-
Filiala Nr. 3 a Bibliotecii Județene în haine noi
În ultimii ani, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Hunedoara, s-a străduit să schimbe înfățișarea spațiilor în care ne desfășurăm activitățile atât la sediul central, cât și la toate filialele noastre.
Mulțumim pentru acest lucru Consiliului Județean Hunedoara, domnului Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara, și domnului Costel Avram, administrator public în cadrul Consiliului Județean Hunedoara, care au înțeles de la bun început rolul și importanța Bibliotecii Județene în mijlocul comunității hunedorene.
Dintre filialele care au beneficiat de ample lucrări de modernizare, de reabilitare, de aducere a spațiilor la standarde demne de o bibliotecă ce poate satisface exigențele impuse de secolul în care trăim face parte și Filiala Nr. 3, cea care e situată în incinta Liceului „Téglas Gábor” din Deva.
Toate lucrările pe care le-am făcut aici – de la zugrăveli în întreaga incintă, achiziționarea de mobilier nou, ergonomic, la montarea unor rafturi mai funcționale și dotarea cu 11 calculatoare de ultimă generație cu acces gratuit la internet – au avut drept rezultat un spațiu plăcut, primitor, în care utilizatorii pot veni cu plăcere.
Filiala Nr. 3 a Bibliotecii Județene funcționează din anul 2009 și este prin excelență destinată comunității maghiare din Deva, elevilor Liceului „Téglas Gábor” și oricui dorește să consulte documente în limba maghiară.
Fondul de carte în limba maghiară este foarte bogat și divers. Dintre cele aproximativ 10.500 de documente, se remarcă cele 24 de cărți vechi, apărute în secolul XIX. Cea mai veche carte este tipărită în anul 1847 și este scrisă de un clasic al literaturii maghiare, Kisfaludy Károly. De asemenea, se găsește aici o ediție din 1897 a dramei istorice „Bánk Bán” de Katona József, o istorie a germanilor și una a italienilor.
Nu lipsesc nici cărți ale celorlalți clasici ai literaturii maghiare – Arany János, Jókai Mór, Petöfy Sándor –, precum și ale unor mari scriitori moderni ca Moricz Zsigmond, Krúdy Gyula, Babits Mihály, Karinthy Frigyes etc.
Cititorii mai pot găsi aici cărți pentru copii, enciclopedii din diverse domenii, într-o ambianță plăcută, iar colegul nostru le poate oferi informații cu amabilitate și competență.
Existența Filialei Nr. 3, filiala de carte în limba maghiară, se dorește a fi și reușește să fie o bibliotecă publică de nivel european, capabilă să ofere servicii de bibliotecă de bună calitate comunității maghiare din Deva și din județul Hunedoara.
Ioan Sebastian Bara
-
Atelierul lui Moș Crăciun
În așteptarea sărbătorii nașterii Domnului, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național „Decebal” Deva, a pregătit pentru prietenii ei surprize dintre cele mai plăcute. Bucuria acestei minunate sărbători creștine am vrut s-o împărtășim în primul rând cu cei care, în aceste zile, ne vor trece pragul.
Desigur, copiii sunt cei care se bucură cel mai mult în aceste zile, ei îl așteaptă pe Moș Crăciun și s-au pregătit să-l întâmpine așa cum se cuvine.
Este vremea darurilor, a cadourilor pe care le oferim din tot sufletul celor dragi. Așa au făcut și preșcolarii și elevii Colegiului Național „Decebal” din Deva (de la clasa pregătitoare și până la clasa a-VI-a) care, în perioada 20-22 decembrie, au amenajat în curtea Bibliotecii Județene un frumos și original spațiu expozițional pe care l-am intitulat „Atelierul lui Moș Crăciun”. Aici, timp de câteva zile, între orele 1600-1800, poate fi vizitată o expoziție cu vânzare unde sunt expuse obiecte confecționate de acești copii.
La inaugurarea expoziției ne-am bucurat de prezența domnilor Costel Avram, administrator public în cadrul Consiliului Județean Hunedoara, și prof. Florin Ilieș, directorul Colegiului Național „Decebal”. Ambii au fost plăcut impresionați de această originală etalare a talentului copiilor și au avut numai cuvinte de laudă și apreciere la adresa acestei activități.
Așa cum ne-am așteptat, expoziția s-a bucurat de un foarte mare succes, vizitatori de toate vârstele au fost fascinați de frumusețea, originalitatea și măiestria cu care copiii au realizat, cu mâinile lor, podoabe pentru pomul de Crăciun. Globuri, brăduți, oameni de zăpadă, îngerași, obiecte decorative din hârtie, din lemn, din material textil, toate au reușit să creeze un minunat tablou sărbătoresc. Talentul artistic al copiilor este demn de întreaga noastră admirație, ingeniozitatea și bunul gust au fost principalele trăsături ale sutelor de obiecte pe care le-am putut admira. Numeroșii vizitatori au cumpărat foarte multe astfel de obiecte pe care le vor așeza în bradul de Crăciun și își vor aminti de minunata surpriză pe care copiii, reuniți în „Atelierul lui Moș Crăciun”, au reușit să ne-o facă. Micii creatori, micii artiști de la Colegiul Național „Decebal” din Deva , au reușit să ne aducă un strop de bucurie în aceste zile binecuvântate în care așteptăm și noi venirea lui Moș Crăciun.
Ioan Sebastian Bara
-
Bicentenar Gustave Flaubert
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva, a organizat în ziua de 9 decembrie, la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, o prezentare cultural-educativă dedicată bicentenarului nașterii scriitorului francez Gustave Flaubert.



Sub genericul „Artă și creație în opera unui perfecționist” au fost prezentate viața și creația unuia dintre cei mai cunoscuți prozatori francezi, continuator al romancierilor Balzac și Stendhal și precursor al unor alți mari prozatori francezi din secolul XIX, precum Emile Zola, Guy de Maupassant sau Anatole France.
Biblioteca noastră s-a oprit asupra vieții și operei acestui mare scriitor francez pentru a-l face cunoscut tinerilor, pentru a le trezi interesul pentru citirea și înțelegerea clasicilor literaturii universale.
Născut la 12 decembrie 1821 în orașul Rouen din Franța, ca fiu al unui reputat chirurg, Gustave Flaubert va moșteni de la acesta înclinarea către observația exactă și precizia științifică, trăsături care îi vor caracteriza creația literară.





După ce și-a întrerupt studiile de drept, tânărul Flaubert își urmează vocația de scriitor și își va dedica tot restul vieții scrisului. A cunoscut mari scriitori ai vremii, precum Charles Baudelaire, George Sand, frații Goncourt sau rusul Ivan Turgheniev.
Primul său roman, Doamna Bovary, apărut în anul 1857, este și cel mai cunoscut și cel mai apreciat de cititori și de critica literară. Deși autoritățile vremii i-au intentat un proces pentru pretinsa imoralitate a cărții, cu acest roman Gustave Flaubert a intrat definitiv în galeria prozatorilor iluștri.
Au urmat celelalte trei romane: Salammbô (1862), a cărui acțiune se petrece în Cartagina, Educația sentimentală (1869) și Bouvard și Pécuchet, apărut la puțină vreme după moartea autorului, în 1881. A mai scris povestiri și a lăsat o foarte bogată corespondență.
Gustave Flaubert a fost un impecabil observator al societății, al tipurilor umane din Franța secolului XIX, și a transpus în cărțile sale, cu un realism extraordinar, personaje care își dezvăluiau cele mai profunde trăsături de caracter. Asemenea succesorilor săi, și Flaubert a creat unele tipologii de personaje specifice unei întregi epoci. Înainte de a scrie, se documenta foarte bine, studia locurile în care urma să-și plaseze eroii, astfel încât realismul scrierilor sale se observă în fiecare pagină.
Proza lui Flaubert se caracterizează prin stilul extrem de îngrijit în care precizia detaliului se împletește cu armonia și perfecțiunea frazei. Era atât de obsedat de perfecțiunea scriiturii încât nu suporta să scrie același cuvânt de două ori pe aceeași pagină. De asemenea, muzicalitatea frazei îl preocupa în mod deosebit și se spune că avea obiceiul de a-și citi cu glas tare textele în timp ce se plimba pe malul Senei, lângă conacul din Croisset, unde a trăit cea mai mare parte din viață.
Numărul relativ mic de opere literare pe care a apucat să le scrie se explică prin faptul că muncea ani de zile la un roman și îl cizela până când acesta atingea desăvârșirea.




La final, ca de obicei, am adresat celor prezenți întrebări legate de subiectul expunerii, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.
Ioan Sebastian Bara
-
Ziua Națională a României
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva, a dedicat şi în acest an Zilei Naţionale a României o activitate specială, o prezentare cultural-educativă desfășurată în ziua de 26 noiembrie 2021, la Liceul Tehnologic „Transilvania” din Deva. Publicului din sală i s-a făcut o prezentare a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, moment de importanță capitală în istoria națională.




Dintre marile evenimente, dintre numeroasele momente de răscruce istorică pe care le-a trăit poporul român, nu este zi mai dragă inimilor noastre decât acel 1 Decembrie 1918 când miile de glasuri de la Alba Iulia au strigat din răsputeri, cu hotărâre şi bucurie: „Unirea cu România, Unirea cu Patria-Mamă!” De atunci, de când România a strâns la pieptul ei toate provinciile pe care jocul istoriei i le-a smuls de-a lungul secolelor, ziua de 1 Decembrie o purtăm cu iubire în suflet, aşa cum cu iubire arborăm tricolorul la zi de mare sărbătoare a neamului românesc.





În cadrul manifestării organizate de noi și în acest an, au fost trecute în revistă evenimentele care au precedat actul de la 1 Decembrie 1918, au fost evocate marile personalități politice și culturale care s-au implicat în făurirea României Mari, a fost amplu prezentată Adunarea Națională de la Alba Iulia, a fost evidențiat rolul monarhiei în făurirea actului Unirii. S-au utilizat imagini-document care au ilustrat fiecare etapă care a condus la realizarea unirii tuturor provinciilor românești între hotarele aceleiași țări.
Ca în fiecare an, activitatea dedicată Zilei Naționale a încercat să le insufle celor prezenți un puternic sentiment patriotic, așa cum se cuvine față de memoria marilor înaintași, a tuturor celor care s-au jertfit pentru ca noi să trăim într-o țară demnă și respectată, cu toții uniți sub Tricolor.
La final celor prezenți în sală li s-au adresat întrebări legate de marele eveniment de la 1 Decembrie 1918, cele mai bune răspunsuri fiind răsplătite cu premii constând în diplome și cărţi oferite de biblioteca noastră.
De asemenea, cu această ocazie, în incinta Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a fost amenajată o expoziţie de carte având ca temă Marea Unire de la 1918 şi participarea hunedorenilor la acest eveniment de mare răsunet al istoriei noastre.
Porţile Bibliotecii noastre au fost deschise tuturor celor care au dorit să cunoască aceste cărţi şi să discute pe marginea lor cu bibliotecarii noştri specialişti în istorie.
La mulți ani, români!
La mulți ani, România!
Ioan Sebastian Bara
-
Bicentenar Dostoievski
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național „Decebal” din Deva, a organizat în ziua de 11 noiembrie 2021, la Sala ProArte a Colegiului Național „Decebal”, o prezentare cultural-educativă prilejuită de împlinirea, în această zi, a două sute de ani de la nașterea marelui prozator rus Feodor Mihailovici Dostoievski. În cadrul activității, având drept generic „Inadaptabilitatea omului fericit prin suferință”, a fost făcută o amplă expunere a vieții și operei celebrului scriitor rus cu o viață plină de încercări și o operă nemuritoare.


F. M. Dostoievski face parte din galeria strălucită a marilor prozatori ruși, alături de Lermontov, Gogol, Tolstoi, Turgheniev, continuați de Cehov, Gorki, Nabokov, Pasternak și lista nu e încheiată.
Unul dintre cei mai mari prozatori din toate timpurile, Dostoievski a marcat un punct de cotitură în istoria literaturii universale prin romanele sale „Crimă și pedeapsă”, „Idiotul”, „Demonii, „Frații Karamazov” etc. prin numeroasele nuvele și povestiri, prin articolele din presa vremii. Dincolo de valoarea literară de necontestat, proza lui Dostoievski a exercitat o extraordinară influență asupra psihologiei, moralei, religiei, prin profunzimea introspecțiilor în sufletele personajelor emblematice pe care le-a creat. Aceste personaje sunt inspirate din tabloul social al Rusiei de la mijlocul secolului XIX și dau glas unor permanente frământări sufletești, își pun întrebări legate de fericire, credință, sensul vieții, căutarea adevărului, a libertății. Proza lui Dostoievski este, astfel, atât o frescă a Rusiei contemporane lui, cât și o galerie de tipologii umane ale căror trăiri abisale sunt genial prezentate. Fiecare personaj emblematic creat de acest uriaș prozator, de la Raskolnikov la prințul Mîșkin, de la Karamazovi la Stavroghin, de la Sonia Marmeladova la Nastasia Filipovna și alții, rămâne ca un portret creionat magistral de acest desăvârșit cunoscător al sufletului omenesc care a fost Feodor Mihailovici Dostoievski. Romanele lui Dostoievski au cunoscut celebre ecranizări, cinematografia rusă realizând adevărate capodopere pentru marele ecran. De asemenea, cele mai importante teatre ale lumii, inclusiv din România, au pus în scenă opere scriitorului, actorii străduindu-se să dea viață celor mai cunoscute personaje dostoievskiene.



Dincolo de opera literară, viața lui Dostoievski a fost marcată de suferință, boală, de situații limită generate de represiunea din partea autorităților Imperiului Țarist.
Toate acestea și-au pus amprenta pe literatura sa, pe întreaga sa concepție despre lume, credință, fericire, destinul omului în lume.



La finalul prezentării au fost adresate elevilor întrebări din subiectul prezentat, iar cei care au răspuns corect au fost recompensați cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.
Ioan Sebastian Bara
-
Sfârșit de octombrie sub semnul misterului 
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat și în acest an, la sfârșit de octombrie, o petrecere de Halloween la care i-am invitat pe toți prietenii bibliotecii noastre, de la mic la mare.
Ca în fiecare an, am dorit să oferim o atractivă seară de Halloween și, în acest scop, am creat un decor adecvat acestei îndrăgite sărbători care a venit din lumea anglo-saxonă: curtea bibliotecii a fost împodobită cu zeci de bostani, iar programul artistic a reușit să producă atmosfera tainică și de magie necesare unei veritabile petreceri de Halloween.
Prietenii noștri au așteptat cu nerăbdare această nouă seară de Halloween, o seară pe care noi am pregătit-o cu aceeași bucurie, cu aceeași plăcere din fiecare toamnă. Ne-am bucurat să vedem în curtea bibliotecii tinerii care au venit la noi atrași de vraja acestei sărbători.
De câțiva ani încoace, Halloween-ul a devenit și la noi o sărbătoare, o zi îndrăgită în care misterul, suspansul, dar și veselia fac casă bună și descrețesc frunțile tuturor. De aceea, această sărbătoare, venită de departe, din spațiul american și cel britanic, a fost repede adoptată și la noi, în mod deosebit de către tinerii doritori de petrecere și deconectare. Cu siguranță, tinerii sunt cei care dau mereu tonul acestei serbări, ei au entuziasmul necesar pentru a intra în atmosfera plină de vrajă a Halloween-ului, dar s-au aflat printre noi și persoane care au depășit anii adolescenței și au venit să se bucure împreună cu tinerii de ambianța festivă pe care am creat-o.
Desigur, am adoptat sărbătoarea de Halloween, o petrecem cu veselie și plăcere, dar nu uităm nicio clipă sărbătorile noastre tradiționale românești care nu pierd nimic din importanță și frumusețe. Ținem foarte mult la tot ceea ce înseamnă tradiție și păstrarea tezaurului nostru de cultură.
Nu uităm că Halloween-ul este o sărbătoare a bunei dispoziții, a umorului, a antrenului, de aceea ea se pliază perfect pe sufletul românesc.
Ca în fiecare an, și acum am lăsat copiii să-și pună fantezia la încercare și le-am oferit prilejul de a lua parte la cele două îndrăgite concursuri: „Cel mai înspăimântător costum” și „Dovleacul de groază”. Așa cum ne-au obișnuit deja din anii trecuți, copiii și-au manifestat din plin imaginația, simțul artistic și inspirația în realizarea unor costume de monștri, schelete, vrăjitoare, vampiri. Toate acestea au creat o atmosferă de mister și vrajă, ingrediente ce nu pot lipsi de la o petrecere de Halloween adevărată.
Biblioteca noastră, pe lângă activitățile profesionale, de informare, pe care le desfășoară, pe lângă promovarea culturii, a marilor personalități și evenimente, pe lângă lansările de carte, dorește și poate să organizeze și momente de destindere, de recreere, așa cum a fost și această seară de Halloween.
Ne-am propus ca, an de an, curtea noastră împodobită cu bostani să primească vizitatori, care vor dori să se bucure alături de noi de vraja și misterul serii de Halloween.
Căștigătorii celor două concursuri au fost recompensați cu premii constând în hoverboards, trofee, diplome și cărți, iar toți copiii participanți la acest carnaval au primit din partea Bibliotecii Județene vată pe băț și bomboane.
Un moment special, o surpriză plăcută pentru toți cei prezenți, a fost imortalizarea pe fotografii la minut a fiecărui copil care s-a costumat. Însoțiți de părinți, de bunici, de prieteni, copiii s-au fotografiat și au plecat cu frumoase amintiri din seara magică de Halloween.
Câștigătorii concursului „Cel mai înspăimântător costum”
Premiul I: Muntean Amora
Premiul al II-lea: Negrilă Jesica
Premiu al III-lea: Popa Natalia
Mențiune: Răcășan Sofia
Câștigătorii concursului „Dovleacul de groază”
Premiul I: Costoiu Daria
Premiul al II-lea: Muntean Amora
Premiul al III-lea: Berceanu Anastasia
Mențiune: Băștean Luca
Prietenii bibliotecii de toate vârstele sunt așteptați cu drag, an de an, la această îndrăgită sărbătoare a sfârșitului de octombrie.
Ioan Sebastian Bara
-
Centenarul criticilor
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a continuat seria de evenimente dedicate marilor personalități culturale printr-o interesantă prezentare organizată la sfârșitul lunii septembrie la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva.
În fața elevilor au fost prezentate personalitățile a trei mari critici literari români care au marcat viața literară românească în ultimele decenii: Ovid S. Crohmălniceanu, Adrian Marino și Ion Negoițescu. Toți trei sunt născuți în anul 1921 și, de aceea, prezentarea s-a desfășurat sub genericul „Centenarul criticilor”.






În continuarea pleiadei de critici și istorici literari de talia unor Garabet Ibrăileanu, George Călinescu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, Șerban Cioculescu sau Pompiliu Constantinescu, cele trei personalități prezentate întregesc tradiția școlii românești de critică și istorie literară.
Fiecare dintre cei trei a lăsat o puternică amprentă în viața literară românească, fiecare ne-a lăsat moștenire opere de importanță capitală pentru oricine dorește să cunoască istoria literaturii române, să aprofundeze creația unor mari scriitori români, să citească mărturii despre viața literară românească din perioada postbelică. Astfel, „Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale” a lui Ovid S. Crohmălniceanu, „Istoria literaturii române (1800-1945)” a lui Ion Negoițescu sau „Biografia ideii de literatură” în șapte volume a lui Adrian Marino sunt doar câteva exemple care susțin afirmația potrivit căreia moștenirea spirituală a celor trei critici și istorici literari comemorați este covârșitoare.
Toți au lăsat moștenire exegeze de critică și istorie literară, memorii, corespondență, texte literare, lucrări a căror studiere permite cunoașterea mai aprofundată a literaturii române. Trebuie remarcat excelentul studiu al lui Ion Negoițescu intitulat „Poezia lui Eminescu”, apărut în anul 1968, an de relativă desprindere a culturii române de încorsetările dogmatismului. În același context, a apărut și ampla biografie a lui Alexandru Macedonski scrisă de Adrian Marino, lucrare publicată după ispășirea unor lungi ani de detenție și domiciliu obligatoriu. Pe cu totul alte coordonate, dar nu mai puțin meritoriu, s-a desfășurat și activitatea lui Ovid S. Crohmălniceanu care, pe lângă calitatea de critic și istoric literar, a condus vreme de două decenii și cenaclul literar Junimea unde s-au afirmat tineri scriitori deveniți acum recunoscuți ca scriitorii „optzeciști”.
A fost prezentată pe larg viața, principalele repere biografice ale celor trei mari umaniști români, fiecare dintre ei fiind autorul unui consistent volum de memorii: „Straja dragonilor” a lui Ion Negoițescu, „Viața unui om singur” a lui Adrian Marino și „Amintiri deghizate” a lui Ovid S. Crohmălniceanu.






La sfârșitul expunerii au fost adresate întrebări din subiectul prezentat, cei care au răspuns corect fiind răsplătiți cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.
Ioan Sebastian Bara
-
În lumea teatrului cu Mihai Mălaimare
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Editura RAO din București, a organizat în ziua de 23 septembrie 2021, la Deva Mall, etajul trei, Salle d’Or, un eveniment cultural de excepție: întâlnirea cu actorul și omul de teatru Mihai Mălaimare, care și-a lansat aici cele mai recente volume: Caleașca aurită și Statuia vivantă, ambele apărute în acest an la Editura RAO. Colaborarea noastră cu Editura RAO este, de ani de zile, foarte bună deoarece am găsit în persoana domnului director Ovidiu Enculescu un partener de încredere care ne sprijină proiectele culturale și ne oferă posibilitatea de a ne întâlni cu autori prestigioși. Un astfel de autor este și maestrul Mihai Mălaimare pe care l-am avut oaspete.
Actor, regizor, profesor, director și fondator de teatru, Mihai Mălaimare s-a născut în anul 1950 la Botoșani, unde a urmat liceul. În 1969 a fost admis la IATC, secţia Actorie, absolvită în 1973, ca șef de promoţie. A ales apoi TNB, unde a jucat între anii 1973 și 1990. În 1990, împreună cu Anca Dana Florea, a fondat Teatrul Masca, pe care l-a și condus până în 2015. Este și absolvent al secţiei Regie teatru, promoţia 1984, doctor în istoria teatrului din 1995, iar între anii 1984 și 1989 a fost profesor de Actorie în cadrul IATC. S-a remarcat, în paralel, prin rolurile interpretate în piese de teatru la radio și TV, și într-o serie de filme. Între 2000 și 2008 a fost deputat în Parlamentul României, din partea PSD, membru al CNA (2008–2013) și membru al Consiliului de Administraţie al TVR (1998–2000). A publicat volumele Maidane cu teatru (1998), Demisia (2004) și Şansa (2007).
Volumul intitulat, metaforic, Caleașca aurită cuprinde pagini care evocă adolescența și anii de studenție la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, actuala Universitate de Artă Teatrală și Cinematografică.
Mihai Mălaimare rememorează cu multă nostalgie, sinceritate și umor perioada 1969-1973, atmosfera acelor ani, despărțirea de Botoșaniul natal și întâlnirea cu lumea teatrului, cu marii actori ai scenei românești din acei ani, profesori de mare prestigiu care i-au fost mentori: Moni Ghelerter, George Dem. Loghin, Dem Rădulescu, Zoe Anghel Stanca. Cu aceeași nostalgie sunt evocați colegii de institut care, asemenea lui, au devenit slujitori ai scenei românești. Mihai Mălaimare a absolvit institutul ca șef de promoție, împreună cu actrița Olga Delia Mateescu. Toți aceștia, profesori și studenți, par a se fi urcat într-o caleașcă aurită care i-a purtat în lumea plină de farmec a teatrului, iar titlul cărții a fost inspirat de această metaforă.
„Au fost cei mai interesanți cinci ani din viața mea. În totalitate. Un timp care nu se divide, curge pur și simplu, ca un fluviu care a adunat în drumul său tot ce se putea și acum se aruncă nebunește în mare”, mărturisește Mihai Mălaimare.
Iar cuvintele sale pline de recunoștință față de marii lui dascăli de la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București ne stârnesc și nouă admirația și prețuirea pentru aceste adevărate monumente ale artei scenice românești: „Ei nu erau profesori, în sensul pe care astăzi niște oameni și-l oferă, adică posesori de doctorate, de examene susținute, nu, ei erau imenși profesioniști, oameni încărcați de menirea de a zidi teatrul românesc cu cele mai tari și mai rezistente cărămizi, ei nu erau profesori, ei erau apostolii care-și căutau cu disperare ucenicii capabili să le poarte pe mai departe sarcina științei de a fi în teatru.” Cu acești dascăli și alături de colegii săi de generație, deveniți și ei actori, maestrul Mihai Mălaimare a urcat într-o fascinantă „caleașcă aurie”.
A doua carte, Statuia vivantă, este o pledoarie pentru această formulă teatrală, pentru extraordinara bogăție de semnificații și mesaje pe care le poate transmite statuia vivantă, adevărată „cheie de boltă a teatrului stradal”, cum o consideră autorul cărții.
Întâlnirea cu omul de teatru Mihai Mălaimare a oferit publicului prezent prilejul de a face cunoștință cu una dintre marile personalități ale teatrului românesc contemporan.
În semn de prețuire, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a oferit maestrului o Diplomă de Excelență „pentru excepționala contribuție la dezvoltarea culturii noastre naționale ca actor și scriitor”.
La final, maestrul Mihai Mălaimare a oferit autografe pe cele două volume lansate la Deva.
Ioan Sebastian Bara
-
Prin marile biblioteci ale lumii
De la biblioteca din Ninive a lui Assurbanipal, la bibliotecile din Alexandria şi Efes, de la bibliotecile Renaşterii la marile biblioteci moderne din zilele noastre, aceste lăcaşuri ale cărţii au fost întotdeauna, pentru cei care ştiu să preţuiască slova scrisă, adevărate colţuri de rai. Este bine cunoscut că marele scriitor argentinian Jorge Luis Borges, el însuşi bibliotecar, se simţea ca în paradis atunci când era înconjurat de mii de cărţi.



Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, a organizat în luna iunie, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă intitulată „Prin marile biblioteci ale lumii”.
În fața unui public numeros, format în principal din elevi, s-a făcut o amplă prezentare a unor celebre biblioteci, începând cu Biblioteca din Alexandria și cea a lui Celsus, la Biblioteca Bodleiană din Oxford și Haein-Sa din Coreea de Sud, de la Biblioteca Congresului din Washington la unele biblioteci atipice din zilele noastre.



Celor prezenți în sală li s-a vorbit pe larg despre istoria cărții și a tiparului, despre suporturile pe care, de-a lungul timpului, a fost stocată informația, de la papirus, lut, lemn la hârtie și la suportul magnetic. Au fost informații extrem de bogate și bine documentate, informații noi despre un subiect care interesează un foarte mare număr de iubitori ai cărții, de oameni pentru care mersul la bibliotecă a devenit o obișnuință. De altfel, unul dintre considerentele pentru care organizăm acest gen de manifestații culturale este acela că dorim să oferim informații pe teme mai deosebite, iar temele legate de carte și lectură se bucură de un viu interes.
În istoria civilizațiilor, bibliotecile s-au dovedit a fi cele mai fidele și mai bogate deținătoare ale comorilor culturale reprezentate, în primul rând, de cărți.
Adevărate temple ale culturii, bibliotecile au jucat un rol esențial în viața culturală a fiecărui popor. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au conservat informații din toate domeniile cunoașterii și le-au lăsat moștenire generațiilor următoare prin intermediul bibliotecilor.
Bibliotecile au atras și continuă să atragă un număr impresionant de oameni dornici să fie cât mai bine informați, oameni de toate vârstele care găsesc în carte, în lectură, modalitatea perfectă de a petrece timpul.
Marele iluminist francez Montesquieu a caracterizat perfect necesitatea de a fi în permanență în contact cu cartea: „De câte ori te simţi nefericit şi ai nevoie de uitarea necazurilor; când ești rănit de viaţă, doreşti un suprem balsam; când ești sătul de banalitatea şi inegalitatea mediului, aspiri la societate (…) n-ai decât să întinzi mâna spre bibliotecă şi să chemi către tine acest talisman: Cartea.”
Și tocmai despre unele dintre cele mai renumite păstrătoare ale unor astfel de talismane a fost vorba și în prezentarea pregătită de Biblioteca Județeană.
Ca de obicei, la final, celor prezenți în sală le-au fost adresate întrebări legate de subiectul prezentării, iar cei care au răspuns corect au primit premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca noastră.
Ioan Sebastian Bara














































































































