Anul acesta, în după-amiaza zilei de 30 octombrie, în incinta Bibliotecii Județene, a cărei curte era împodobită cu bostani-felinar, fantome și schelete, s-a desfășurat un atractiv program recreativ de Halloween.

Ne-am bucurat împreună de această sărbătoare care vine din spațiul anglo-saxon și care, dat fiind caracterul ei original, distractiv și deconectant, a fost repede asimilată și de noi. Cu siguranță, tinerii sunt cei care serbează cu cel mai mare entuziasm Halloween-ul, dar am avut aici, alături de noi, prieteni de toate vârstele.

Deși am adoptat sărbătoarea de Halloween, sărbătorile noastre tradiționale românești nu au scăzut în importanță și ținem foarte mult la tot ceea ce înseamnă tradiție și păstrarea tezaurului nostru de cultură.

Halloween-ul este, însă, o sărbătoare a veseliei, a bunei dispoziții, a umorului, și ea se încadrează bine în sufletul românesc prin nota de bucurie și antren pe care o presupune.

În deschidere, au fost prezentate tradițiile și obiceiurile legate de această sărbătoare, felul în care se sărbătorește în alte țări această zi care a devenit și la noi prilej de veselie și de manifestare a fanteziei.

Au avut loc, apoi, și de această dată, două concursuri: „Cel mai înspăimântător costum” și „Dovleacul de groază”. Imaginația, inspirația și fantezia concurenților au avut câmp liber de manifestare, spre bucuria tuturor celor care au umplut până la refuz curtea bibliotecii. Costumele, inspirate din figurile supranaturale – monștri, schelete, vrăjitoare, vampiri etc. – au adus un plus de farmec după-amiezii petrecute la Bibliotecă.

Câștigătorii au fost răsplătiți cu premii frumoase constând în trofee, diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Un moment deosebit l-a reprezentat petrecerea dansantă din finalul evenimentului, un Halloween party care i-a antrenat pe toți cei prezenți, cu veselie și multă bună dispoziție, vegheați de privirile „de foc” ale bostanilor ce străjuiau curtea bibliotecii.

La finalul manifestării toți copiii care au participat la carnaval au primit din partea Bibliotecii Județene dulciuri și cărți.

Ioan Sebastian Bara

Printre momentele de mare interes organizate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianuˮ Hunedoara-Deva în cadrul Salonului Hunedorean al Cărții a fost și întâlnirea cu scriitorul și omul politic MARKÓ Béla. Evenimentul, petrecut în ziua de 10 octombrie 2015, a avut drept scop prezentarea volumului „Ruleta maghiară. Convorbiri cu Markó Béla despre literatură, politică, socitate”, apărut la Curtea Veche Publishing în anul 2014. Cartea cuprinde un amplu dialog dintre Markó Béla și scriitorul și editorul din Ungaria, Kőrössi P. József.

Apărut inițial în limba maghiară în Ungaria, volumul este tradus în românește de regretata scriitoare și traducătoare Anamaria Pop, care alcătuiește și numeroasele note ale volumului, iar poeziile lui Markó Béla inserate în volum sunt tălmăcite în românește de un alt mare traducător, Paul Drumaru, redactor la Editura Kriterion.

„Ruleta maghiară” oferă prilejul celor care l-au cunoscut pe Markó Béla doar în ipostaza de om politic, de președinte al UDMR (1993-2011), de vicepremier al Guvernului României (2004-2007 și 2009-2012), să descopere în persoana domniei sale un poet de mare sensibilitate și originalitate, un intelectual autentic, un gânditor în spirit european, un reprezentant al națiunii căreia îi aparține și cu ale cărei probleme s-a identificat de fiecare dată.

Întrebărilor și provocărilor lansate de Kőrössi P. József, Markó Béla le răspunde amplu, cu o sinceritate impresionantă, fără să ocolească nimic din ceea ce ar putea contribui mai bine la conturarea unui portret complet al său atât ca om politic, cât și ca poet, dar în primul rând ca intelectual maghiar transilvănean.

Markó Béla își evocă anii copilăriei petrecute în Târgu Secuiesc, își prezintă înaintașii, anii de școală, atmosfera din Clujul studenției la Facultatea de Filologie a Universității clujene, primele preocupări literare, întâlnirea cu poezia, atmosfera din lumea scriitorilor maghiari din România anilor ’70-’80, revistele literare cu care a colaborat, primii ani petrecuți la catedră. Amintirile devin și mai vii pe măsură ce sunt evocați anii de după 1990, când Markó Béla a jucat un rol activ pe eșichierul politic din România, iar răspunsurile pe care le dă, ample și argumentate, se caracterizează prin obiectivitate și un extraordinar simț al realității, prin echilibru și un spirit european autentic.

Cel căruia îi dă replicile, Kőrössi P. József (născut în 1953, la Oradea), este un cunoscut poet, scriitor și editor de carte din Ungaria. A fost secretar al Organizației Tinerilor Scriitori maghiari, apoi secretarul Uniunii Scriitorilor din Ungaria. A fost redactor în cadrul Editurii Móra din Budapesta. A inițiat și a moderat peste cinci sute de dezbateri literare în România și în Ungaria, cu participarea a numeroși scriitori contemporani români și maghiari. În prezent, este directorul Editurii Noran Libro, parte a grupului editorial Kossuth. Este laureatul mai multor premii și distincții: Premiul „József Attilaˮ din Cleveland (1987), Premiul „Ibbyˮ (1999), Premiul pentru Cultura Maghiară (Oradea, 2008).

Am fost foarte bucuroși că am reușit să organizăm această întâlnire aici la Deva, a fost un privilegiu deosebit pentru noi să ne întâlnim cu un intelectual de marcă, cu o personalitate care a avut și mai are un rol important atât în viața politică, cât și în cea literară, culturală a țării.

Despre personalitatea domnului Markó Béla și despre acest volum au vorbit doamna Irene Arsene, directoarea Editurii Curtea Veche și domnul Széll Lörincz, directorul executiv al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Hunedoara. Prezenți la lansare au fost și europarlamentarul Iuliu Winkler, președintele Organizației Județene Hunedoara a UDMR și domnul Dezméri István, președintele executiv al Organizației Județene Hunedoara a UDMR.

Biblioteca Județeană i-a conferit domnului Markó Béla o Diplomă de Excelență pentru întreaga operă literară și promovarea spiritului european în viața politică.

La final a urmat o sesiune de autografe.

Ioan Sebastian Bara

Unul dintre evenimentele remarcabile desfășurate în cadrul Salonului Hunedorean al Cărții a fost și întâlnirea cu istoricul Lucian Boia, invitat al Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

În după-amiaza zilei de 9 octombrie 2015, la Salle d’Or din incinta Deva Mall, publicul prezent în număr mare a avut prilejul să-l asculte pe renumitul istoric care și-a prezentat volumele „Suveranii României: Monarhia, o soluție”, „Primul Război Mondial: controverse, paradoxuri, reinterpretări” și „Cum s-a românizat România”, toate apărute la Editura Humanitas.

Cunoscut deopotrivă în țară și peste hotare, istoricul Lucian Boia este o personalitate care în ultimele decenii s-a afirmat prin abordarea unor teme de istorie analizate din unghiuri noi, inedite. Cărțile sale, traduse și în alte limbi – dovadă a aprecierii acestora – au stârnit interesul istoricilor, al specialiștilor, dar și al marelui public dornic să cunoască istoria României, și nu numai, cu luminile și cu umbrele ei. Apreciat de foarte mulți, contestat vehement de alții, Lucian Boia este autorul unor lucrări având drept temă, cu precădere, istoria ideilor, a imaginarului, mitologiile de diverse tipuri legate, printre altele, de comunism, naționalism, democrație. Trebuie amintite, de asemenea, textele sale ce au drept subiect istoria Occidentului, a unor țări occidentale ca Franța și Germania.

Printre cele mai importante lucrări ale lui Lucian Boia apărute în limba română sunt: „Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune”, „Două secole de mitologie naţională”, „Sfârşitul lumii, o istorie fără sfârşit”, „Occidentul. O interpretare istorică”, „Germanofilii. Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial”, „De ce e România altfel?”, „Balcic. Micul paradis al României Mari”.

Cărțile lui Lucian Boia dedicate istoriei României au abordat teme mari ale acestei istorii, teme fierbinți care nu lasă indiferenți nici istoricii, dar nici cititorii obișnuiți, doritori de abordări noi, lipsite de locuri comune și de schematism.

Este ceea ce însuși istoricul Lucian Boia declară: „Cred că trebuie să vorbim despre istorie mai decontractat, mai relaxat, fără să exagerăm sau să ne folosim de tot felul de mituri istorice pentru a ne susţine nişte drepturi pe care în mod evident le avem oricum.”

Monarhia românească și viitorul acesteia, Primul Război Mondial cu controversele și reinterpretările sale, ca și o analiză bazată pe date statistice a configurației etnice a României sunt cele trei mari subiecte pe care Lucian Boia  le-a dezvoltat în cele trei cărți apărute în seria de autor a Editurii Humanitas. Sunt tot atâtea subiecte care îndeamnă la dialog, la polemică bazată pe argument, subiecte care stârnesc pasiuni, dar care nu pot fi lăsate neabordate în profunzime și sub toate unghiurile.

Prezentarea acestor trei cărți la Deva a fost un moment de mare atracție al Salonului Hunedorean al Cărții și prilej pentru istoricii prezenți, dar și pentru publicul iubitor de istorie, să dialogheze cu o personalitate a culturii române de talia istoricului Lucian Boia. Numărul mare al celor prezenți la eveniment, ca și întrebările și discuțiile ce s-au făcut auzite au fost o dovadă limpede a interesului pe care acest eveniment l-a suscitat.

În semn de prețuire Biblioteca Județeană „Ovid Densusianuˮ Hunedoara-Deva i-a înmânat domnului Boia o Diplomă de Excelență pentru întreaga sa operă de istoric și interesul deosebit cu care aceasta este receptată.

La final a urmat o sesiune de autografe.

Ioan Sebastian Bara

Pentru Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva începutul lunii octombrie este pus sub semnul celui mai important eveniment al anului: Salonul Hunedorean al Cărții.

Timp de patru zile, între orele 10 și 20, primitoarea ambianță a Salle d’Or din incinta Deva Mall va găzdui standurile celor 83 de edituri care au onorat invitația Bibliotecii Județene de a fi prezente la acest Salon.

Din țară, ne onorează cu prezența următoarele edituri:

– din Alba Iulia: Aeternitas;

– din Brașov: Okian;

– din Brăila: Torent Press;

– din București: Academia Română – Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Alias Publishing, All, Art, Asociația Macedonenilor din România, Astro, Cartex, Casa Radio, Corint, Corint Junior, Crime Scene Press, Curtea Veche, Delfin, Diana Press, Energoterm Plus, Flamingo, For You, GBV România, Girasol, Herald, House of Guides, Humanitas, Integral,   JW. Org, Leda, Lider, Litera, Livingstone, Macmillan, Matrix Rom, MM Publications, MMS, Nemira, Nicol, Niculescu, Paideia, Pescăruș, Prestige, Rao, România Press, Saeculum IO, Semne-Artemis, Sigma, Trei, Tritonic, Univers, Univers Enciclopedic Gold, Vinexpert, Vivaldi, Vremea;

– din Cluj-Napoca: Argonaut, Byton Music, C.A. Publishing, Eikon, EMMA, Limes, Mega, Myrobiblion;

– din Deva: Accent Media, Călăuza v.b., Cetate, Danimar, Emia, Gligor Hașa, Karina, Ortoepia, Paula, SENS – Societatea de Educație Nonformală și Socială, SETRAS, Vultur ZM;

– din Focșani: Fundația Cartea Călătoare;

– din Iași: Polirom;

– din Petroșani: Tehno-Art;

– din Pitești: Carminis, Nomina, Paralela 45;

– din Reșița: Tim;

– din Sibiu: Karpaty Music;

– din Simeria: Traian Dorz;

– din Târgoviște: Cetatea de Scaun.

La deschidere, în prezența unui numeros public, de toate vârstele și categoriile ocupaționale, ne-am bucurat de prezența Domnului Președinte al Consiliului Județean Hunedoara, Adrian Nicolae David, care a dorit să ne fie alături și a rostit un cuvânt de salut.

Programul Salonului este, și în acest an, foarte bogat, în fiecare zi urmând să fie organizate lansări de carte și întâlniri cu personalități de anvergură ale culturii: istoricul Lucian Boia și scriitorul și omul politic Markó Béla fiind doar două nume care vor conferi un grad mare de atractivitate manifestării și vor atrage cu siguranță un numeros public.

Standurile de carte prezente la Salon vor oferi iubitorilor de lectură o paletă editorială extrem de bogată: romane şi volume de poezie, cărţi de artă şi călătorii, memorii şi cărţi de istorie, studii etnografice şi cărţi de spiritualitate, manuale şi culegeri pentru toate nivelele de învăţământ, dicţionare diverse şi enciclopedii. Ca de obicei, și la acest Salon, toate categoriile de vârstă și ocupaționale își vor putea găsi cărţile pe care și le-au dorit, la prețuri accesibile.

Salonul Hunedorean al Cărții reprezintă de fiecare dată pentru Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva un prilej special de întâlnire cu prietenii cărții, tot mai numeroși și mai interesați de actul de cultură. De asemenea, suntem foarte bucuroși pentru faptul că un număr atât de mare de edituri au venit la Deva, ceea ce este o dovadă a aprecierii de care se bucură Biblioteca Județeană, organizatoarea acestui important eveniment cultural.

Un moment special în cadrul Salonului l-a reprezentat lansarea volumului V – „Personalități hunedorene” – din lucrarea „Județul Hunedoara, monografie”. A fost o lansare așteptată cu un interes aparte, dată fiind importanța acestei lucrări monografice care încearcă un inventar al marilor figuri, personalități din toate domeniile importante, care s-au născut pe meleaguri hunedorene sau au activat aici. Volumul, într-o excepțională ținută grafică, însumând peste 600 de pagini, este rodul activității unui colectiv pluridisciplinar care a făcut o minuțioasă trecere în revistă a biografiilor și realizărilor unor importante personalități hunedorene. Această monografie adună între copertele sale figurile proeminente ale unor hunedoreni cu care ne mândrim, este o lucrare de referință care, în timp, va fi periodic îmbunătățită și completată.

Includerea personalităților în acest volum s-a făcut după niște criterii riguroase stabilite de coordonatorii volumului, criterii care au pus, desigur, accentul pe realizările și afirmarea fiecărei personalități în domeniul său de activitate. Am încercat să nu ne abatem de la aceste criterii, iar timpul va fi acela care va decide, în final, valoarea și perenitatea unei personalități.

Un alt element de noutate pe care îl reprezintă monografia personalităților este gruparea acestora după criteriile Clasificării Zecimale Universale cu care operează orice bibliotecă din lume. Am considerat că, în acest fel, oferim o mai bună orientare celor care vor să cunoască domeniile în care s-au remarcat personalitățile hunedorene și de aceea volumul se deschide cu capitolul dedicat jurnaliștilor și se încheie cu istoricii hunedoreni.

Impresionează galeria de nume mari cu care se mândrește județul, nume incluse în volum, de la Iancu de Hunedoara și Gabriel Bethlen la Aurel Vlaicu, Densușieni, Sigismund Toduță, dar și numele noi, care au fost consemnate pentru prima dată într-o lucrare monografică elaborată de bibliotecă, includerea acestora făcându-se prin strădania colectivului de coordonatori.

Cu siguranță, volumul pe care l-am realizat conține o mare cantitate de informație, dar el nu are pretenția că este un corpus exhaustiv de biografii, este o lucrare perfectibilă și supusă unor inevitabile imperfecțiuni. Dar numele noi de personalități remarcabile care au fost incluse în acest volum – artiști plastici, scriitori, profesori, intelectualitate tehnică, personalități ecleziastice, medici etc. – prezintă pentru coordonatorii volumului un prilej de reală satisfacție.

Un alt moment special l-a reprezentat aniversarea revistei Vox Libri. În această toamnă  s-au împlinit 10 ani de la apariția primului număr al revistei Bibliotecii Județene, aniversare ce a fost marcată în programul Salonului printr-un moment special dedicat îndrăgitei reviste. Au luat parte realizatorii revistei, numeroși colaboratori care și-au pus semnătura, de-a lungul acestor ani, în paginile ei, precum și numeroșii cititori ai acesteia.

Revista Vox Libri, prin însuși numele care i s-a dat cu zece ani în urmă, a încercat, și a reușit, să devină o adevărată voce a cărții. Fără a neglija articolele de specialitate biblioteconomică, fiind revista unei biblioteci publice, revista acordă spații ample articolelor de cultură, eseurilor care analizează lectura, recenziilor și personalităților culturale aniversate sau comemorate. Nu lipsesc notele de drum, descrierile unor mari biblioteci din lume, precum și articole dedicate tradițiilor și obiceiurilor din satele hunedorene. De la bun început, ne-am bucurat de colaborarea unor personalități importante din țară și din județ. Nume ca Alex. Ștefănescu, Mihail Diaconescu, Victoria Dimitriu, Radu Cârneci, Dorin N. Uritescu onorează paginile revistei. De asemenea, scriitorii hunedoreni au mereu deschise paginile acestei publicații, printr-o rubrică specială ce le este rezervată, iar semnături ca Sânziana Batiște, Radu Ciobanu, Ladislau Daradici, Dumitru Hurubă, Mariana Pândaru, Paulina Popa, Constantin Stancu etc. îi bucură pe cititorii noștri.

Strădania realizatorilor revistei a fost răsplătită pe plan național cu prestigiosul premiu pentru cea mai bună revistă de bibliotecă, premiu oferit de Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România.

Colaborarea unor mari personalități culturale este onorantă pentru revista Vox Libri și dorim, la rândul nostru, ca acești colaboratori să se simtă onorați pentru că le găzduim articolele. Acest lucru îl putem obține doar realizând numere de revistă tot mai bune, cu o ținută calitativă ridicată, care să se remarce în peisajul editorial românesc.

Salonul Hunedorean al Cărții a fost așteptat, și în acest an, cu aceeași nerăbdare și bucurie de către cei care iubesc cărțile și doresc să cunoască cele mai noi apariții editoriale din țară și din județ. An de an ni se confirmă faptul că dragostea pentru carte nu dispare, că tot mai mulți sunt cei care caută lumea cărților, care citesc și vor să fie cât mai mult în preajma acestora. Ca de fiecare dată, și în acest an standurile editurilor sunt bogate, diverse, oferta editorială venind în întâmpinarea tuturor gusturilor și, deloc de neglijat, cărțile vor putea fi cumpărate cu consistente reduceri de preț.

Ioan Sebastian Bara

Și în acest început de octombrie, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și-a invitat prietenii, pentru a cincea oară, la îndrăgitul eveniment cultural desfășurat sub genericul Noaptea Bibliotecilor.

În seara zilei de 3 octombrie 2015, ora 18⁰⁰, poarta Bibliotecii Județene s-a deschis larg și oaspeții noștri au petrecut o noapte în care teatrul, muzica, filmul, arta în general le-au fost alături până la mijirea zorilor.

Încă de la intrarea în incinta Bibliotecii, vizitatorii au fost întâmpinați, în spațiul destinat expozițiilor, de un fotomontaj cuprinzând „istoria” celor patru ediții anterioare ale Nopții Bibliotecilor, începând cu ediția din 2011. Fotografiile au imortalizat momentele cele mai semnificative ale acestui îndrăgit eveniment destinat prietenilor Bibliotecii.

În acest an, publicul de toate vârstele s-a bucurat, în deschidere, de un program bogat, divers și original: trupa „Cu Moț… în Frunte” a lui Edy Moțățăianu i-a încântat pe cei mai tineri vizitatori cu un fantasy muzical plin de farmec. Îndrăgita trupă a creat special pentru acest eveniment un spectacol de teatru interactiv-muzical, sugestiv intitulat „Cartea Minunată din Biblioteca Fermecată”, iar reprezentanții acesteia, Adina Vescan și Edy Moțățăianu, i-au invitat pe toți copiii între 3 și… 93 de ani să le fie alături. Povestea, pe scurt, începe și se termină chiar în … Bibliotecă. Și, chiar dacă pe parcurs personajul principal, Ionel Bocănel, ajunge să se răzvrătească împotriva Lumii Poveștilor și a Cărților, finalul s-a dovedit a fi unul fericit.

În finalul momentului artistic,oferit de Edy Moțățăianu, au fost lansate numeroase baloane cu heliu, multicolore, care s-au înălțat în aer spre încântarea tuturor celor prezenți.

A urmat un atractiv moment, un încântător clown party oferit de un entuziast clown care a umplut inimile celor mici de bucurie, aceștia primind în dar și baloane de diferite forme.

Un alt element de noutate, foarte apreciat prin ineditul său, a fost cel de face painting, copiii fiind foarte încântați de transformările prin care treceau chipurile lor sub culorile penelului, fantezia și inspirația fiind prezente din plin.

Anul acesta, secțiunea dedicată muzicii a adus în fața publicului îndrăgita trupă PACT by LEO IORGA & ADI ORDEAN cu spectacolul ROMANTIC ROCK 2015. Trupa a fost la înălțimea așteptărilor, oferind publicului care a umplut până la refuz curtea Bibliotecii piese binecunoscute, precum Trenul pierdut, Singur te caut în noapte, Să te gândești la mine, După ani și ani, Cine ești tu oare etc., dar și piese noi, la fel de reușite. Succesul trupei a fost extraordinar, atmosfera entuziastă a cuprins întreaga asistență, iar aplauzele au fost sincere și pline de căldură. Concertul s-a încheiat cu un feeric foc de artificii care a luminat cerul Devei.

Ca în fiecare an, au fost prezentate filme în două secțiuni: „Povestiri Digitale”, proiecții de filme realizate în cadrul proiectului Silver Stories (un proiect finanțat prin Programul „Leonardo da Vinci”), și „Filme de Oscar aflate în colecțiile Bibliotecii Județene” („Gravity”, „American Sniper”, „The Imitation Game”, „The Blind Side”, „Django Unchained” și „The Kingʼs Speech”).

Nu au lipsit expozițiile și standul de carte cu vânzare. Cei prezenți au putut admira la Sala de Lectură, o expoziție de icoane pe sticlă și tricouri. Acestea au fost pictate de eleve ale Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria”, Colegiului Tehnic „Transilvania”, Școlii Generale „Andrei Mureșanu” și Școlii Eco Europene „Andrei Șaguna” din Deva, în cadrul atelierului de pictură organizat de către Biblioteca Județeană pe parcursul acestui an. De mare interes s-a bucurat standul Editurii Litera din București, organizat la Secția de Artă și Carte Franceză a Bibliotecii.

Ca în fiecare an de Noaptea Bibliotecilor, oaspeții noștri au putut cunoaște în amănunțime „secretele” bibliotecii, organizarea acesteia, s-au vizitat secțiile și depozitele de carte, iar explicațiile au fost oferite, cu profesionalism, de către bibliotecarii noștri.

De la un an la altul, Noaptea Bibliotecilor aduce în ambianța familiară a Bibliotecii Județene tot mai mulți vizitatori care devin prieteni statornici și fideli ai instituției noastre.

Nu au fost trecuți cu vederea nici cititorii… „uituci”, care au întârziat să returneze cărțile sau alte documente de bibliotecă împrumutate, aceștia beneficiind de „Noaptea iertării”, putând să le restituie fără niciun fel de penalizare. De asemenea, cei care au dorit să se înscrie la bibliotecă în această noapte au putut s-o facă gratuit, iar impresiile despre această acțiune au fost înscrise de oaspeți într-un jurnal conceput special în acest scop.

Noaptea Bibliotecilor este un moment foarte important din viața instituției noastre, un moment pe care l-am pregătit din timp, cu profesionalism, dar și cu multă dragoste pentru cei care zi de zi ne sunt alături, ca adevărați prieteni. Numărul foarte mare de vizitatori care au dorit să petreacă această noapte la Bibliotecă ne-a spus limpede că strădania noastră a fost răsplătită și putem fi mândri că avem prieteni buni, cărora le-am oferit cu drag momente de neuitat, așa cum a fost această Noapte a Bibliotecilor.

Ioan Sebastian Bara

În ziua de 25 septembrie, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat la Salle d’Or din incinta Deva Mall o triplă lansare de carte. Publicista și poeta Camelia Ardelean a venit în fața iubitorilor de poezie cu volumele de versuri: În oglinda sufletului meu, cu 90 de poeme dedicate mamei; volumul Pasiune care cuprinde 50 de poeme de dragoste și volumul Ingenuitate, cu 71 de poeme pe care autoarea le dedică nepoților săi, aflați în pragul adolescenței, dar și tuturor celor care și-au păstrat sufletul tânăr, indiferent de vârstă. Toate cele trei volume au apărut la Editura Inspirescu din Satu Mare.

Camelia Ardelean a fost redactor-șef la Editura Vultur ZM, din Deva (1997-2004); colaboratoare la Revista naturiștilor, cu eseuri din domeniu, în aceeași perioadă; reporter la ziarul Lumina, devenit Acțiunea HD (1999-2000) și reporter la ziarul Hunedoreanul (2000). În anul 2004 se stabilește în străinătate. În anul 2014 se repatriază și debutează în poezie cu volumul Lacrimi de suflet, apărut la Editura EMMA din Orăștie

A mai publicat volumele: Cartea terapeuților, Editura Vultur ZM, Deva, 2002; Cursuri practice naturiste, Editura Vultur ZM, Deva, 2004. A colaborat cu poezii la antologiile Călătorie în regatul cuvintelor, Editura Dandes Press, Drobeta Turnu-Severin, 2014; Nostalgii de toamnă, Editura Dandes Press, Drobeta Turnu-Severin, 2014 și Magia sărbătorilor de iarnă, Editura Editgraph, Buzău, 2015.

A colaborat la revistele: Confluențe Literare, Confluențe Lirice (devenită, ulterior, Dialoguri Culturale), Însemne Culturale, Negru pe Alb, Grai Românesc, Arhiva Literară, Taifas Literar – reviste internaționale de creație literară și cultural-artistică în format electronic.

De asemenea a mai publicat în: ziarul Observatorul, Canada; revista Lumină Lină, SUA; ziarul Palia Expres, Orăștie; revista Constelații Diamantine – revistă de cultură universală în format electronic; Amprentele Sufletului – revistă de cultură și artă, apărută la Editura Editgraph, Buzău; Gând Românesc, Alba Iulia; Dăruiri Literare, Editura EMMA, Orăștie.

Camelia Ardelean nu este un nume necunoscut în peisajul nostru literar. După un periplu rodnic prin presa hunedoreană, ca redactor și reporter la unele publicații bine cunoscute, a revenit la marea și adevărata ei dragoste. Aceste trei volume se constituie în tot atâtea declarații de iubire adresate unor ființe dragi, apropiate sufletului poetei. Așa cum atât de sugestiv remarca poetul Eugen Evu, „pentru Camelia Ardelean, arta este un catharsis şi numai prin artă ea poate preface suferinţa şi durerea în apă cristalină, din care să ia învăţătură și semenii săi. Într-o existență restrictivă, poeta evadează, prin intermediul poeziei, în lumea sa interioară, de reflecții personale, care o eliberează și o înalţă, rupând orice limite și bariere. Pătrunse de nerv moralist autentic, poemele emană un sarcasm bine țintit, având ca subiect viața însăși, cu suișurile și coborâșurile ei pline de neprevăzut, zugrăvind, în marea lor majoritate, un destin incert, ‹‹ascuns în ceaţă›› o destinație spre care ne îndreptăm cu toții, chiar dacă drumul ales de fiecare diferă”.

Sigur că nu mai e nimic de adăugat la astfel de cuvinte care sintetizează creația poetică a unei autoare care trăiește prin poezie, pentru poezie și tot ce atinge devine poezie. Camelia Ardelean este o maestră a cuvântului, a cuvântului încărcat de sensuri, cizelat și bine strunit. Stăpână pe mijloacele poetice, știe să transmită cu ajutorul lor trăiri adevărate care merg direct la sufletul cititorului. Sensibilă și delicată, poeta pătrunde în cele mai tainice fibre ale sentimentelor, comunicându-ne parcă în șoaptă tot ceea ce reprezintă pentru ea poezia, în mod deosebit poezia de dragoste. Pline de romantism, de o nostalgie optimistă și încrezătoare, versurile Cameliei Ardelean ne transmit o stare de bine, foarte apropiată de starea de adevărată fericire. Acest lucru îl poate face numai un poet adevărat, iar cele trei volume lansate stau mărturie în acest sens.

„În oglinda sufletului meu”, un nou volum de versuri, pe care poeta Camelia Ardelean îl dedică mamei sale, conține circa 90 de poeme și se deschide „sub auspicii elegiace bacoviene”, după cum afirmă poetul Eugen Evu: „Plouă peste lume cu adânci suspine,/ Iar speranța nouă tinde spre ocult…”. Elaborate pe un ton meditativ, versurile reflectă melancolia și trăirile unui suflet hipersensibil, pe care întâlnirea cu viața adevărată, dură, l-a marcat profund. „Cartea este un recital cuceritor al autodefinirii ars-poesis. Stările sufleteşti devin oximoronice, ironice, sarcastice, diatribice, pamfletice”, fiind într-o continuă transformare.

Versul clasic, preferat de poetă, de o muzicalitate deosebită, transmite cel mai bine singurătatea acesteia și despărțirea de gândirea lumii obișnuite.

Singura salvare din bezna sufocându-ne existența rămâne dragostea, de care poeta se agață cu speranța unui luptător, ce nu vrea să cedeze, nici măcar în fața absolutului:

Doar dragostea ne umple de candori,

Când nu e înecată în rășină.

Fiind „Statui de visători, sculptate-n lut,

Iubirea ne insuflă zilnic viață”, pavându-ne, dacă avem noroc, cărarea prin hățișurile sorții. Unele poeme exprimă, totodată, tristețea pentru „rolul” de poet, aflat, în zilele noastre, în continuă decădere:

Atât de singuri și atât de triști

Nu am mai fost de mult pe astă lume.

În roluri de poeți avangardiști,

Primim în dar elogii doar postume.

Volumul, deși elegiac în cea mai mare parte, se încheie într-o manieră optimistă, cu un superb elogiu artei poeziei:

În tine mi-am găsit refugiul,

Mă-nalți când, lent, mă prăbușesc…, aceasta reprezentând, alături de iubire, un sprijin de neegalat în lupta cu vicisitudinile vieții:

Și-n ceasul care o să vie,

Tu-mi vei fi leagăn, cer sau scut,

Lumină blândă – poezie,

Ești zborul meu spre absolut!.

Cartea „Pasiune” cuprinde în jur de 50 de poeme de dragoste, în care „versurile şi metaforele zvâcnesc ca nişte înălţimi fragede, ca nişte şoapte sau ca albul unui ghiocel deschis în dimineaţa unei primăveri”, după cum afirmă poetul Miron Țic. Ele sunt încărcate de romantism și nostalgie, relevând fragilitatea unui suflet curat și sensibil.

Poeta îşi manifestă sentimentele, recurgând la metafore simple, dar pline de încărcătură emoțională și de o reală maturitate:

Mi-e sete de tine şi nu mă mai satur

Să-ţi sorb adierea din cupa de foc,

În poala iubirii, poverile-mi scutur,

Adun universul întreg la un loc.

Ea pare să fi adunat, în paginile acestei cărți, toată dragostea ce i s-a cuibărit în suflet, pe care se grăbește să o împărtășească și cititorilor:

Ne-nvăluie amurgul ca o manta din flăcări,

Ne-alintă pielea-ncinsă de ludice văpăi,

Respiră luna-n plete ce-ţi curg suav pe umeri,

Dar eu văd paradisul numai în ochii tăi.

Persoana iubită este văzută de autoare ca un „musafir prin suflet”, de care, uneori, fire nevăzute par să o despartă:

Eşti doar al meu, chiar dacă uneori

Parcă nu eşti cu mine, ci-ntre sori.

Cartea își păstrează, pe tot parcursul ei, parfumul proaspăt și răcoritor, precum petalele unei flori gingașe, fiind o reală invitație la sensibilitate, iubire și frumos.

Volumul „Ingenuitate” cuprinde 71 de poeme de dragoste, pe care autoarea le dedică nepoților săi, aflați în pragul adolescenței, dar și tuturor celor care și-au păstrat sufletul tânăr, indiferent de vârstă. Chiar dacă a văzut cel mai recent lumina tiparului, ea este, de fapt, din punct de vedere cronologic, a doua carte de poezii a Cameliei Ardelean, toate poemele fiind scrise în perioada când autoarea a debutat cu volumul „Lacrimi de suflet”.

Așa cum sugerează titlul, versurile descriu o iubire idealistă, pură, poate inexistentă în zilele noastre, la care poeta nu încetează să viseze, chiar dacă incertitudinea o îndeamnă, adeseori, să trăiască doar clipa de față:

Deschide-ți inima, iubite”, pentru că „Nu mai contează ce a fost,

Doar clipa de acum, căci mâine,

„Astăzi” și „ieri“ nu mai au rost…

Cartea transmite o stare specială, de reverie, făcându-ne să vibrăm între speranță și dezamăgire, între iluzii și vise împlinite, între înălțare și decădere, între singurătate și preaplin sufletesc, așa cum numai pe scena plină de neprevăzut a vieții se poate întâmpla.

La final a avut loc o sesiune de autografe oferite doritorilor de către publicista și poeta Camelia Ardelean.

A devenit deja o tradiție ca la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva să organizeze activități culturale dedicate în primul rând elevilor, publicului tânăr. În ziua de 23 septembrie, acest public a avut prilejul să asiste la o foarte interesantă și bine documentată prezentare a literaturii memorialistice, activitate așezată sub genericul „Memorii, Jurnale, Biografii în colecţiile Bibliotecii Judeţene”.

Literatura memorialistică a suscitat dintotdeauna interesul cititorilor, al celor care doreau să afle cât mai multe despre viața scriitorilor, a artiștilor plastici, a muzicienilor. De la autobiografia lui Benvenuto Cellini, din secolul XVI, și memoriile ducelui de Saint Simon, peste un secol, la bogata literatură memorialistică a secolelor XIX și XX (Tolstoi, Flaubert, André Gide, Kafka, Hemingway, Cesare Pavese etc. ) incursiunile în viețile marilor oameni scrise de ei înșiși sunt ca o călătorie într-o lume pe care dorim s-o descoperim pentru ca imaginea autorului să ne fie cât mai familiară.

Și în România, amintirile, memoriile, jurnalele au fost o preocupare importantă a scriitorilor, scrisorile lui Ion Gica, amintirile lui Iacob Negruzzi, jurnalul lui Titu Maiorescu rămânând un punct de referință, ca și amintirile lui Ioan Slavici. Scrise cu talent, paginile memorialistice, în special jurnalele și memoriile, fac parte din patrimoniul literar și se adresează generațiilor viitoare, ele sunt scrise Pentru cei de mâine, așa cum sună titlul amplelor memorii ale omului politic C-tin Argetoianu.

Despre literatura memorialistică au scris mari critici literari români, de la George Călinescu și Eugen Simion la Al. Săndulescu și, mai recent, Dan C. Mihăilescu.

După 1990, în România a sporit interesul pentu acest gen de literatură care, acum, a putut fi adusă la lumină și oferită cititorilor.

În Literatura română în postceauşism. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, criticul literar Dan C. Mihăilescu mărturiseşte: „Muşcăm din trecut şi din vieţile altora cu pofta cu care pătrundem într-un harbuz rece în toiul unei zile încinse de vară. Mărturisite, vieţile celorlalţi – bucăţi de vremuri apuse – ne umplu fiinţa, ne re-umanizează. Ne răzbunăm prin ei, ne înţelegem, poate mai bine prin reflecţiile şi întâmplările lor.”

Prezentarea literaturii memorialistice a fost axată pe trei direcții: Memoria culturală (Mircea Eliade, Mircea Cărtărescu, I.D. Sîrbu, Jeni şi Arşavir Acterian, Alice Voinescu, Mihail Sebastian, Ion Negoiţescu, Octavian Paler, Adrian Marino, Neagu Djuvara, Livius Ciocârlie, Nicolae Manolescu, Ion Vianu, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Constantin Noica, Gabriel Liiceanu, Ov. S Crohmălniceanu, Ion Ianoşi, Matei Călinescu, Vlaicu Bârna, Ana Blandiana, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca etc.); Memoria politică (Regina Maria, Regele Carol I, Regele Carol al II-lea, Nichifor Crainic, Constantin Argetoianu, Martha Bibescu, Grigore Gafencu, Mircea Vulcănescu, Octavian Goga, Corneliu Coposu, Dimitrie Ghica, Ion Iliescu, Raoul Bossy etc.); Memoria recluziunii (închisori, deportări, rezistenţă în munţi: Ion Ioanid, Nicolae Steinhardt, Lena Constante, Adriana Georgescu, Elisabeta Rizea, Radu Mărculescu, Aniţa Nandriş-Cudla, Annie Bentoiu, Aurel State, Nicolae Mărgineanu.)

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva are numeroase texte memorialistice aparținând marilor personalități ale culturii universale și românești, texte care au fost prezentate într-o bogată expoziție de carte ce a oferit fundalul prezentării de la Sala „Liviu Oros”. Fiecare carte de amintiri, de memorii, fiecare jurnal pe care l-am expus dezvăluie „o viață de om așa cum a fost”, ca să cităm titlul celebrei autobiografii a marelui nostru istoric Nicolae Iorga.

Fie că se numesc așa, fie că se numesc Povestea vieții mele (Regina Maria) sau Pentru cei de mâine (C-tin Argetoianu) sau Închisoarea noastră cea de toate zilele sau Dintr-un secol de viață (Cella Delavrancea) – toate închid în ele o parte din sufletul celui care și-a povestit viața, care a dorit să lase celor ce vor veni o mărturie cât mai fidelă a unei vieți trăite la cote maxime.

Literatura memorialistică este extrem de amplă, numai simpla enumerare a titlurilor ne-ar lua ore întregi. Am încercat să le prezentăm tinerilor, într-o manieră sistematizată, o parte importantă a acestei literaturi, urmând ca ei să exploreze singuri această lume cu adevărat fascinantă. Interesul pentru această lume a mărturisirii și a trăirii sincere, pentru lumea marilor personalități care au lăsat în urma lor confesiuni, mărturisiri, amintiri, a fost deosebit, dovadă au stat răspunsurile corecte date la întrebările ce li s-au adresat în finalul prezentării. Elevii care au dat răspunsuri corecte au fost răsplătiți cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a propus elevilor participanți un inedit concurs „Memorii, Jurnale, Biografii”.

Pentru că ne interesează impresiile de lectură, elevii și-au ales unul din volumele prezentate, iar primele trei recenzii vor fi premiate și publicate în revista bibliotecii „Vox Libri”.

Ioan Sebastian Bara

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat un nou eveniment dedicat unei personalități din lumea literelor. În ziua de 18 septembrie, în eleganta Salle d’Or din incinta Deva Mall, scriitoarea, poeta și editoarea Ileana-Lucia FLORAN a fost sărbătorită cu prilejul împlinirii de curând a unei frumoase vârste. Cu această ocazie Biblioteca Județeană i-a oferit o biobibliografie și i-a înmânat o diplomă de excelență pentru întreaga activitate culturală desfășurată în județul Hunedoara.

În peisajul literar și editorial de după 1990, numele doamnei Ileana-Lucia Floran ocupă un loc deosebit, un loc de cinste. Afirmată în mediul încărcat de vechi tradiții culturale al Orăștiei, domnia sa a contribuit la efervescența spirituală a acestui oraș, închinându-și anii cei mai prolifici activității editoriale și scrierii propriilor cărți.

Acum la ceas aniversar, Ileana-Lucia Floran poate privi cu mândrie la ceea ce a dăruit județului Hunedoara și literaturii române. Părăsind lumea aridă a cifrelor în care a lucrat vreme de mai mulți ani, și-a aflat adevărata vocație și s-a înscris pe drumul spinos, dar plin de satisfacții, al editării unor cărți valoroase. Este și fondatoarea unor reviste literare în ale căror coloane găsim semnăturile unor mari personalități hunedorene și naționale. De asemenea, Editura Emma din Orăștie, pe care a înființat-o și căreia i s-a dedicat trup și suflet, este o prezență de marcă în lumea editurilor hunedorene în care a reușit să se impună foarte repede.

Revistele literare îi oferă spații generoase, astfel că numele Ileana-Lucia Floran este o prezență permanentă în publicații precum Boema, Ardealul literar, Arcada, Rapsodia, Vatra veche, Vox Libri etc. A fondat revistele literare Visul (online) și Dăruiri literare (în format tipărit și online), la ambele fiind redactor-șef.

Nu putem să nu amintim activitatea plină de dăruire desfășurată în cadrul Asociației „Florema Design”, faptul că a devenit un adevărat promotor cultural prin concursul internațional de creație literară „Visul”, care premiază scriitorii de limbă română de pretutindeni.

Versurile sale, publicate în numeroasele volume, sunt pline de sensibilitate, de trăire lirică autentică. Talentul cu care este dăruită se manifestă în fiecare vers, iar iubitorii și cunoscătorii de poezie știu să aprecieze acest lucru așa cum se cuvine. Proza pe care o scrie – roman, nuvelă, povestire – se remarcă prin vigurozitate, prin forță epică și măiestrie în conturarea caracterelor, iar premiile cu care a fost răsplătită oglindesc harul scriitoricesc de netăgăduit. Orașul Paliei se poate mândri cu un astfel de om, cu o personalitate care a înțeles că pe umerii săi apasă răspunderea de a fi continuatoarea unei pleiade de mari figuri spirituale ce au făcut din Orăștie un focar de adevărată cultură.

Biobibliografia pe care a alcătuit-o Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva este o reflectare fidelă a întregii activități de scriitor, editor și promotor al culturii desfășurate de Ileana-Lucia Floran vreme de un sfert de secol.

La ceas aniversar, i-am urat doamnei Ileana-Lucia Floran multă putere și energie pentru a ne dărui, ca și până acum, cărți de valoare, scrise cu har și dăruire.

Ileana-Lucia Floran are vocația de om al cărții și s-a dedicat trup și suflet, cu talent și dăruire, scrierii și editării de cărți. Formată în climatul extrem de favorabil culturii, în Orăștia care a dat țării atâtea nume mari, de la Nicolaus Olahus la Ion Budai-Deleanu și Aurel Vlaicu, scriitoarea a fost mereu conștientă de uriașa răspundere pe care o are, aceea de a dărui cărți de valoare, de a fi la înălțimea marilor ei înaintași. Relevante sunt aprecierile scriitorului Silviu Guga despre creația ei literară : „[…] înainte de a fi o animatoare culturală şi de a fi prozatoare, Ileana-Lucia Floran este o veritabilă poetă care are deja un exerciţiu liric demn de a fi luat în seamă. […] Destinul poetic e de acum bine conturat şi lipsit de efortul sincronizării inutile cu modele poetice din ultima vreme. Acum Ileana-Lucia Floran «ştie» ce e poezia.”

Ileana-Lucia Floran știe ce este poezia, dar tot atât de bine știe și ce este proza, știe ce este făurirea unei reviste literare, știe ce înseamnă viața unei edituri bune, competitive. Așa se face că revista pe care a fondat-o, Dăruiri literare, se bucură de aprecierea cititorilor și a colaboratorilor, așa cum și prestigioasa editură EMMA înseamnă mult în peisajul editorial din județ și din țară.

Mai trebuie amintită implicarea ei plenară în cadrul Asociației „Florema Design”, faptul că a devenit un adevărat promotor cultural prin concursul internațional de creație literară „Visul”, care premiază scriitorii de limbă română de pretutindeni.

Astfel de oameni ne fac cinste, cu astfel de oameni ne mândrim, unor astfel de oameni ne bucurăm să le oferim momente cum sunt cele pe care le-am organizat cu prilejul aniversării Ilenei-Lucia Floran.

O altă surpriză a fost momentul muzical susținut de Corala Parohiei „Bunavestire” din Deva, sub bagheta dirijorului Gelu Onțanu-Crăciun.

La final a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către poeta, scriitoarea și editoarea Ileana-Lucia Floran.

Ioan Sebastian Bara

În urmă cu doi ani, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a demarat un amplu și îndrăzneț proiect cultural-educativ având drept componentă principală organizarea de cursuri de limbă chineză la Deva. A fost un prim pas dintr-un proiect ce își propune crearea unor premise favorabile pentru cunoașterea limbii, a culturii și civilizației chineze. Am reușit, astfel, să deschidem o filială cu cărți în limba chineză și să atragem un număr tot mai mare de persoane dornice să cunoască limba chineză și să se familiarizeze cu specificul civilizației chineze, o civilizație multimilenară. Trebuie menționat faptul că suntem prima și, deocamdată, singura bibliotecă publică din România care a demarat un astfel de proiect, de studiere sistematică și profesionistă a limbii chineze.

Întreaga activitate a Bibliotecii noastre în acest domeniu nou și deloc ușor și-a aflat o binemeritată recunoaștere și apreciere: am avut deosebita onoare ca, în ziua de 27 iunie 2015, să fim invitați la Ambasada Republicii Populare Chineze din București unde, în prezența Excelenței Sale domnul ambasador Xu Feihong, ni s-a înmânat diploma de excelență. Motivația decernării acestei diplome a reprezentat-o „contribuția adusă la răspândirea limbii chineze”. A fost a treia ediție a ceremoniei de decernare a Bursei „Visul chinezesc”, desfășurată în prezența unui numeros public format din reprezentanți ai comunității oamenilor de afaceri din China, reprezentanți ai Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, profesori, elevi.

Primirea diplomei constituie un eveniment special nu numai pentru directorul Bibliotecii Județene, ci un moment aparte pentru toți colaboratorii Bibliotecii, pentru că această diplomă de excelență ne onorează pe noi toți cei care, de doi ani încoace, desfășurăm o fructuoasă activitate pentru promovarea și cunoașterea limbii și culturii chineze, a civilizației multimilenare a acestei fascinante țări.

Această diplomă este o recunoaștere și o apreciere a tot ceea ce am organizat – în colaborare cu Institutul „Confucius” din Sibiu – pentru a atrage un număr cât mai mare de persoane la cursurile de limbă chineză, pentru ca filiala cu cărți în limba chineză a bibliotecii noastre – Colțul chinezesc – să fie frecventată sistematic, pentru a promova valorile spirituale specifice Chinei.

Suntem extrem de bucuroși că această activitate a noastră a dat roade tot mai bogate de la un an la altul și, cu siguranță, vom găsi noi modalități de promovare, la Deva, a impresionantului tezaur de cultură de care dispune China. Biblioteca noastră s-a angrenat cu toate forțele în acest îndrăzneț și minunat proiect cultural-educativ și suntem foarte mândri că proiectul este apreciat.

Se spune că un om este cu atât mai împlinit cu cât cunoaște mai multe limbi. A cunoaște limba chineză, a pătrunde o parte din tainele civilizației chineze se dovedește a fi un avantaj deosebit, avantajul de a cunoaște mai bine, de la sursă, o civilizație veche, bogată, o spiritualitate care nu încetează să ne uimească, să ne suscite interesul și admirația fără rezerve.

Suntem recunoscători colaboratorilor noștri chinezi, Institutului „Confucius” din Sibiu, Ambasadei Republicii Populare Chineze la București, pentru tot sprijinul pe care l-am primit în buna desfășurare a acestui proiect cultural.

Diploma de excelență este un semn al aprecierii întregii noastre activități, a recunoașterii implicării Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în colaborarea româno-chineză, o colaborare veche de peste 65 de ani și pe care o dorim tot mai puternică și mai fructuoasă.

Ioan Sebastian Bara

Fidelă unei frumoase și îndrăgite tradiții, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a găzduit o altă lansare de carte, un nou volum de poezii, de data aceasta a poetului Dumitru Dumitrescu. În după-amiaza zilei de 26 iunie 2015, primitoarea Salle d’Or a fost cadrul în care un public iubitor de poezie a venit să fie împreună cu poetul Dumitru Dumitrescu la lansarea volumului său de versuri intitulat Revelațiile tăcerii.

Dumitru Dumitrecu s-a născut la 25 iunie 1960, în localitatea Gârla Mare din județul Mehedinți. Este absolvent al Facultății de Științe Economice din Craiova, promoția 1991.

Preocupările literare le-a concretizat în cele șase volume publicate până acum:  Armonie divină (2010),  Îngerii nopţii (2010),  Interferenţe (2012), Fulgere în oglinda sufletului (2013), Pasărea paradis (2013) și Lumina umbrelor (2014).

Din martie 2011 este membru al Asociației Scriitorilor Hunedoreni. Colaborează la publicațiile „Servus Hunedoara”, „Ardealul literar”, „Discobolul”. Despre creația sa poetică au scris: poetul Eugen Evu, prozatorii Petrișor Ciorobea, Maria Toma-Damșa, etnologii Maria Mandroane și Marcel Lapteș,

Volumul Revelațiile tăcerii este o etapă nouă în lirica poetului, introspecția și meditația filosofică fiind teme care sunt fructificate de poet și transpuse într-un limbaj poetic sensibil și profund. De asemenea, subiecte precum dragostea, cu frecvente intonații folclorice, credința puternică în Dumnezeu și marile momente ale existenței sunt întâlnite în numeroase poeme semnate Dumitru Dumitrescu.

Ca și volumele anterioare, acest nou grupaj de poezii ne relevă un poet sensibil, preocupat de marile și eternele interogații filosofice, interogații cărora le caută răspunsuri. Acestor răspunsuri le croiește straie de poezie, versuri sensibile și inefabile ale unei lirici originale, cu un limbaj poetic plin de culoare.

În anul 2013, când a primit „Premiul literar pentru poezie”, oferit de Liga Scriitorilor din România – Filiala Judeţului Hunedoara, s-a spus despre poezia lui Dumitru Dumitrescu un adevăr incontestabil, faptul că versurile lui pun în lumină „un regal de simţăminte româneşti transpuse în imagini poetice optimiste”. Și, într-adevăr, iubitorii de poezie și de filosofie, de vers bine alcătuit, vor afla în arta poetică a lui Dumitru Dumitrescu teme mari, prezente de secole în gândirea marilor poeți și filosofi: bucuria, iubirea, Divinitatea, tristețea, disperarea, virtutea, binele și răul, timpul în curgerea lui nemiloasă, prietenia adevărată etc., toate străbătute de un sensibil filon patriotic, autentic românesc.

Dumitru Dumitrescu ne oferă dovada vie a unui adevăr ce nu mai trebuie demonstrat: poezia este veșnică, poezia găsește răspunsuri la zecile de întrebări pe care mintea omenească și le-a pus încă de la începutul timpurilor. Poezia bună, poezia adevărată, nu va dispărea niciodată, ea nu are moarte, este eternă. La această eternitate contribuie și poeții noștri, poeți care se bucură de întreaga atenție și prețuire a Bibliotecii Județene. Suntem o veritabilă instituție de cultură și știm să apreciem și să promovăm valoarea autentică.

Iată de ce am fost bucuroși că am putut fi din nou martorii plecării în lume a unui nou volum de poezie, un volum care se va bucura, cu siguranță, de aprecierea tuturor iubitorilor de literatură.

Ioan Sebastian Bara