aceea, i-am premiat cu mare drag. Suntem siguri că, peste ani, unii dintre ei vor ajunge fie scriitori, fie artiști plastici, și își vor aminti cu plăcere și nostalgie de aceste concursuri care au fost prima treaptă a afirmării lor.

Festivitatea de premiere s-a încheiat, ca în fiecare an, cu o frumoasă paradă a costumelor reprezentând personaje din poveştile aflate în concurs.

Ioan Sebastian Bara

Cu câteva zile înainte de Ziua Internațională a Francofoniei, 20 martie, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a marcat această zi printr-o interesantă manifestare cultural-educativă desfășurată la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, în prezenţa unui public format din elevi ai colegiilor și liceelor devene. Anul acesta, subiectul ales pentru Ziua Francofoniei a fost „Napoleon Bonaparte în filatelie”.

Ziua Internaţională a Francofoniei este o zi specială dedicată limbii franceze, limbă vorbită de peste 200 de milioane de locuitori în întreaga lume şi 870 de milioane de persoane din cele 70 de state şi guverne ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. În această zi, în 1970, s-a semnat la Niamey, capitala Nigerului, Tratatul cu privire la crearea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), entitate devenită azi Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF). De atunci, an de an, manifestările dedicate Francofoniei au devenit tot mai numeroase, iar solidaritatea dintre toţi cei care folosesc limba franceză ca mijloc de comunicare a fost tot mai intensă.

România este o țară în care interesul pentru limba și civilizația franceză a fost constant, de peste 150 de ani, încă de pe când tineri intelectuali români, ca Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Barbu Știrbei, Alecu Russo etc., au studiat la Paris și au fost influențați de ideile progresiste și de idealurile revoluției de la 1848 din Europa. Întorși în țară, au promovat aceste idei și, desigur, au propagat cultura și civilizația franceză într-o țară ca România care avea rădăcini milenare cu popoarele de origine romană. Încă în secolul XIX, străinii care vizitau România erau impresionați de numărul mare de români care vorbeau, mai bine sau mai rău, limba franceză și care puteau comunica foate ușor cu francofonii. Limba franceză nu a fost scoasă niciodată din programa școlilor românești, nici chiar în cei mai negri ani din prima perioadă a comunismului.

Şi în acest an, cu prilejul Zilei Internaționale a Francofoniei, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a oferit publicului obişnuit cu activităţile noastre o manifestare cultural-educativă de ţinută, o temă care a captat interesul celor prezenţi. S-a făcut o trecere în revistă a celor mai importante momente din extraordinara viață a lui Napoleon Bonaparte, de la nașterea, la 15 august 1769, în Corsica, trecând prin mărețele bătălii câștigate sau pierdute, până la moartea lui, în exil, pe Insula Sf. Elena, la 5 mai 1821. Toate aceste momente au fost susținute cu timbre emise de numeroase țări, cu plicuri-prima zi și cu ilustrate maxime, reflectarea în filatelie a temei „Napoleon  Bonaparte” fiind foarte generoasă.

Dincolo de cunoștințele dobândite la orele de istorie, dincolo de ceea ce se poate afla din biografiile care s-au scris despre Napoleon, dincolo de filmele în care a fost evocat, informațiile pe care le aflăm prin defilarea în fața ochilor noștri a unor timbre dedicate lui Napoleon conturează imaginea completă a acestui extraordinar bărbat care și-a pus definitiv amprenta asupra istoriei universale.

Prezentarea s-a dorit a fi și o familiarizare a tinerilor cu o pasiune extrem de frumoasă și folositoare pentru formarea culturii generale: filatelia, acest izvor inepuizabil de cunoștințe, un hobby care aduce numai avantaje.

Ca de obicei, în finalul prezentării au fost adresate întrebări din tematica activității, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și Curtea Veche Publishing au organizat, la mijlocul lunii martie, la Salle d’Or din incinta Deva Mall, în prezența unui public numeros, o întâlnire cu polițistul Marian GODINĂ, care și-a lansat aici cartea „Flash-uri din sens opus”.

După lansarea de la Biblioteca Centrală Universitară București și participarea la Târgul de Carte „Gaudeamus” de la Craiova, polițistul Marian Godină a venit la Deva, un oraș de care îl leagă amintiri și impresii plăcute legate de participarea la una dintre galele „Premianții fără premii”.

Marian Godină a devenit bine cunoscut publicului român din mediatizarea amplă care i s-a făcut în ultimul timp. De altfel, simpatia deosebită de care se bucură agentul de poliție Marian Godină este un semn că societatea așteaptă de la lucrătorii din poliție un comportament sincer, corect, profesionist și obiectiv. Numărul impresionant de cititori ai paginii sale de socializare, unde i-au apărut textele adunate acum în volum, demonstrează aceeași simpatie și apreciere față de tânărul de la Poliția Rutieră Brașov.

La lansarea cărții „Flash-uri din sens opus” a fost prezentă domnișoara  Maria Desmirean, Director Executiv Curtea Veche Publishing, care a vorbit despre carte și autorul ei.

Cei care vor citi cartea „Flash-uri din sens opus” vor cunoaște un polițist așa cum ne dorim cu toții să fie polițiștii: drept, curajos, vertical, profesionist, plin de demnitate. Nu i-a fost deloc ușor lui Marian Godină să-și facă cunoscute ideile, să prezinte „flash-uri” din viața de zi cu zi a polițiștilor. Dar perseverența, datoria față de propria conștiință, setea de adevăr l-au făcut să învingă și să nu se încline în fața piedicilor.

Cartea este o confesiune făcută de autor cu umor și cu sinceritate despre anii copilăriei și cei de școală, despre iubiri și deziluzii, dar mai ales despre viața de fiecare zi a polițistului, despre relațiile șef-subaltern în cadrul Poliției. Este, în același timp, o oglindă a societății românești actuale, societate în care polițistul vine în contact cu reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale și le observă comportamentul cu acuitatea unui psiholog.

Ceea ce transpare parcă din fiecare pagină a cărții este dragostea lui pentru meseria aleasă, cinstea și mândria cu care poartă uniforma de polițist. Iar finalul cărții nu lasă niciun fel de dubiu asupra acestui lucru: „Sunt conștient că pentru mine vor urma momente grele, dar nu am de gând să renunț la meseria mea, iar de va fi să plec vreodată, o voi face cu capul sus, cu mândria că am lăsat o urmă cât de mică în istoria Poliției Române.”

La finalul lansării a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către polițistul Marian Godină.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 10 martie 2016, la Salle d’Or, din incinta Deva Mall, un emoționant eveniment comemorativ care a adunat la un loc zeci de prieteni, admiratori, cunoștințe ale scriitorului Valeriu Bârgău.

Am fi fost mult mai fericiți, în această zi de martie, dacă l-am fi avut alături de noi pe scriitorul Valeriu Bârgău, dacă l-am fi serbat cu ocazia zilei sale de naștere, 7 martie. Din păcate, n-a fost să fie așa. Timpul n-a mai avut răbdare cu acest scriitor plin de energie, generos și altruist, care a trăit pentru a dărui și a se dărui. Ne-a părăsit mult prea devreme, într-o zi de 3 ianuarie 2006.

A lăsat în urmă nu numai părerile de rău și lacrimile celor dragi, a lăsat în urmă amintirea unui om de o vitalitate remarcabilă, care a trăit pentru literatură, care a avut harul creației literare și a încurajat talentul literar al celor tineri în care avea încredere și cărora le oferea cu generozitate prilejul de a se afirma.

Poet talentat, apreciat de marii noștri critici literari, format în proximitatea marilor poeți hunedoreni – Iv Martinovici, Dan Constantinescu, Neculai Chirica și alții –, Valeriu Bârgău a fost o voce originală printre creatorii de literatură din județul Hunedoara. Volumele sale de versuri ne fac cunoștință cu un poet sensibil, cu un registru liric amplu, cu o scriitură originală, inconfundabilă. Ancorat puternic în viața literară a județului și a țării, a purtat numeroase dialoguri cu scriitori și cu oameni de cultură, a fost tot timpul preocupat de viața culturală hunedoreană în care a jucat un rol deosebit.

Gazetele și revistele pe care le-a fondat și le-a condus au fost tribune de afirmare pentru nenumărați scriitori care au debutat în coloanele acestor publicații în care Valeriu Bârgău îi publica cu generozitate, în special pe cei tineri, dar fără să facă niciodată rabat de la calitate, de la manifestarea talentului autentic, original. Sincer și drept, nu a suferit impostura și cameleonismul și, de aceea, colaborarea cu el era incompatibilă cu jumătățile de măsură, cu texte nesincere, scrise fără nerv și fără implicare.

Ani de zile, numele lui Valeriu Bârgău s-a confundat cu ziarul „Călăuza”, un ziar îndrăgit, așteptat, citit de la prima până la ultima literă, cu un numeros „club” al prietenilor ziarului, prieteni cărora Valeriu Bârgău le oferea prilejul să se cunoască, să dialogheze, să schimbe gânduri și impresii. Au fost ani în care poetul și editorul Valeriu Bârgău s-a dedicat trup și suflet publicațiilor fondate de el, copiii lui de suflet (Constelația dragonului, apoi Ardealul literar), au fost anii în care Valeriu Bârgău a ars pe altarul literaturii, trăind la cotele cele mai înalte toate evenimentele literare, îngrijind cu trudă fiecare pagină care vedea lumina tiparului la editura condusă de el și de poeta Mariana Pândaru. Viața lui a fost pusă, cu siguranță, sub semnul devizei lui Nicolae Steinhardt, „dăruind, vei dobândi”, iar Valeriu Bârgău a dăruit cu generozitate, din plin, din tot sufletul.

A plecat mult prea repede de lângă noi, dar a dobândit dragostea noastră, recunoștința celor care și-au făcut un nume în arta scrisului în paginile girate de Valeriu Bârgău. A dobândit un loc binemeritat, de onoare, în galeria marilor scriitori hunedoreni, în istoria literaturii române. Timpul, în trecerea lui atât de grăbită, va așeza cu siguranță numele lui Valeriu Bârgău printre numele care nu se vor șterge prea ușor din amintirea celor care au avut privilegiul să-l cunoască, să-i fie colaboratori, prieteni, amici.

Deși au trecut 10 ani de la trecerea în eternitate a lui Valeriu Bârgău, prezența lui parcă o simțim și acum în jurul nostru datorită strădaniei poetei Mariana Pândaru, soția care i-a fost alături cu credință și dăruire, de a-i perpetua opera, de a-l păstra mereu în amintire, de a-i edita poeziile rămase nepublicate, de a-i culege gândurile și a le dărui iubitorilor de literatură.

Acum, la zece ani de la despărțirea de Valeriu Bârgău, i-am adus cu toții un pios omagiu, cu recunoștință pentru frumoasa moștenire literară pe care ne-a    lăsat-o, moștenire pe care o păstrăm atât în rafturile bibliotecii noastre, cât și în suflete.

Momentul comemorativ a cuprins cuvinte de evocare rostite de cei care l-au cunoscut, lansarea volumului postum intitulat „Obosit de umblet” al poetului Valeriu Bârgău, fragmente din lirica lui Valeriu Bârgău – moment poetic susținut de actrița Isabela Hașa de la Teatrul de Artă din Deva, expoziție de fotografii, expoziție cu volume și manuscrise ale lui Valeriu Bârgău.

A fost un prilej cu totul special pentru toți cei prezenți care l-au cunoscut,    l-au apreciat și nu l-au uitat, să-și amintească de această importantă personalitate a vieții culturale hunedorene.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 8 martie 2016, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, manifestarea cultural-educativă din ciclul „Reginele României” cu titlul „Elena și Ana, regine în exil”.

Adresându-se cu predilecție unui public format din elevi de colegiu/liceu, și această prezentare, ca și precedentele (dedicate reginelor Elisabeta și Maria), și-a propus să completeze cunoștințele de istorie dobândite în școală și să aducă informații noi. Bazată pe o minuțioasă documentare, pe selectarea riguroasă a detaliilor semnificative din viața celor două regine, prezentarea a scos în evidență și rolul monarhiei în istoria recentă a României. Spre deosebire de primele două regine, care au trăit în România și au contribuit, fiecare în felul ei, la propășirea și afirmarea țării lor de adopție pe care au iubit-o profund, reginele Elena și Ana au avut traiectorii diferite, au trăit în epoci de o mare complexitate, dar ambele au fost devotate necondiționat fiului și, respectiv, soțului lor, Regele Mihai I al României. Soarta ambelor regine a fost marcată de exil, de ani grei în care au fost obligate să stea departe de țara pe care nu au încetat s-o iubească.

Fiică a regelui Constantin al Greciei și a principesei Sofia a Prusiei, Elena a devenit în 1920 soția regelui Carol al II-lea al României, căsătorie în urma căreia, la 25 octombrie 1921, s-a născut viitorul rege Mihai. Vitregia sorții i-a hărăzit exilul în trei rânduri, începând cu vârsta de 14 ani. Căsătoria cu regele Carol        al II-lea a fost marcată de suferință și umilințe, ceea ce a determinat divorțul și al doilea exil, la Florența. După instaurarea comunismului, regina Elena și-a urmat fiul într-un ultim lung exil terminat în anul 1982 când a murit la Lausanne, în Elveția.

A doua regină, soția regelui Mihai, regina Ana, fiica prințului de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei, este o personalitate remarcabilă, cu o tărie de caracter deosebită, cu o viață exemplară. A fost alături de soțul ei în toți anii grei ai exilului ce au urmat alungării din România a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947.

Genealogia ei coboară în ramurile caselor regale daneză și portugheză. A luptat în al Doilea Război Mondial și, asemenea reginei-mame, Elena, a avut mereu o atitudine antifascistă fără echivoc. De altfel, regina Elena s-a implicat în operațiuni concrete de salvare de la deportare a mii de evrei din Cernăuți și Transnistria, în timpul Holocaustului, merite pentru care a fost distinsă post mortem, în 1993, cu titlul de „Drept între Popoare” acordat de statul Israel celor care au fost alături de evrei și i-au ajutat în anii cumpliți ai prigoanei antisemite.

Cele două femei extraordinare prezentate cu acest prilej se înscriu cu cinste și pe merit în frumoasa galerie de personalități feminine românești, în șiragul de doamne și domnițe, cu viețile lor înscrise în cronici: de la Oltea Doamna, la Doamna Stanca, de la Maria de Mangop și Voichița, la Elena Cuza, Elena Văcărescu și Martha Bibescu. S-a putut constata, și din această prezentare, cât de bogată în personalități remarcabile este istoria României, ce caractere puternice și ce modele etice găsim în galeria marilor oameni, dar și a femeilor remarcabile care fac parte din istoria noastră.

Ori de câte ori facem cunoștință cu biografia unei personalități, ne impresionează trăsături de caracter care fac ca aceste personalități să fie adevărate modele etice, repere morale demne de urmat. Tărie de caracter, demnitate, patriotism profund, altruism, spirit de sacrificiu, consecvență sunt doar câteva dintre aceste trăsături care, în cazul reginelor Elena și Ana, se găsesc la ele cu asupra de măsură și stârnesc admirație și respect.

Prezentarea acestor două importante femei din istoria recentă a României a adus informații deosebite care vor putea să întregească tabloul personalităților românești cu un rol deosebit în momente-cheie ale ultimilor ani.

Ca de obicei, la finalul prezentării, au fost adresate întrebări celor din sală, răspunsurile corecte, care au demonstrat interesul și atenția, fiind răsplătite cu frumoase premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Ioan Sebastian Bara