-

Jane Austen și gloria ei nemuritoare
Printre activitățile cultural-educative organizate în luna martie de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, un loc special este acordat celor dedicate unor personalități feminine din diferite domenii ale vieții literare, artistice, sociale etc., în semn de prețuire pentru tot ceea ce femei celebre au creat de-a lungul anilor.
În ziua de 4 martie, în Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, a avut loc un eveniment cultural special dedicat marii scriitoare britanice Jane Austen, de la a cărei naștere se împlinesc 250 de ani anul acesta. Sub genericul „Jane Austen, între rațiune și simțire” a fost realizată o amplă și foarte bine documentată prezentare prin care participanții la activitatea noastră au putut să facă cunoștință cu Jane Austen, femeia și scriitoarea, una dintre cele mai celebre romanciere din secolul XIX, care ocupă un loc de frunte în literatura engleză și în cea universală deopotrivă. Ea a reușit să creeze o frescă amplă a societății engleze din clasa de mijloc cu care a fost contemporană și pe care a cunoscut-o perfect. Cu un talent epic deosebit, a pus în lumină valorile și convențiile acelor timpuri, a creat personaje reprezentative, tipologii umane al căror comportament și caracter sunt zugrăvite cu un deosebit talent. Acesta este, într-un fel, secretul succesului fiecărui roman semnat Jane Austen. Cărțile sale au fost citite și studiate, au fost create cluburi de lectură în care eroii, situațiile, conflictele și întregul fir epic al romanelor erau analizate și dezbătute cu o pasiune specifică cititorilor împătimiți.
Nu este de mirare că fraza de început a romanului Mândrie și prejudecată – „Este un adevăr universal recunoscut că un burlac, posesor al unei averi frumoase, are nevoie de o nevastă.” – este știută pe de rost de milioane de admiratori și buni cunoscători ai operei sale. Creația lui Jane Austen a cunoscut o apreciere din ce în ce mai mare pe măsură ce timpul a trecut, subiectele abordate de ea fiind mereu de mare interes, în special condiția femeii în societate, dragostea și căsătoria în perioada în care Jane Austen a scris romanele sale nemuritoare.


Jane Austen s-a născut și a crescut într-un mediu familial cald, protector, care i-a permis să aștearnă pe hârtie gânduri, cugetări, clipe de viață, să-și pună în valoare talentul creativ cu care era dăruită. A știut, cu firea ei receptivă și iscoditoare, să ia pulsul vremii, al epocii romantice în care a trăit, astfel încât, după încercările literare din adolescență, au văzut lumina tiparului romanele care au consacrat-o și i-au asigurat un loc strălucitor în constelația literară a lumii: Rațiune și simțire / Sense and Sensibility, 1811; Mândrie și prejudecată / Pride and Prejudice 1813; Parcul Mansfield / Mansfield Park, 1814; Emma, 1816; Mănăstirea Northanger / Northanger Abbey și Persuasiune / Persuasion, 1818. Titlurile par să sugereze plasarea romanelor sale în diferite compartimente etice: rațiune, simțire, mândrie, prejudecată.
Deși toate romanele sale pun în prim-plan sentimentul iubirii care este analizat în profunzime și cu multă înțelegere, Jane Austen nu a fost niciodată căsătorită chiar dacă a cunoscut dragostea pe care a sacrificat-o de dragul vocației sale literare. Posteritatea a dovedit din plin că a făcut o alegere câștigătoare pentru milioanele de cititori, admiratori fără rezervă ai creației sale.
Romanele lui Jane Austen s-au bucurat, din 1940 încoace, de numeroase ecranizări pentru marele și micul ecran, cu participarea unor actori celebri ca Laurence Olivier, Colin Firth, Keira Knightley, Hugh Grant, Emma Thompson, Kate Winslet.
Chipul scriitoarei se află pe bancnota de 10 lire sterline, ceea ce spune foarte mult despre prețuirea de care Jane Austen se bucură.
Prezentarea a fost urmărită cu multă atenție de întregul public căruia, în final, i-au fost adresate întrebări, și cei care au răspuns corect au fost răsplătiți cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca județeană.
Ioan Sebastian Bara
-

Pe-al nostru steag e scris Unire…
Ziua de 24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor Române, a devenit una dintre cele mai dragi sărbători ale românilor. Este ziua în care românii se simt mai uniți, mai apropiați ca niciodată, este ziua în care parcă toate inimile noastre bat la unison.
An de an, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, și în parteneriat cu Colegiul Național „Decebal” Deva, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul cu Program Sportiv „Cetate” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, organizează momente speciale menite să cinstească așa cum se cuvine această zi și tot ce a însemnat ziua de 24 ianuarie 1859 pentru românii de pe ambele maluri ale Milcovului. Este o zi a bucuriei, a mândriei de a aparține acestui popor cu o istorie atât de frumoasă și de bogată.
Unirea Principatelor române, figura legendară a domnului Alexandru Ioan Cuza, marii bărbați de stat care au pus întreaga lor energie pentru înfăptuirea Unirii sunt jaloanele importante pe care le aducem mereu în atenție atunci când organizăm sărbătorirea acestui „moment astral” al istoriei noastre.
Și ne amintim de fiecare dată că Unirea tuturor românilor într-un unic stat a fost visul a zeci de generații de cărturari, oameni politici, dar și al fiecărui român în parte.
Aniversarea Unirii Principatelor Române, la 24 ianuarie, aduce de fiecare dată bucurie în inimile noastre pentru că este una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale noastre. Anul acesta se împlinesc 166 de ani de la Mica Unire, cum este numit evenimentul care a premers Marea Unire de la 1918.
Ion Heliade-Rădulescu a lăsat cuvinte emoționante despre acest vis de unire: „Unirea Principatelor a fost visul de aur al junețelor mele, ocupația cea mai serioasă a anilor mei de victorie și va fi ultimul suspin al meu cu care mă voi despărți de voi”. Cuvinte care ne umplu de emoție și ne impresionează prin patriotismul lor adevărat.
I-am invitat, și în acest an, alături de noi pe toți cei care au dorit să-și arate bucuria de a serba acest memorabil eveniment istoric, moment de cotitură în istoria românilor: unirea Moldovei cu Țara Românească. Ne amintim în fiecare zi de 24 ianuarie că aceasta este ziua în care Hora Unirii a însuflețit mii de piepturi de moldoveni și munteni, de români trăitori în provinciile noastre istorice. Deși ne-am obișnuit să folosim sintagma Mica Unire atunci când vorbim de momentul 24 ianuarie 1859, acest eveniment este plin de măreție și reprezintă principala premisă a unirii de la 1 decembrie 1918.
Sub faldurile tricolorului românesc și în acordurile Horei Unirii, am încercat să reînviem atmosfera de entuziasm și bucurie din 24 ianuarie 1859, când cele două principate române s-au unit sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, bărbatul de stat, patriotul adevărat și apropiat de popor, despre care Nicolae Iorga a spus că „ … a rămas pentru poporul nostru nu idolul de o clipă, ci neuitatul părinte și binefăcător”. Amintirea acestui domnitor român este păstrată cu sfințenie și recunoștință în inimile românilor, ca o efigie luminoasă și model de adevărat conducător de țară.
Aici, la Deva, Mica Unire dobândește o încărcătură sufletească mai mare deoarece într-o clădire din oraș a găsit popas de o noapte, în februarie 1866, Domnul Alexandru Ioan Cuza, însoțit de Elena Doamna, în drumul spre exilul impus pentru totdeauna, „departe de pământul pe care nu va avea îngăduința a-l mai vedea vreodată”. Sunt cuvinte amare și emoționante scrise pe placa așezată pe clădirea ce adăpostea Hanul Mare, actuala clădire a Casei Județene de Asigurări de Sănătate Hunedoara. Pe frontispiciul ei, o delegație formată din Constantin Fulga, subprefect, Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, Sorin Marin Demeter, directorul Colegiului Tehnic „Transilvania” Deva, Adrian Cristian Liga, directorul Liceului cu Program Sportiv „Cetate” Deva, Cosmin Hendrea, directorul adjunct al Colegiului Național „Decebal” Deva, Dumitru Rus, directorul adjunct al Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, Vasile Rusan, șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Hunedoara, Carmen Emilia Dărămuș, trezorier șef în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Hunedoara, Corin Mircea Nicula, directorul Camerei de Conturi Hunedoara, Septimiu Lascău, administrator S.C. Anorom S.R.L. Hunedoara, Ionel Igna, directorul Băncii Comerciale Române, Sucursala Județeană Hunedoara, Gelu Fona, director general, DHS Bike Parts S.R.L., profesorii Sorin Vlaic și Răzvan Flocan de la Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, scriitorii Dumitru Dumitrescu, Gelu Dobrescu, Gheorghe Pop, Isabela Hașa, elevi de la Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva care au purtat steaguri tricolore, a depus o jerbă de flori.

Profesorul de istorie Adrian Cristian Liga, directorul Liceului cu Program Sportiv „Cetate” Deva, a ținut o emoționantă alocuțiune prin care a creionat personalitatea domnului Alexandru Ioan Cuza, importanța reformelor sale pentru dezvoltarea viitoarei Românii, evocând în cuvinte calde popasul acestuia la Deva, în clădirea ce adăpostește azi Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Hunedoara, fostul Han Mare. Oricine trece pe lângă această clădire și se oprește o clipă să citească textul emoționant de pe efigie ar trebui să aibă un gând de profundă recunoștință pentru domnitorul cu adevărat patriot care a fost A. I. Cuza.
A fost un gest de recunoștință și respect față de Domnul Alexandru Ioan Cuza, cel care a avut aceste memorabile cuvinte despre unirea românilor: „Unirea e singura stare politică ce putea să asigure viitorul nostru și să ne permită a da țării organizarea ce o aștepta de atât de mult timp.”
A urmat un moment plin de emoție, de bucurie și entuziasm: tinerii purtători de drapele tricolore au intrat în curtea bibliotecii unde au fost așteptați de bibliotecari, cititori, tineri și vârstnici care s-au prins într-o însuflețitoare Horă a Unirii. Acordurile acestui minunat cântec patriotic au răsunat zeci de minute, spre bucuria participanților.
La Sala de Lectură a bibliotecii județene și la Secția de Împrumut Carte pentru Copii a avut loc o evocare a evenimentelor petrecute în luna ianuarie 1859 și a marilor personalități care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Barbu Catargiu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac etc. Alături de noi au fost prezenți elevi de la Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” Deva, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva și Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva.
Unirea de la 24 ianuarie 1859 a însemnat primul pas spre nașterea României moderne, acel pas înainte care deschidea țării largi perspective în evoluția socială, economică, politică și culturală. Domnia lui Cuza a reprezentat în esență un șir de reforme introduse în ritm accelerat într-un răstimp scurt al istoriei, în scopul de a racorda țara și oamenii ei la cerințele Europei de atunci.
La finalul prezentării, elevii au fost antrenați să răspundă la un set de întrebări despre evenimentele evocate, răspunsurile corecte fiind recompensate cu premii constând în diplome și cărți oferite de biblioteca județeană.
Totodată, a fost organizată o expoziție tematică, biblioteca a scos din rafturile sale documentele și materialele care fac referire la acele zile de sărbătoare, invitând cititorii să le consulte.
Prin toate aceste momente am dorit să facem cunoscut faptul că Unirea Principatelor Române este un eveniment de răscruce al istoriei românilor și ea trebuie să fie cunoscută de către toți cei care se simt ai acestui pământ și, mai ales, de către tineri. Ori de câte ori auzim „hora noastră cea frățească”, să trimitem un gând de cald omagiu făuritorilor Unirii de la 24 ianuarie 1859 și Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, cel care a spus, cu atâta mândrie și dragoste de neam, că „poporul român trăiește de acum înainte propria sa viață: el este român și nimic altceva decât român.”
Ioan Sebastian Bara
-

Eminescu mereu viu în inimile noastre
Și în acest miez de ianuarie 2025 de Ziua Culturii Naționale, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național „Decebal” Deva, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul cu Program Sportiv „Cetate” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, a organizat o suită de manifestări culturale în care versul eminescian a fost la loc de cinste, adunând laolaltă pe toți cei care simt românește. În cei peste 130 de ani de la trecerea Poetului în lumea fără durere, generații întregi de români au avut drept carte de căpătâi – „măiastra carte” cum o numea Alexandru Vlahuță – creația literară și jurnalistică a marelui nostru poet.
În prima parte a zilei, la statuia lui Eminescu din Parcul Municipal „Cetate” Deva, manifestările au fost deschise de managerul bibliotecii județene, Ioan Sebastian Bara. Costel Avram, administratorul public al Consiliului Județean Hunedoara și Alin Adam Țambă, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara au ținut să onoreze așa cum se cuvine, cu respect și prețuire, memoria marelui nostru poet și a împărtășit împreună cu noi toți emoția acestor momente speciale. Suntem recunoscători Consiliului Județean Hunedoara, președintelui Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, și administratorului public al Consiliului Județean Hunedoara, Costel Avram, pentru sprijinul permanent pe care îl acordă instituției noastre, pentru faptul că sunt interesați de activitățile noastre culturale și înțeleg importanța tot mai mare pe care o are biblioteca publică în viața comunității.
Poeziile lui Eminescu le iubim, le citim și le recitim și de fiecare dată le aflăm tâlcuri noi. Dar atunci când această poezie este rostită cu talent și sensibilitate, parcă ne pătrunde mai bine în adâncurile inimilor. Este ceea ce au făcut cele două minunate actrițe – Isabela Hașa și Cristina Lazăr – care ne-au recitat câteva dintre cele mai iubite poezii ale marelui nostru poet.
Versurile lui Eminescu au o muzicalitate cu totul specială, nu este de mirare că, de-a lungul vremii, multe poezii ale sale au fost puse pe note și au devenit cântece nemuritoare. O parte dintre aceste îndrăgite romanțe ne-au fost oferite, cu talent, sensibilitate și trăire autentică, de artiștii binecunoscuți și apreciați – Ciprian Roman, Cristian Sebastian Fodor și Ovidiu Olari.
Întâlnirea din parc s-a încheiat cu depunerea de flori la statuia lui Mihai Eminescu.
Am venit astăzi la statuia poetului, am fost mulți, am fost cu toții emoționați și dornici să ne împărtășim din frumusețea versului eminescian mereu proaspăt, mereu nou, mereu alături de inimile noastre.
Vom veni și în ianuarie viitor, vom veni în toți anii care vor urma pentru că, la statuia poetului, ne umplem sufletele cu puterea de a merge mai departe și de a construi o Românie așa cum a visat-o Eminescu.
În continuare, la Sala de Lectură a bibliotecii, poeți cunoscuți și îndrăgiți, prieteni ai bibliotecii noastre, Camelia Ardelean, Nicolae Crepcia, Valentin David, Gelu Dobrescu, Dumitru Dumitrescu, Isabela Hașa, Radu Igna, Marioara Marian, Tiberiu Medeanu, Dorel Neamțu, Gheorghe Pop, Aurelian Sârbu, Miron Simedrea, Victoria Stoian și Tiberiu Vințan, au susținut un recital de poezie și au vorbit despre marele nostru poet național. Moderatorul întâlnirii a fost cunoscutul scriitor Constantin Stancu.
La Sala „Europa” din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, s-a desfășurat concursul intitulat „Eminescu – Muntele fără poteci”, între elevii de la colegiile și liceele din Deva pe subiecte legate de viața și creația marelui nostru poet.
La concurs au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”.
Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din: Ioan Sebastian Bara, managerul bibliotecii județene, Luminița Vulcan, șef serviciul Relații cu publicul, Camelia Mestecănean, bibliotecară, Mihaela Țoța, bibliotecară, și Daniel Oprean, analist programator. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe, aparținând colegiilor/liceelor din Deva:
Locul I: Colegiul Național „Decebal” Deva;
Locul II: Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva;
Locul III: Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva.
Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea bibliotecii județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.
De asemenea, în incinta bibliotecii, la Sala de Lectură, a fost organizată o expoziție de carte din opera lui Mihai Eminescu, zecile de volume din patrimoniul bibliotecii fiind o dovadă a aprecierii de care creația lui Eminescu s-a bucurat întotdeauna, indiferent de vremuri.
Ne-a bucurat prezența, pe durata întregului program, a prietenilor dintotdeauna, a scriitorilor – poeți și prozatori, jurnaliști și alți oameni de cultură – care mereu au fost alături de biblioteca noastră pe care au simțit-o și o simt, pe bună dreptate, ca pe a doua lor casă.
Au fost alături de noi dascălii, profesorii care au știut întotdeauna să sădească în sufletele elevilor dragostea pentru literatura română, pentru creația marilor noștri scriitori, pentru Eminescu în primul rând. Merită întreaga noastră prețuire și recunoștință.
Numărul mare de participanți la acest eveniment evocator al lui Mihai Eminescu ne-a întărit din nou convingerea că Poetul e nemuritor și va rămâne veșnic în inimile românilor de pretutindeni.
La bucurie sau la tristețe, versurile sale ne-au însoțit, ne-au înmulțit bucuria și ne-au îndulcit necazul, răspunsuri la numeroase întrebări am aflat în genialele opere care ne-au rămas moștenire de la Mihai Eminescu. Trecerea timpului nu a știrbit deloc actualitatea poeziei eminesciene, actualitatea textelor sale politice, și de fiecare dată descoperim noi valențe, noi puncte de vedere din care îi putem privi opera.
Marile teme ale poeziei eminesciene – dragostea, natura, folclorul, meditația filozofică, istoria națională și universală și multe altele – și-au găsit o minunată reflectare în versuri nemuritoare pe care le purtăm în suflet.
Dacă ar fi să ne referim astăzi la un singur concept, cel de patriotism, ne-am da seama că fiecare cuvânt despre iubirea de patrie pe care îl scrie Eminescu își păstrează în prezent prospețimea mai mult ca oricând.
Eminescu ne-a învățat că patriotismul nu este o vorbă în vânt, nu este un cuvânt pe care oricine îl poate lua în derâdere, și nu este nici pe departe prilej de desconsiderare a celor care își iubesc țara și poporul și își doresc o Românie demnă și mândră între popoare.
Oare nu asta îi dorea Eminescu Țării sale, „dulcei Românii”, în versurile care au însuflețit atâtea și atâtea generații de români? Avem toată încrederea că „rămâne stânca, deși moare valul” și românii, noi toți, vom reuși să ne construim un viitor demn de cei care ne-au lăsat moștenire această țară. Iar toate acestea se vor înfăptui și datorită forței și încrederii pe care le găsim în opera lui Mihai Eminescu.
Sunt atât de adevărate și atât de actuale astăzi aceste cuvinte ale lui Alexandru Vlahuță: „Într-o ţară aşa de frumoasă, cu un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deştept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie şi cum să nu-ţi ridici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune: Sunt român!”
Le mulțumim tuturor că au venit, le mulțumim că ne sunt alături de fiecare dată la emoționanta sărbătorire a lui Mihai Eminescu, la sărbătoarea Zilei Culturii Naționale.
Ioan Sebastian Bara
-

Invitație la lectură: Gib I. Mihăescu
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat la începutul lunii decembrie, la Galeria de Arte „Corvin” din Hunedoara, un eveniment cultural cu totul deosebit prilejuit de lansarea volumului „Gib I. Mihăescu, un scriitor în cinci lunete”, al cărui autor este bine cunoscutul dascăl și scriitor Mihai Petre.
Pe lângă o strălucită carieră de dascăl, profesorul Mihai Petre s-a afirmat și ca un prozator de incontestabil talent, ca filolog și cercetător remarcabil în domeniul istoriei literaturii române. Este autorul unor cărți de proză („Cretă color”, „Tăieri în alb”, „Interviuri hunedorene”, „Corvin Caffé – pseudoroman cu un oltean de… Hunedoara”, „Birtul parcului”), a numeroase lucrări de specialitate în domeniul filologic, al toponimiei și, deloc în ultimul rând, cărți de referință, originale și bine documentate, din domeniul teoriei literaturii legate de mari prozatori români, „Caragiale. Lecturi, relații, perspective” și „Liviu Rebreau. Ion – un roman în cinci lecturi”.
Merită evidențiată și excepționala carte „Hunedoara acum o sută de ani”, dedicată orașului care l-a adoptat pe profesorul Mihai Petre de peste patru decenii și al cărui fiu se consideră pe bună dreptate.
Recenta lansare de carte a avut drept obiect un volum de istorie și critică literară menită să pună în lumină viața și creația lui Gib I. Mihăescu, prozator și dramaturg român interbelic, insuficient cunoscut și lăsat ani buni într-o nemeritată uitare. Autor al romanelor „Donna Alba”, „Brațul Andromedei”, „Rusoaica” (a cărei poveste tristă și nedreaptă este subiectul unui capitol aparte din carte), „Zilele și nopțile unui student întârziat”, precum și a numeroase nuvele, amintim doar „La Grandiflora”, prozatorul Gib I. Mihăescu are, totuși, un loc important în literatura română și cartea profesorului Mihai Petre pune lucrurile pe făgașul lor firesc.
Titlul cărții, „Gib I. Mihăescu, un scriitor în cinci lunete”, a fost inspirat de pasiunea scriitorului pentru astronomie, pentru studierea spațiului ceresc prin lunete, pasiune care se justifică prin atracția pe care autorul o simțea față de imensitatea, liniștea și frumusețea tainică a spațiului cosmic. „Astfel focusat, ocularul lunetei ne-a permis să-l înțelegem mai bine pe cel care, prin talent și sensibilitate artistică, a adus la lumină o altă lume. A îmbrăcat-o în hainele prozei și ale dramaturgiei și, într-un stil propriu, a oferit-o cititorilor, sperând să fie înțeleasă în semnificațiile ei profunde” ne spune autorul.
Cu pasiunea specialistului îndrăgostit de profesia sa, cu o documentare impecabilă, cu o acribie extraordinară a lecturii, cu atenția aplecată pe fiecare detaliu, profesorul Mihai Petre reușește să realizeze o lucrare monumentală despre omul și scriitorul Gib I. Mihăescu.
Titlul cărții, prin inspiratul recurs la metafora lunetei, vorbește de la sine: cele cinci „lunete” imaginare prin care privește autorul (și ne îndeamnă și pe noi să privim) sunt cinci porți monumentale de pătrundere în universul biografic și creator al lui Gib. I. Mihăescu.
După lectura acestei cărți, scrise cu talent scriitoricesc „marca Mihai Petre”, dincolo de caracterul ei științific, este sigur că mulți dintre noi vor ceda curiozității de a afla tot ceea ce autorul ne spune despre Gib I. Mihăescu omul și opera, despre receptarea critică a scrierilor sale, despre analiza minuțioasă a întregii sale opere. Mulți vor reciti sau vor citi pentru prima dată romanele și nuvelele sale și vor înțelege că sunt scrise de un prozator viguros, talentat și original. Așa fiind, această carte este și o veritabilă invitație la lectură, o lectură spre care profesorul Petre Mihai ne atrage prin tot ceea ce a așternut între copertele ei. Pentru că, ne spune autorul, „în pustiul vieții, Gib I. Mihăescu a reușit să delimiteze o oază, asigurându-i apa vie a operei sale pe care o descoperim parțial, folosind doar cinci lunete”.
Este inutil de spus că această carte a profesorului Mihai Petre stă alături de lucrările de referință din domeniul istoriei și criticii literare din România, este o carte ce aruncă un puternic fascicul de lumină peste creația literară a unuia dintre cei mai importanți prozatori români interbelici.
La final, profesorul Mihai Petre a oferit autografe doritorilor.
Ioan Sebastian Bara
-

Vasco da Gama și călătoriile sale
Împlinirea a 500 de ani de moartea navigatorului portughez Vasco da Gama (1469-1524) a oferit prilejul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva să organizeze, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, o manifestare cultural-educativă desfășurată sub genericul „Vasco da Gama – un navigator legendar. 500 de ani de la moarte”.
Manifestarea a fost organizată în parteneriat cu Colegiul Național „Decebal” Deva, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul cu Program Sportiv „Cetate” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva.
Manifestarea a debutat cu un recital de colinde tradiționale românești susținut de un grup de elevi de la Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva.
Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” Deva a fost plină cu tineri care au dorit să afle cât mai multe despre acest personaj de legendă, unul dintre cei mai importanți navigatori europeni. Participanților li s-a prezentat o amplă, atractivă și bine documentată trecere în revistă a vieții și a meritelor lui Vasco da Gama în domeniul marilor descoperiri geografice.
Una dintre cele mai importante figuri din istoria marilor descoperiri geografice, lui Vasco da Gama îi revine meritul de a fi fost primul navigator european care a înconjurat Africa, a trecut de Capul Bunei Speranțe și a ajuns pe coasta de sud-vest a Indiei.
Pe lângă succinta biografie a navigatorului, au fost prezentate pe larg cele două călătorii pe care Vasco da Gama le-a făcut de-a lungul Africii și dincolo de ea: prima începută în 1498, cea de-a doua, în 1502.



Imagine după imagine s-a derulat „filmul” captivant al celor două expediții, locurile prin care au trecut corăbiile navigatorilor portughezi, relațiile cu băștinașii, momentele de tensiune și primejdie din timpul expedițiilor care au durat ani de zile. Întreaga „epopee” a lui Vasco da Gama a fost prezentată în contextul istoric al epocii respective, în care statele europene erau în căutarea unor căi spre Orient, spre India, spre zone de unde se puteau aproviziona cu mirodenii, mătăsuri, fildeș, aur.
Descoperirea căii maritime spre India de către portughezi a constituit unul dintre evenimentele cele mai importante din istoria comerțului portughez și a celui mondial deopotrivă.
Prezentarea a fost destinată, în principal, elevilor de liceu, ea cuprinzând numeroase informații despre unul dintre cei mai celebri exploratori care a jucat un rol crucial, asemenea lui Cristofor Columb și Fernando Magellan, în descoperirile geografice care au schimbat lumea. Participanții au urmărit cu atenție traseul celor două expediții ale lui Vasco da Gama: din Lisabona, spre Oceanul Atlantic, Insula Sfânta Elena, Capul Verde, Capul Bunei Speranțe, înconjurat pentru prima oară, apoi drumul spre India, deloc lipsit de primejdii, iar la revenirea în Portugalia, escale în insulele Canare și Azore. A fost un bun prilej pentru tinerii veniți la manifestarea bibliotecii să afle lucruri noi, captivante și foarte importante pentru înțelegerea raporturilor economice din lumea secolului XVI.
La finalul prezentării, participanților li s-au adresat întrebări despre subiectul pe care l-au urmărit, iar răspunsurile corecte au fost răsplătite cu premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca județeană.
Ioan Sebastian Bara
-

Marea sărbătoare a Unirii
Apropierea zilei de 1 Decembrie îi strânge an de an laolaltă pe prietenii Bibliotecii care, în număr mare, iau parte la activitatea noastră devenită tradițională, dedicată sărbătoririi Marii Uniri. Este ziua noastră națională, ziua în care ținuturile românești s-au adunat între hotarele firești. Este sărbătoarea cea mai dragă inimilor noastre, o sărbătoare a unirii, a solidarității, a dragostei profunde pentru acest pământ.
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a dedicat Zilei Naţionale a României o activitate cultural-educativă menită să cinstească cea mai mare sărbătoare a poporului român: la 28 noiembrie 2024, în Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, s-a făcut o amplă prezentare a contextului intern și internațional care a dus la momentul istoric de la 1 Decembrie 1918, veritabilă zi astrală a istoriei noastre naționale.
Prezenți la manifestare, elevii Colegiului Tehnic „Transilvania” Deva și cei ai Liceului cu Program Sportiv „Cetate” Deva au purtat steaguri tricolore.

Îndrăgitul artist Cristian Sebastian Fodor, directorul Centrului Cultural „Drăgan Muntean” Deva, a dat o notă de solemnitate evenimentului prin intonarea Imnului de Stat al României.

Prezentarea a fost alcătuită din imagini-document despre acest eveniment istoric. Imaginile prezentate, însoțite de comentarii bine documentate, au fost o detaliată trecere în revistă a tuturor momentelor care, puse laolaltă, au condus la impresionantul moment 1 Decembrie când la Alba Iulia a răsunat din mii de piepturi: „Noi vrem să ne unim cu țara! Trăiască România dodoloață!”
Este unanim recunoscut faptul că, dintre marile evenimente care au jalonat istoria noastră, ziua de 1 Decembrie ocupă un loc aparte, un loc special în inimile noastre. Unirea cu Patria mamă a fost un vis frumos al poporului român, un vis pentru care au luptat și și-au dat viața generații întregi de eroi.
Unirea cea Mare a fost rezultatul faptului că România a reușit, cu sacrificii de sânge, cu măiestrie diplomatică, cu ajutorul unui popor entuziast, să adune între hotarele ei firești toate ținuturile românești smulse de-a lungul secolelor.
Au trecut peste o sută de ani de la acea zi de 1 Decembrie, mărturiile celor prezenți atunci la Alba Iulia se află consemnate în documente și de aceea, în inimile noastre, această zi va rămâne ca zi sfântă care nu trebuie dată uitării.
De aceea, trebuie să ne plecăm frunțile și să adresăm un gând de recunoștință celor care au făurit România Mare, să cinstim memoria sutelor de hunedoreni care au participat la Marea Unire, hunedoreni din Țara Moților, de pe Valea Mureşului, a Cernei, din Valea Jiului etc. În acea zi de 1 Decembrie 1918 un vis de veacuri a prins viață: s-a făurit România întregită, o Românie unită sub tricolor.
Astăzi, ziua de 1 Decembrie a devenit, pe bună dreptate, Ziua Națională a României, ziua care le amintește românilor, în orice colț de lume s-ar afla, că au o Patrie care trebuie iubită, respectată, o Patrie care trebuie slujită necondiționat.
De aceea, se cuvine ca tinerii de azi să afle cât mai multe despre această zi de sărbătoare a românilor, să ştie ce datorăm înaintaşilor noştri, să treacă dincolo de datele istorice seci şi să se aplece cu interes asupra unor evenimente care ne-au marcat destinul ca naţiune europeană demnă.
Ca de obicei, în finalul prezentării au fost adresate întrebări din tematica Unirii, cele mai bune răspunsuri fiind recompensate cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva
Ioan Sebastian Bara

















































































































