Sub acest generic s-a desfășurat o interesantă activitate organizată de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva la sfârșitul lunii mai, la Sala „Liviu Oros” a Casei de Cultură „Drăgan Muntean” din Deva.

Așa cum se știe, Biblioteca Județeană acordă o mare atenție acestui gen de manifestări care se adresează cu precădere elevilor, celor mai tineri cititori, cărora le sunt prezentate subiecte de mare interes care le întregesc cunoștințele obținute la orele de curs.

La 26 mai 2016 se împlinesc o sută de ani de la nașterea prozatorului Vintilă Corbul, unul dintre cei mai renumiți autori de romane istorice, apreciat și peste hotare. Dintre cele mai cunoscute creații ale sale, unele scrise în colaborare cu Eugen Burada, fac parte romanele „Căderea Constantinopolelui” (cea mai vândută carte din beletristica românească în perioada comunistă), „Mafia şi miliardarii”, „Sunt regele Franței! Regele Soare!”, „Dinastia Sunderland-Beauclair”, „Roxelana și Soliman”, „Împărăteasa fără coroană”, „Cavalcadă în iad”, „Cenuşă şi orhidee la New York”, „Extaz, moarte şi rock’n’roll”, „Hollywood – infernul viselor”, „Miliarde şi picioare lungi”, „Oameni în Rolls-Royce” sau „Salvaţi-mă! Sunt miliardar!”.

Personalitatea lui Vintilă Corbul a fost prezentată în fața unui public format în principal din elevi de la colegiile și liceele din Deva, importanța acestei activități culturale fiind cu atât mai mare cu cât acest autor nu se studiază în școală. Despre Vintilă Corbul și romanele lui care reînvie Constantinopolul anului 1453, Europa sfârșitului de secol XIX, urzeala complicată a celui de-al Doilea Război Mondial, secvențe din universul american, cei prezenți au putut afla lucruri extrem de interesante.

La împlinirea unui secol de la nașterea cunoscutului și prolificului romancier, autor de cărți cu tematică istorică, manifestarea pe care am organizat-o a pus în lumină  personalitatea scriitorului Vintilă Corbul și, paralel, a fost un prilej de a cunoaște principalele romane istorice aflate pe rafturile Bibliotecii Județene.

Personalitatea remarcabilă a lui Vintilă Corbul, aprecierea deosebită de care se bucură scrierile lui – în România și în lume – sunt subiecte de mare interes pe care am considerat că e important să le prezentăm celor tineri. Sigur, ceea ce facem este și o insistentă invitație la lectură. Toate aceste cărți ale lui Vintilă Corbul le avem la bibliotecă, ele își așteaptă cititorii care, cu siguranță, vor fi foarte încântați de tot ce vor descoperi în paginile acestui remarcabil prozator. Astfel, paginile manualelor de istorie pot fi mereu completate cu informații primite din lectura romanelor lui Vintilă Corbul, din lectura romanelor istorice semnate de alți numeroși prozatori.

De-a lungul timpului, încă de la apariția romanului ca gen epic, romanul istoric a fost apreciat, căutat și citit cu mare interes de un mare număr de cititori de toate vârstele, tineri și adulți. În Biblioteca Județeană se găsesc cele mai importante, mai reprezentative romane istorice scrise de autori consacrați ca: Alexandre Dumas, Walter Scott, Lev Tolstoi, Henryk Sienkiewicz, Lion Feuchtwanger, Jókai Mór etc. sau, în zilele noastre, Maurice Druon, Philippa Gregory, Mika Waltari, Max Gallo, Valerio Massimo Manfredi, Christian Jacq, Hilary Mantel.

Literatura română îl are ca reprezentant emblematic, autor de romane istorice, pe Mihail Sadoveanu, cel care a cuprins în pagini remarcabile întreaga istorie a românilor, de la epoca lui Burebista la perioada domniilor fanariote. Alți autori români de romane istorice sunt Camil Petrescu, Dana Dumitriu, Mircea Ciobanu, Eugen Barbu, dar și hunedorenii Radu Ciobanu și Ioan Dan.

Tema pe care am ales-o pentru manifestarea noastră a trezit interesul celor prezenți pentru că, sigur, fiecare tânăr a citit romane semnate Alexandre Dumas, Walter Scott, Mihail Sadoveanu și lista e foarte lungă. Sunt autori de romane istorice, romane în care ficțiunea se împletește cu evenimentul istoric real, fantezia cu adevărul strict istoric. Despre aventurile muschetarilor, despre viața și războaiele din Imperiul Roman, din Egiptul Antic, din îndepărtatul Orient, despre misterul care învăluie viața dacilor, despre războaiele din umbră, despre viața la curtea domnitorilor români munteni sau moldoveni, tinerii au putut citi în romanele istorice care s-au tipărit și se tipăresc, romane care se bucură de un foarte mare succes. Istoria a fost, este și va fi urmărită cu deosebit interes de generații întregi de cititori de toate vârstele. La întrebarea care dădea, pe vremuri, numele unei rubrici în revista Magazin istoric „Așa vă place istoria?” (acolo fiind prezentate evenimente istorice într-o manieră foarte atractivă), răspunsul pe care îl dăm este: „Da, așa ne place istoria, istoria care vine spre noi din paginile atâtor și atâtor romane istorice, o istorie vie și palpitantă.”

Ca de obicei, la sfârșitul prezentării, celor prezenți în sală li s-au adresat un  set de întrebări menite să testeze atenția cu care au urmărit subiectul, cei care au dat  răspunsuri corecte fiind răsplătiți cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Peisajul cultural al municipiului Deva s-a îmbogățit, începând cu luna mai a acestui an, cu un cenaclu literar menit să descopere talentele literare ale elevilor din colegiile și liceele devene. Organizat sub egida Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și conceput ca o rampă de lansare pentru cele mai tinere talente literare, cenaclul va funcționa în incinta în care este organizat „Al Treilea Spațiu al Cetățeniei Active Deva” din Deva Mall, etajul doi.

Conceput sub genericul „Sămânța ta de vorbă”, cenaclul a luat naștere la inițiativa scriitorului Dumitru Tâlvescu și a doamnei Elena Morar, cei care vor modera dezbaterile din cenaclu, vor crea ambianța necesară, atmosfera propice unui cenaclu literar autentic, vor atrage tinerii înzestrați și preocupați de creația literară.

Pentru a face cunoscut acest demers cultural, inițiatorii au luat legătura cu toți directorii de colegii și licee din Deva, cu profesorii de limba și literatura română care au făcut o serioasă muncă de descoperire a elevilor cu talent literar, care sunt preocupați de literatură și vor să-și facă publice creațiile. Cenaclul va funcționa în prima și a treia zi de joi din fiecare lună și dorește să fie o veritabilă punte de legătură între toți tinerii care vor să scrie, să publice și să se afirme, pe de o parte, și scriitorii cu experiență, care le pot îndruma pașii pe drumul literaturii, pe de altă parte.

În această lume a informaticii, a internetului, a calculatorului, este foarte important ca tinerii să fie încurajați să scrie, să se exteriorizeze, să vină în contact cu alte tinere talente și cu scriitori consacrați.

Pentru noi a fost deosebit de plăcut să constatăm că demersul celor care au pus pe picioare acest cenaclu a fost atât de fructuos, că tinerii au venit cu încredere alături de noi. Cel mai important lucru, acum, este ca tinerii talentați să-și facă o deprindere din a frecventa cenaclul, de a-și împărtăși creațiile – poezie, proză, eseu, piese de teatru – pentru că numai astfel își pot valorifica talentul literar pe care îl au.

Pe lângă întâlnirile obișnuite, specifice activității de cenaclu, tinerii talentați vor lua parte la așa-numitele zile tematice, dedicate fie poeziei, fie prozei, eseului sau creației dramatice. Vor fi prezenți, cu sfaturile și experiența lor, scriitori consacrați din județul Hunedoara: poetele Paulina Popa și Mariana Pândaru, prozatorul Dumitru Hurubă, scriitorii Gligor Hașa, Eugen Evu, Ioan Evu, Radu Igna, Constantin Stancu, Ioan Vasiu, Miron Țic și alți scriitori care, pe parcurs, se vor alătura cenaclului.

În timp, cenaclul „Sămânța ta de vorbă” va deveni un adevărat punct de atracție pentru tinerii care au talent literar și vor să se afirme pentru a deveni scriitori. Cenaclul va fi acel loc căutat de tineri în care spiritul de competiție, curajul exprimării și emulația creatoare vor fi nelipsite pentru afirmarea unor talente literare autentice.

Ioan Sebastian Bara

Cei mai tineri prieteni ai bibliotecii noastre au avut bucuria de a se întâlni din nou cu îndrăgita actriță a Teatrului de Artă din Deva, Isabela Hașa, de data aceasta în ipostază de scriitoare pentru copii.

În ziua de 19 mai 2016, cunoscuta Salle d’Or din incinta Deva Mall a găzduit un eveniment organizat de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, o agreabilă întâlnire la care Isabela Hașa a adus cu ea o nouă carte pentru copii, o plachetă de poezie intitulată „Ham-Ham, Miau-Miau și semnele de circulație”. Este o cărticică scrisă special pentru copii, un dialog între doi mici protagoniști – Mara și Dănuț – care discută plini de însuflețire pe tema semnelor de circulație, în compania prietenilor lor, un cățel și un motan, de care nu se despart. Cartea este dedicată copiilor, este scrisă cu afecțiune și dragoste pentru ei, într-un stil agreabil. Prin joc, prin întrebări aparent inocente, copiii învață semnele de circulație, semne cu care e bine să se familiarizeze de la cea mai fragedă vârstă.

Desenele de pe ultimele pagini ale cărții urmează să fie colorate de către copii, ceea ce face această plachetă cu atât mai atractivă.

Actrița Isabela Hașa a scris această carte cu talent, cu dragoste pentru copii, pe care îi simte aproape de sufletul ei. Copiii prezenți la eveniment au fost numai ochi și urechi, au ascultat fragmente din volum citite de autoare, cu multă sensibilitate.

Dragostea autoarei pentru copii, pentru animale, pentru tot ce înseamnă sensibilitate se face simțită din plin în versurile care curg cu ușurință, semn că au fost alcătuite cu dragoste.

Am fost deosebit de bucuroși că, grație harului și generozității artistei, am putut face un cadou frumos micilor noștri cititori. I-am mulțumit Isabelei Hașa pentru disponibilitatea pe care o are de a dărui clipe de bucurie copiilor și am invitat-o să mai scrie astfel de cărți, spre încântarea acestui public tânăr pe care îl îndrăgim cu toții.

La finalul lansării a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către actrița și scriitoarea Isabela Hașa.

Ioan Sebastian Bara

Palmaresul editorial al prozatorului Dumitru Hurubă s-a îmbogățit cu două noi volume a căror lansare a fost organizată de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva la începutul lunii mai a acestui an. Romanul „La bodega Tri scheleți” și volumul de proze „…da’ cine-a zis că suntem normali?” au apărut în acest an la Editura Limes din Cluj, sub semnătura cunoscutului scriitor.

Cu siguranță, nu există iubitor de literatură din Deva, din județul Hunedoara, dar nu numai, care să nu știe cine este Dumitru Hurubă, care să nu-i fi citit cărțile, care să nu fi surâs amar de atâtea și atâtea ori când a urmărit firul epic al celor peste 30 de romane și cărți de proză scurtă semnate de el.

Ultimele trei decenii ale vieții culturale hunedorene poartă amprenta inconfundabilă a acestui autor de proză umoristică scrisă cu un talent ce îl așază cu cinste în compania unor nume mari precum Teodor Mazilu, Ion Băieșu, Laurențiu Cerneț, Luca Pițu, ca să ne oprim doar la principalele nume românești.

Dumitru Hurubă este, fără îndoială, unul dintre reprezentanții cei mai viguroși ai literaturii hunedorene și ai literaturii române post-decembriste. Colaborările constante la principalele reviste literare din țară, cele peste 30 de volume scrise pun în lumină cu deosebită pregnanță un talentat autor de proză umoristică pe linia marilor umoriști români de la care se revendică.

Dincolo de perfecta stăpânire a mijloacelor de expresie, a tehnicilor literare, a prozei, Dumitru Hurubă este un fin și atent observator al mediului social, politic, cultural de după 1990, un creator de tipologii și personaje emblematice pentru aceste ultime două decenii trăite de societatea românească. Calitățile de prozator și umorist ale lui Dumitru Hurubă au fost apreciate de publicul larg care gustă stilul scriitorului, umorul lui savuros, comicul de limbaj și de situație care fac deliciul tuturor textelor semnate de acesta.

Cele două volume lansate continuă aceeași linie a observației reci, atente și pătrunzătoare a personajelor principale, a mediului în care acestea se mișcă, în final rezultând un tablou extrem de viu al societății românești contemporane.

Scrise cu nerv, cu un umor sănătos și robust, cu o artă a dialogului caracterizată de naturalețe și spontaneitate, cărțile lui Dumitru Hurubă ne dezvăluie același talent, aceeași forță epică și artă a portretului cu care autorul și-a obișnuit admiratorii.

Și aceste două volume sunt o veritabilă oglindă pe care prozatorul Dumitru Hurubă o mânuiește ca pe o baghetă magică cu care aduce la viață figuri, tipuri de oameni din diferite straturi sociale, oameni care trăiesc în România zilelor noastre, oameni pe care prozatorul îi observă și cărora le surprinde caracterul, automatismele verbale. Personajele lui Dumitru Hurubă sunt create cu o deplină stăpânire a mijloacelor de expresie, sunt surprinse în situații care le pun în lumină cele mai ascunse învelișuri sufletești ce nu scapă ochiului atent al prozatorului care, pe bună dreptate, poate afirma, asemenea lui Caragiale: Simț enorm și văz monstruos.

Într-adevăr, Dumitru Hurubă simte, ca un seismograf, cele mai neînsemnate vibrații ale sufletului personajelor sale și vede cele mai mici și aparent neînsemnate detalii ale comportamentului acestora.

Citirea unei cărți semnate Dumitru Hurubă este, de fiecare dată, un prilej de contemplare a societății românești contemporane, o societate pe ai cărei reprezentanți prozatorul îi imortalizează asemenea unui talentat caricaturist. Proza lui Dumitru Hurubă, cu ironia ei amară, este un prilej de râsu’ plânsu’ și de meditație serioasă asupra devenirii societății noastre de azi. Titlul unuia dintre volume, „…da’ cine-a zis că suntem normali?”, poate că spune tot despre esența acestei proze.

La finalul lansării a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către scriitorul Dumitru Hurubă.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat o nouă întâlnire cu scriitorului-actor Edy Moțățăianu care, în eleganta Salle d’Or din incinta Deva Mall, și-a lansat noul volum de proză intitulat „Hiperboreea. Ținutul Uitat. Sezonul I: Răzbunarea Ursitoarei. Și totul va fi altfel…”.

Pasionat de literatura pentru copii, de lumea basmelor și a feeriei, Edy Moțățăianu a oferit, de-a lungul anilor, o serie de cărți dedicate celor mai tineri cititori. Pe lângă pasiunea pentru scris, Edy Moțățăianu este și animatorul trupei de teatru „Cu Moț… în Frunte” care, de fiecare dată, își încântă publicul cu verva și talentul de care dă dovadă. Așa cum singur se definește,  Edy Moțățăianu este prietenul copiilor „de la 3 la 93 de ani”. De-a lungul anilor, am avut prilejul să luăm parte la lansări de cărți, de piese de teatru ce poartă semnătura Edy Moțățăianu, evenimente care de fiecare dată au atras un număr mare de iubitori ai literaturii, ai teatrului, un public divers, de toate vârstele.

Volumul „Hiperboreea. Ținutul Uitat. Sezonul I: Răzbunarea Ursitoarei. Și totul va fi altfel…” este o invitație în lumea plină de mister a legendelor și basmelor de sorginte autohtonă, cu rădăcini în legendele geto-dacilor. Capitole precum: Hiperboreea, Kogaionon, Ktistaii și Gebeleizis, Sfânta Duminică, Scorpia, Dordebine și Tainele Cele Fără De Preț, Axa Lumii, Doina și Pasărea Măiastră, Soarele și Zâna Florilor, Cicoarea, Porunca lui Gebeleizis, Ileana Cosânzeana și Iana Sânziana, Făt Frumos și Semnele Cele Fără De Înțeles, Muncile, Vasiliscul, Fata Apei Morții și Ouăle Magice, Fântâna De Cleștar și Apa Cea Viu Bolborosituare, Statu Palmă Barbă Cot și Spiridușii, Mândra Zână a Florilor și Luceafărul din Zori, Mămuica și Zburătorul, Mărțișor, Dragobete și Dordebine, Mai Crâncenul și ajutorul nesperat, Dak E, Sha Zana Zineta și Prințesele, Răzbunarea Ursitoarei dovedesc interesul și pasiunea autorului pentru lumea plină de mister a personajelor românești de legendă.

Concepția volumului este originală, este un dialog purtat cu un interlocutor – copil, fiica autorului, care pune întrebări, îl întrerupe pe narator și cere în permanență lămuriri legate de cele întâmplate în poveste, de personajele ale căror fapte le urmărește cu sufletul la gură.

Și de această dată, harul literar și imaginația autorului, Edy Moțățăianu, dragostea lui pentru copii, pentru minunata lor lume cu basme, legende și povești, au făcut să ne bucurăm împreună de o nouă creație și un minunat dar oferit copiilor, dar nu numai lor, ci tuturor celor care vor să viseze, să călătorească cu imaginația într-o lume fantastică. Literatura lui Edy Moțățăianu ne poartă pe toți în lumea copilăriei, redevenim și noi acei copii inocenți și curioși, cu suflet curat, care am fost odată.

Nu e deloc ușor să fii scriitor pentru copii. Ei sunt exigenți, nu pot fi păcăliți, detectează imediat orice lipsă de sinceritate, sunt onești și cer la rândul lor onestitate din partea scriitorilor care li se adresează. Edy Moțățăianu știe și înțelege foarte bine acest lucru, el iubește foarte mult copiii și știe să folosească limbajul care le merge direct la suflet. Dovadă este și această carte pe care o putem considera exemplară în creația literară de până acum a autorului, care merită toate felicitările și mulțumirile noastre și, în mod deosebit, ale copiilor pe care îi iubește atât de mult.

Și, pentru că Edy Moțățăianu a trăit ani buni în lumea fascinantă a teatrului, în mediul artistic, a stat în lumina rampei, a cunoscut rigorile interpretării unui text dramatic, a știut ce înseamnă viața din culise, a creat o îndrăgită trupă de teatru, „Cu Moț… în Frunte”, care îl însoțește și care dă culoare întâlnirilor. Și la această întâlnire, trupa a oferit un moment artistic special, răsplătit cu aplauzele publicului. Un alt moment a fost susținut de Asociația Terra Dacica Aeterna.

La finalul evenimentului a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către Edy Moțățăianu.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a început un amplu proiect de digitizare a întregului fond de publicații seriale aflate în patrimoniul ei. În momentul de față, toate bibliotecile moderne din lume își conservă și își protejează patrimoniul de care dispun cu ajutorul digitizării. Colecțiile de ziare și reviste, ca și fondul de carte, se află sub influența unor factori fizici care le alterează starea și fac din ce în ce mai anevoios accesul la uriașul volum de informații pe care aceste publicații le conțin.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva are un impresionant fond de tipărituri care, treptat, va fi transpus în format electronic prin scanare și digitizare. Dispunem de colecții ale unor publicații apărute în secolul    al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, cum ar fi revistele „Convorbiri literare”, „Cosânzeana”, „Boabe de Grâu”, „Sămănătorul”, „Luceafărul” și ziarele „Bunul econom”, „Gazeta Transilvaniei” ș.a.

Proiectul de digitizare a întregii prese aflate în patrimoniul bibliotecii noastre își propune să prelucreze toate ziarele și revistele, astfel încât consultarea acestor publicații să poată fi la îndemâna oricărui utilizator. Un avantaj deosebit al stocării informației prin digitizare, pe lângă protejarea fizică a publicațiilor, este posibilitatea consultării simultane de către mai mulţi utilizatori a aceluiaşi document, independent de programul de funcţionare al bibliotecii.

Digitizarea presei aflate la Biblioteca Județeană a început cu colecția din anul 1953 a cotidianului „Drumul socialismului”. Timp de 50 de ani, acest ziar a fost principalul organ de presă regional, apoi județean, al hunedorenilor. Desigur, a purtat o puternică amprentă ideologică, fiind sub comanda organizației hunedorene a Partidului Comunist Român. Materialele aveau, obligatoriu, o directivă imprimată de forurile politice. Cu toate acestea, populația găsea în paginile ziarului și articole „dezbrăcate” de haina ideologică. Recenzii de carte, informații sportive, știri culturale, pagini literare, fapt divers, mică publicitate, toate acestea au făcut, totuși, din ziarul „Drumul socialismului” o publicație relativ accesibilă.

Digitizarea întregii colecții a acestui cotidian va da posibilitatea cercetătorilor istoriei locale, dar și oricărui cititor, să descopere informații despre toate evenimentele politice, sociale, administrative, economice, culturale, sportive din județ. Cu excepția vieții bisericești, acest ziar este depozitarul unui imens volum de cunoștințe relevante pentru viața județului Hunedoara în anii comunismului: inaugurări de întreprinderi, deschiderea de școli, realizarea unor lucrări edilitare etc. Din aceste considerente, digitizarea cotidianului „Drumul socialismului” va fi un câștig incontestabil pentru publicul larg și pentru cercetătorii vieții hunedorene din acea perioadă.

Accesul la fondul de periodice și publicații seriale se face urmând pașii:

Pasul 1

Se accesează pagina bibliotecii județene:

http://www.bibliotecadeva.ro/bj.htm

Pasul 2

Se selectează iconița

Pasul 3

Se selectează hiperlinkul:  fondul de periodice si publicatii seriale

http://www.bibliotecadeva.ro/presa/presa.htm

Pasul 4

Se selectează anul dorit:

 

Pasul 5

Se selectează ziarul sau revista dorită:

Pasul 6

Se ajunge la ecranul ziarului sau revistei selectate

La sfârșitul lunii aprilie, în decorul pitoresc al Țării Hațegului, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în parteneriat cu Societatea de Educație Nonformală și Socială (SENS) au organizat deschiderea oficială a primei Biblioteci legendare din România, amenajată în cadrul Legendarium-ului „Casa legendelor Britoniei”, din localitatea Sarmizegetusa.

Au onorat cu prezența lor acest eveniment: domnul Mihai Cornel Todoni, primarul comunei Sarmizegetusa, preotul Șipoș Raul Cristian, profesori, învățători, membri marcanți ai comunității, elevi.

În urmă cu un an, Societatea de Educație Nonformală și Socială (SENS), în parteneriat cultural și educațional cu Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și cu Radio România Cultural, a deschis primul Legendarium în Țara Hațegului, conceput ca un „spațiu expozițional unic, în care sunt prezentate unele dintre cele mai frumoase legende ale zonei”, ca un „loc unde trecutul acestui ținut mirific se împletește cu fantasticul și unde vizitatorul află secrete ale originii unor familii care au condus cândva lumea, descoperă comori antice, învață despre evenimente care au schimbat cursul istoriei și intră în atmosfera credințelor populare hațegane”.

Proiectul Legendarium are drept scop promovarea comorilor de spiritualitate, de istorie, și a frumuseților naturale ale Țării Hațegului.

În completarea acestui ansamblu cultural, în parteneriat cu SENS, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a conceput o bibliotecă originală, cu un profil oarecum inedit, ludic, dar și educațional în același timp.

Biblioteca legendară are drept public-țintă tinerii, dar ea poate fi frecventată și „exploatată” de oricine dorește să cunoască mai bine acest ținut de legendă care este Țara Hațegului, cu tezaurul ei de spiritualitate.

Am organizat această Bibliotecă legendară cu scopul declarat de a face mai bine cunoscute evenimente, figuri legendare, castele, locuri de un pitoresc aparte din Țara Hațegului. Biblioteca va oferi celor interesați un bogat material documentar.

Camera ludică a Bibliotecii legendare cuprinde rafturi cu cărți în care, pe lângă informații despre legendele Țării Hațegului, despre istoria acestor locuri, despre castele și mituri, vizitatorii vor găsi diferite bilețele cu indicii care îi vor conduce pe trasee la capătul cărora vor avea parte de surprize. În acest fel, misterul și ludicul întregesc informațiile dobândite din lecturi. Acest aspect ludic, de joc, face mai atractivă învățarea, este de fapt un mijloc de educație nonformală și de atragere spre lectură și studiu a unui număr tot mai mare de iubitori ai Țării Hațegului de toate vârstele.

Punctul central al acestor indicii îl constituie minunatele legende născute cu secole în urmă în Țara Hațegului: Legenda Muntelui Retezat, Legenda bătăliilor de la Tapae, Legenda cnezilor Roșii ai Britoniei, Legenda bătăliei de la Poarta de Fier, Legenda descoperirilor arheologice ale Zsofiei Torma și Legenda lui Față Neagră.

Întreaga ambianță a Legendarium-ului de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa reconstituie un trecut încărcat de istorie, dar și de legende nemuritoare.

Cei care vor intra în Biblioteca legendară, în camera ludică, vor lăsa deoparte pentru o vreme calculatorul, tableta, smartphone-ul și vor răsfoi cărți, vor fi propriul lor motor de căutare și, în final, vor avea satisfacția și bucuria de a fi aflat noi informații despre Țara Hațegului, pe care nu le-ar fi găsit în altă parte.

Biblioteca legendară reprezintă, astfel, un spațiu de educație nonformală prin care dorim să atragem spre lectură un public cât mai larg, dar să oferim în același timp informații și materiale documentare menite să popularizeze Țara Hațegului, acest depozitar de istorie și legendă a județului Hunedoara.

La evenimentul de deschidere a Bibliotecii legendare – LegendaRoom a participat și Asociația „Terra Dacica Aeterna” filiala Deva, cu o echipă de reenactment istoric formată din daci și romani, care a asigurat garda de onoare a evenimentului, prezentând aspecte ale vieții civile și militare din cadrul orașului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Ioan Sebastian Bara

Primăria Municipiului Deva și Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva au organizat în data de 21 aprilie 2016, în Foaierul Central al Casei de Cultură „Drăgan Muntean” Deva, un eveniment editorial de importanță excepțională pentru orașul nostru, pentru toți cei care iubesc municipiul Deva, municipiu care a primit o carte de vizită, o monografie cu care se poate mândri. În prezența unui public numeros, a avut loc lansarea lucrării Deva, monografie, apărută în condiții grafice deosebite la Casa de Editare Emia din Deva.

De multă vreme se simțea nevoia elaborării unei monografii cu adevărat științifice dedicate municipiului de la poalele Cetății. Primăria Municipiului Deva împreună cu Biblioteca Județeană, în virtutea unei bune colaborări de-a lungul timpului, au avut această inițiativă și ambele instituții au detaliat proiectul Deva, monografie, un demers ambițios și complex, de mare răspundere.

Proiectul este rezultatul unui parteneriat încheiat între Primăria Municipiului Deva și Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva. De altfel, Primăria și Consiliul Local Deva au acordat întregul suport financiar pentru activitatea de cercetare a documentelor inedite și de publicare a monografiei.

Aceasta este prima lucrare cu caracter științific, de mare anvergură, prima monografie autentică a municipiului Deva. La elaborarea ei a luat parte un colectiv interdisciplinar format din cunoscuți specialiști – naturaliști, istorici, profesori, bibliografi – care au studiat documente de arhivă, majoritatea acestora aduse pentru prima dată la cunoștința publicului. A fost valorificat imensul fond documentar al Devei, sutele de dosare aflate la Arhivele Naționale și necercetate până acum. Autorii monografiei nu au făcut o simplă descriere a documentelor, ci acestea au fost analizate, explicate și contextualizate în funcție de epoca la care se refereau. A fost o cercetare cu adevărat științifică, în care fiecare document descoperit și adus la lumină a fost valorificat și interpretat, iar rezultatul este această lucrare de mare anvergură, o monografie cum poate puține există la noi.

Este foarte important de menționat faptul că, de acum înainte, informațiile legate de municipiul Deva se află reunite în acest corpus închegat, coerent, în care fiecare afirmație este susținută de document și de argumentare științifică.

Monografia este structurată în două volume. Principalele capitole prezintă cadrul natural al Devei, istoria orașului din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, cu un capitol special dedicat Cetății – simbolul orașului – și cu detalierea unor momente cruciale din istoria așezării, precum Revoluția de la 1848-1849 și Marea Unire de la 1918.

Sunt prezentate pe larg Primăria Municipiului Deva, cu istoricul ei și cu evoluția serviciilor de bază, datele demografice privite în evoluție istorică, principalele confesiuni și culte religioase cu așezările lor, învățământul, cultura și activitatea editorială a orașului. Monografia conține o bogată și, în mare parte, inedită iconografie.

Monografia Devei este o lucrare complexă, îndelung așteptată atât de specialiști, cât și, mai ales, de locuitorii Devei, de cei care îndrăgesc acest oraș și vor să-i cunoască istoria. Turiștii care vin în oraș au, la rândul lor, ocazia să afle o sumedenie de informații interesante despre trecutul așezării noastre și pot să-și facă o impresie imediată despre felul în care a evoluat orașul, despre oamenii care l-au locuit.

Oricine va răsfoi și va citi cele două ample volume va putea afla tot ceea ce este relevant referitor la municipiul Deva și va îndrăgi și mai mult străvechiul oraș de la poalele Cetății. Trebuie remarcat și stilul accesibil, limpede, al textelor din monografie, ceea ce face lectura atractivă pentru toate categoriile de cititori, pentru toți cei interesați să afle drumul străbătut de acest oraș, din zorii civilizației până la municipiul modern și dinamic de astăzi.

Ioan Sebastian Bara

Preocupată de promovarea valorilor culturale hunedorene, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 13 aprilie 2016, la Salle dʼOr, din incinta Deva Mall, evenimentul cultural intitulat „Ion Urda – poetul cu pană de înger”, cu prilejul sărbătoririi poetului, care a împlinit de curând frumoasa vârstă de 65 de ani. Cu acest prilej a fost lansată biobibliografia scriitorului, realizată de Biblioteca Județeană. Aceasta este o amplă trecere în revistă a vieții și a activității literare a celui sărbătorit, împreună cu numeroase referințe critice ale unor scriitori și critici literari despre opera acestuia. Tot cu această ocazie a fost lansată și antologia lirică „Granit îndurerat”, semnată Ion Urda.

Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani” împreună cu Corala „Sargeția”, sub bagheta dirijorului Nicolae Icobescu, care la finalul evenimentului, a susținut un moment muzical.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat scriitorului Ion Urda o Diplomă de Excelență pentru contribuția valoroasă la promovarea literaturii hunedorene.

Încă de acum două decenii, numele lui Ion Urda a devenit nelipsit din viața culturală a județului Hunedoara, paginile revistelor literare găzduindu-i cu generozitate creațiile poetice. Deși inginer de profesie, obișnuit al rigurozității, al cifrelor exacte și al gândirii științifice, Ion Urda a avut și are o înclinație specială pentru poezie, are o sensibilitate pe care, cu talent, o transpune în versuri. De altfel, nu este singurul caz din literatură în care pregătirea tehnică face casă bună cu literatura de calitate, cu poezia în mod deosebit, iar Ion Urda ne demonstrează acest lucru în mod strălucit. De la volumul de debut, Redefiniri sentimentale, apărut la Deva în 1998, Ion Urda a dovedit, cu fiecare nou volum, cu fiecare vers, faptul că poezia face parte din însăși ființa lui, că trăiește întru și pentru poezie.

Întreaga creație a lui Ion Urda ne oferă surpriza plăcută de a cunoaște un poet adevărat, autentic, cu un stil bine conturat, o voce distinctă în peisajul poetic hunedorean, un maestru al slovei pentru care arta lirică nu are secrete. Format în buna tradiție a marilor noștri poeți hunedoreni – Iv Martinovici, Neculai Chirica, Dan Constantinescu –, Ion Urda este un poet-filosof, un gânditor de profunzime care este preocupat de marile teme existențiale – viața („ca o tablă de șah”), dragostea („iubiri risipite prin vreme”), curgerea timpului („ne împresoară-a timpului capcană”), trăirile intime („mi-e sufletul o anticameră, sală de așteptare pentru speranțe”) – teme pe care le îmbracă în versuri pline de sensibilitate. Imaginile poetice, metaforele și puternica încărcătură simbolică fac din fiecare poezie semnată Ion Urda o mică bijuterie lirică.

Fiecare volum de poezie semnat Ion Urda este un dar pe care poetul îl face tuturor celor care îi iubesc creația, care sunt familiarizați cu lirica lui atât de profundă, de sensibilă și de originală. Creația sa privită în ansamblu este, în realitate, o adevărată meditație poetică, un ansamblu de cugetări izvorâte din experiența de viață.

Pentru Ion Urda poezia reprezintă însăși esența existenței, un mod de a se raporta la realitate, la univers, la această lume în veșnică frământare.

Din întreaga creație poetică a lui Ion Urda se vede cu claritate că, odată ce „s-a băgat ucenic la cuvinte”, cum spunea un poet, el are priceperea și talentul de a extrage din cuvinte sensurile lor cele mai profunde, cele mai ascunse și mai tainice. La el, inteligența se îmbină cu talentul, cu originalitatea și arta de a sonda cele mai nebănuite înțelesuri ale cuvintelor care devin poezie. De o tinerețe spirituală remarcabilă, Ion Urda ne va mai dărui, cu siguranță, multe volume care îi vor demonstra de fiecare dată talentul și harul poetic.

Personalitate de marcă a culturii, a vieții literare hunedorene, Ion Urda este un nume binecunoscut tuturor celor care sunt familiarizați cu evenimentele culturale din județul nostru, care citesc revistele noastre literare, care sunt la curent cu activitatea editorială. De ani buni, puține au fost numerele din reviste ca Semne, Ardealul literar, Provincia Corvina din care să lipsească numele lui Ion Urda așezat sub un grupaj de poezii, un text de proză, un eseu, o cronică literară. Ca în atâtea alte cazuri cunoscute din istoria literaturii, și Ion Urda s-a format în domeniul științelor exacte, în rigoarea calculelor inginerești, unde nu este loc de visare. Cu toate acestea, sensibilitatea, dragostea față de literatură și dorința de a-și face cunoscute trăirile sufletești l-au atras definitiv pe Ion Urda în universul fermecător al literaturii, un univers în care se simte în largul său și știe să se exprime cu har.

O caracterizare sintetică și foarte exactă îi face scriitorul Constantin Stancu: „Ion Urda este atent la poemul pe care îl scrie, umblă în vârful picioarelor printre versuri, îi e teamă să nu strivească clipa de fericire prinsă în cuvinte. Are un ritual special de a se apropia de cele eterne, îşi scrie solia către lume şi către viitor cu pană de înger (…)”. Într-adevăr, parafrazând titlul unui volum de versuri semnat Ion Urda, poetul își scrie versurile cu pană de înger, cu delicatețe, cu simțire, cu sensibilitate, cu un har care face parte din ființa lui.

Biblioteca Județeană se bucură de prietenia și prețuirea tuturor scriitorilor hunedoreni și este onorată să-i poată sărbători în momentele importante ale vieții lor. Ion Urda a trecut de curând pragul unei frumoase vârste, o vârstă a maturității depline, a înțelepciunii, a experienței, a tâmplelor cărunte. Este un model de urmat pentru tinerii care vor să se afirme în lumea literelor, este un exemplu pentru cei care, având pregătire tehnică, au talent literar și vor să-l fructifice.

 

Biobibliografia pe care Biblioteca Județeană i-a dăruit-o este o ofrandă izvorâtă din recunoștința iubitorilor de versuri către un maestru al slovei, un făuritor de poezie.

Ioan Sebastian Bara

La început de aprilie, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat cea de-a XI-a ediție a manifestării cultural-educative „Ziua Internațională a Cărții pentru Copii”, în cadrul căreia au fost premiați câștigătorii concursurilor „Dacă aș fi scriitor…” și „Dacă aș fi ilustrator…”.

De câțiva ani, a intrat în tradiția Bibliotecii Județene să organizeze aceste atractive concursuri pentru elevii din ciclul primar, o incitantă competiție ce are ca scop principal formarea deprinderii de a citi, dezvoltarea imaginației, stimularea creativității și cultivarea talentului literar și artistic.

Concursul „Dacă aș fi scriitor…” a constat în mai multe etape: cu câteva luni înainte, elevilor din ciclul primar li s-au comunicat titlurile unor povești din literatura română și universală, cunoscute și îndrăgite, pe care copiii au fost invitați să le recitească, să-și pună fantezia la încercare și, pe baza lor, să rescrie povestea pe care au ales-o din cele recomandate. În felul acesta, aflați în ipostaza de scriitor, copiii au refăcut povestirea, au regândit întâmplările și au condus firul acțiunii fiecărei povești după cum le-a dictat talentul și imaginația. Ceea ce a rezultat este o nouă variantă a poveștii. Juriul, format din bibliotecari, citeşte toate aceste creaţii ale copiilor şi le premiază pe cele mai bune.

Concursul „Dacă aș fi scriitor…” s-a desfășurat pe două categorii de vârstă:

1. pentru clasele I și a II-a;
2. pentru clasele a III-a și a IV-a.

Anul acesta, au fost selectate opt povești și basme: Albă ca Zăpada, Cei trei purceluși, Hansel și Gretel, Harap Alb, Mica Sirenă, Rățușca cea urâtă, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte și Tom Degețel.

 

Criteriile pe care s-a bazat decizia juriului au fost legate de originalitate, imaginație, creativitate, fără a neglija aspectele legate de corecta folosire a limbii române. De asemenea, s-a urmărit exprimarea cursivă, coerentă, cu folosirea unor figuri de stil adecvate şi cu păstrarea elementelor specifice basmului.

Cu acest prilej a fost organizat și concursul „Dacă aş fi ilustrator…”, în cadrul căruia elevii din ciclul primar au realizat o copertă de carte pornind de la titlul uneia dintre poveştile menționate mai sus. Lucrările prezentate au trebuit să conţină o ilustraţie reprezentativă pentru povestea aleasă şi elementele de identificare a unei cărţi.

Concursul „Dacă aș fi ilustrator…” a avut două secțiuni:

1. pentru clasele pregătitoare, I și a II-a;
2. pentru clasele a III-a și a IV-a.

Școlile care au luat parte anul acesta la cele două concursuri cu prilejul Zilei Internaționale a Cărții pentru Copii, 2 aprilie, data de naștere a scriitorului Hans Christian Andersen, au fost: Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva, Școala Primară Banpotoc, Școala Primară „Samuel” Deva.

Câștigătorii concursului „Dacă aș fi scriitor…” au fost următorii:

Secțiunea: Clasele I și a II-a

Premiul I: Iulia Denisa Tălmaciu, clasa I A Step by Step, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva

Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Viorica Cosma și Carmen Tripon

Premiul II: Andrei Șerban Vladimirescu, clasa a II-a A, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte

Îndrumător: Prof. Corina Daciana Oprițoiu

Premiul III: Mihai Perț Alexandrescu, clasa a II-a Muzică, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Mica Sirenă

Îndrumător: Prof. Norina Jupanschi

Mențiune: Andrada Kovacs, clasa I B, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva

Cei trei purceluși

Îndrumător: Prof. Gabriela Răfăilă

Mențiune: Alexandra Eșș, clasa a II-a Muzică, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Cei trei purceluși

Îndrumător: Prof. Norina Jupanschi

Secțiunea: Clasele a III-a și a IV-a

Premiul I: Dariana Amelia Dehelean, clasa a IV-a, Școala Primară Banpotoc

O altă Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Tatiana Iacob

Premiul II: Miriam Hațegan, clasa a IV-a, Școala Primară „Samuel” Deva

Tom Degețel

Îndrumător: Prof. Corina Rusu și Daniela Sisoev

 Premiul III: Paula Ana Miron, clasa a III –a A, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva

Anotimpul speranței

Îndrumător: Prof. Ramona David

Mențiune: Alin Alexandru Cozac, clasa a III-a C, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Maria Luminița Ebâncă

Mențiune: Maria Jurca, clasa a III-a, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva

Hansel și Gretel

Îndrumător: Prof. Daciana Muntean

Câștigătorii concursului „Dacă aș fi ilustrator…” au fost următorii:

 Secțiunea: Clasele pregătitoare, I și a II-a

Premiul I: Luca Kiș, clasa a II-a, Școala Primară „Samuel” Deva

Cei trei purceluși

Îndrumător: Doina Olivia Suciu

Premiul II: Alexia Roberta Szabo, clasa I A, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Cristina Claudia Crișan

Premiul III: Ioana Maria Demian, clasa a II-a Plastică, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Tom Degețel

Îndrumător: Prof. Elena Daniela Marinescu

Mențiune: Richard Crișan, clasa pregătitoare Step by Step, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva

Cei trei purceluși

Îndrumător: Prof. Ramona Oltean și Adina Farca

Mențiune: Diana Maria Ilie, clasa a II-a Step by Step, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva

Mica Sirenă

Îndrumător: Prof. Luminița Edu și Irina Mane

 Secțiunea: Clasele a III-a și a IV-a

Premiul I: Erika Mucsi, clasa a IV-a C, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva

Hansel și Gretel

Îndrumător: Prof. Ionela Toader

Premiul II: Stacey Bold, clasa a IV-a, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva

Mica Sirenă

Îndrumător: Prof. Adela Nicola

Premiul III: Adelina Szekely, clasa a III-a A, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva

Mica Sirenă

Îndrumător: Prof. Geanina Gheșescu

Mențiune: Bianca Denisa Cazan, clasa a IV-a A Step by Step, Colegiul Tehnic  „Transilvania” Deva

Hansel și Gretel

Îndrumător: Prof. Mihaela Godeanu și Gabriela Trif

Mențiune: Rebeca Streulea, clasa a IV-a D, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva

Albă ca Zăpada

Îndrumător: Prof. Daniela Șteopan

 Manifestarea a fost presărată cu momente teatrale oferite de îndrăgitele actrițe Isabela Hașa, Cristina Lazăr și Mara Hașa, momente alcătuite pe baza scenetelor Triconferința și Robinson Crusoe. Cu talentul lor deosebit, ne-au  demonstrat că satira, umorul de bună calitate și  fabulele fac casă bună cu muzica plină de antren.

Ne face mare plăcere să vedem că, an de an, concursurile Dacă aș fi scriitor… și Dacă aș fi ilustrator…  atrag un număr mare de participanți și pentru asta le mulțumim inimoaselor doamne învățătoare care s-au ocupat de acești minunați copii și i-au călăuzit în lumea fascinantă a slovei. An de an cunoaștem copii talentați, copii care se bucură de toată prețuirea noastră și, de aceea, i-am premiat cu mare drag. Suntem siguri că, peste ani, unii dintre ei vor ajunge fie scriitori, fie artiști plastici, și își vor aminti cu plăcere și nostalgie de aceste concursuri care au fost prima treaptă a afirmării lor.

Festivitatea de premiere s-a încheiat, ca în fiecare an, cu o frumoasă paradă a costumelor reprezentând personaje din poveştile aflate în concurs.

Ioan Sebastian Bara