-
Dor și drag de Dragobete
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani, a întâmpinat în acest an sărbătoarea primăverii și a dragostei printr-un eveniment cultural-literar intitulat „Dor și drag de Dragobete”. Veche de secole, sărbătoare dragă românilor, transmisă peste generații, Dragobetele, numit și Cap de primăvară, este simbolul speranței, al renașterii naturii și al iubirii. Bogată în semnificații și simboluri, sărbătoarea de Dragobete face parte din patrimoniul spiritual al poporului român, din tezaurul de tradiții și obiceiuri care nu-și pierd prospețimea odată cu trecerea timpului pentru că sunt preluate și transmise din generație în generație.

Mai presus de orice, Dragobetele semnifică iubirea, acest sentiment primordial care, așa cum știm de la Dante, „pune în mișcare soarele și astrele”. Este acel sentiment de „dor și drag” care i-a cuprins, îi cuprinde și îi va cuprinde pe toți atât timp cât va exista această lume. Tezaurul spiritual românesc, cântecele noastre și versurile creatorilor anonimi și ale marilor noștri poeți, toate cuprind ca într-o ladă de zestre creații dedicate dragostei.
Dragobetele l-am sărbătorit în ziua de 23 februarie în foaierul Teatrului „Ion D. Sîrbu” din Petroșani unde și-au dat întâlnire scriitori și artiști care au dorit să fie prezenți cu slova și cu cântul la această sărbătoare românească. Așa cum se întâmplă la majoritatea activităților noastre culturale, și de această dată am fost onorați de prezența reprezentanților Consiliului Județean Hunedoara: Costel Avram, administratorul public al Consiliului Județean Hunedoara, Ion Bădin, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara, și Doinița Maria Bălănesc, consilier județean.
„La atingerea iubirii toți devenim poeți” a spus filozoful grec Platon și acesta este un adevăr pe care l-au simțit mulți când au fost tineri. Dar poeții au, desigur, o inimă mult mai sensibilă, un suflet profund, au harul și priceperea de a transpune în versuri trăirile născute din dragoste.
Binecunoscutele și apreciatele scriitoare Paulina Popa și Elisabeta Bogățan au moderat prima parte a evenimentului în care scriitorii și poeții hunedoreni au rostit versuri de dragoste din propria lor creație.
Ne-au împărtășit din opera lor poetică Camelia Ardelean, Ioan Dan Bălan, Elisabeta Bogățan, Ruben Bucoiu, Mariana Chicioi, Anca Ciolca, Mirela Cocheci, Nicolae Crepcia, Ladislau Daradici, Dumitru Hurubă, Florentina Mitrică, Dorel Neamțu, Dan Orghici, Elena Petruț, Carmen Pinte, Paulina Popa, Aurelian Sârbu, Miron Simedrea, Petronela Vali Slavu, Victoria Stoian, Dumitru Tâlvescu, Adriana Tomoni, Tiberiu Vințan.
A fost o reală bucurie să vedem această întâlnire de suflet dintre scriitorii noștri, toți prieteni ai Bibliotecii Județene, promotori ai culturii, gata oricând să vină alături de noi la acțiunile culturale organizate în beneficiul comunităților locale. Un nucleu de scriitori hunedoreni uniți, animați de dorința de a fi cât mai des în mijlocul iubitorilor de literatură, a fost întotdeauna unul dintre dezideratele Bibliotecii Județene, iar astăzi, când îl vedem înfăptuit, ne încearcă un binemeritat sentiment de satisfacție.
În continuare, actorii Corina Vişinescu și Daniel Cergă de la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani au recitat poeziile „Iubeşte-mi mâinile” de Elena Farago, „Fata şi zmeul” de Radu Stanca și, respectiv, „Ploaie în luna lui marte” de Nichita Stănescu, poezii îndrăgite și devenite clasice în lirica românească contemporană.


A urmat o suită de piese muzicale de dragoste în interpretarea Coralei Sargeția din Deva, sub bagheta dirijoarei Mihaela Popa, ansamblu binecunoscut și îndrăgit, cu un repertoriu vast, interpretat cu foarte mult talent și dăruire.
Întreaga noastră manifestare a avut drept „decor” un număr de 20 de panouri, pe fiecare dintre ele fiind o poezie de dragoste din creația celor mai îndrăgiți poeți români. Iubitorii de poezie au putut astfel să citească, să recitească poeziile: „Gândind la tine” și „Iubind în taină” de Mihai Eminescu, „Cântec” de George Topârceanu, „Celei care minte” de Ion Minulescu, „Despărțire” de Elena Farago, „Catrenele dragostei”, „Prezența ta” și „Psalm dragostei” de Lucian Blaga, „Eu te-am rupt pe tine din aer”, „Altă matematică” și „Leoaică tânără, iubirea” de Nichita Stănescu, „Curajul îndrăgostit” și „Dragostea” de Nicolae Labiș, „Când cel iubit”, „Dragostea mea” și „Dragostea” de Magda Isanos, „Postfață la o iubire sfârșită” și „Sonetele iubirii împlinite” de Nina Cassian, „Cuplu” și „De dragoste” de Ana Blandiana, „El și ea” de Alexandru Andrieș și „Să ne iubim, chera mu” de Mircea Cărtărescu.
Împreună, deci, cu minunații noștri scriitori și artiști am marcat așa cum se cuvine acest frumos simbol al primăverii, al renașterii și al iubirii care este Dragobetele nostru. Este o sărbătoare pe care ar trebui s-o purtăm în suflet înaintea oricărei alte sărbători venite de pe alte meleaguri. Cel mai mult, însă, ne-a bucurat faptul că Dragobetele ne-a adus pe toți laolaltă, ne-a apropiat și ne-a făcut mai trainică prietenia.
Ne-am bucurat și pentru că am întâmpinat primăvara cu inimile curate, pline de bucurie și speranță, ne-am bucurat că avem această minunată sărbătoare a iubirii care nu și-a pierdut prospețimea în atâtea veacuri care au trecut peste ea. Ne-am dorit unii altora să ne întâlnim încă mulți ani de aici încolo de Dragobete și să fim la fel de buni prieteni.
Ioan Sebastian Bara
-
Cu Nicolae Gavrea în lumea sportului
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, a organizat un eveniment editorial deosebit care a bucurat numeroșii iubitori de sport: jurnalistul sportiv Nicolae Gavrea și-a lansat volumul intitulat „Jurnal olimpic, Tokyo, 2021. Olimpiada în pandemie”.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva i-a oferit jurnalistului Nicolae Gavrea o Diplomă de Excelență „pentru activitatea de o viață pusă în slujba promovării sportului românesc, a sportului hunedorean în mod deosebit”. Diploma a fost înmânată de Costel Avram, administrator public în cadrul Consiliului Județean Hunedoara și Ion Bădin, vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara, prezenți la majoritatea activităților bibliotecii, semn al sprijinului și aprecierii de care se bucură biblioteca noastră din partea autorităților județene.




După volumele „Jurnal Olimpic – Beijing 2008”, „100 de ani de fotbal în Simeria”, „Rio 2016. Jurnal olimpic” și volumul dedicat gimnastelor române intitulat „Gimnastelor, cu dragoste”, Nicolae Gavrea a venit în fața noastră cu o carte în care descrie, pe zile, foarte amănunțit și documentat, experiența sa cu totul excepțională prilejuită de participarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo, jocuri organizate cu dificultate, sub semnul restricțiilor impuse de pandemia aflată în plină răspândire în lume.
Cunoscutul jurnalist s-a născut la Hunedoara în ziua de 4 iulie 1963. A absolvit Colegiul Național „Decebal” din Deva în anul 1982. Este deținătorul unui masterat în managementul activităților sportive. A debutat în presă în anul 1978, odată cu înscrierea în clasa a IX-a la Școala Generală Nr. 7, de unde a avut posibilitatea să se documenteze despre multe dintre rezultatele obținute de medaliații de la secțiile de atletism, gimnastică și alte discipline sportive din cadrul instituției școlare respective. A colaborat cu materiale de la evenimentele sportive la toate cotidienele județene apărute de-a lungul anilor: Drumul socialismului, Cuvântul liber, Ziarul Hunedoreanului și actualmente la Mesagerul Hunedorean. De asemenea, a colaborat la cotidienele centrale Gazeta Sportului și Sportul Românesc.



Este corespondent al Studioului regional Radio Timișoara din anul 1990 și a elaborat materiale sportive pentru TVR Timișoara și TVR Actualități.
Este membru al Asociației Presei Sportive din România din 1992, al Asociației Internaționale a Presei Sportive din 1997 și reporter internațional al acestei instituții pentru disciplina gimnastică. De asemenea, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România din 2002. A participat ca jurnalist sportiv acreditat la patru ediții ale Jocurilor Olimpice de vară: Atena 2004, Beijing 2008, Rio de Janeiro 2016 și Tokyo 2021 și la Olimpiada de iarnă Torino 2006.
De asemenea, a participat ca jurnalist sportiv acreditat la Campionatele europene de gimnastică artistică începând cu anul 1992 și, din 1993, la Campionatele mondiale de gimnastică artistică la edițiile din 2003 din SUA, 2011 din Japonia și la cele din Rusia. Este acreditat la competiții europene sau mondiale de atletism, handbal, gimnastică aerobică.
Așa cum singur mărturisește, o parte însemnată a vieții și-a dedicat-o „cititorilor, ascultătorilor sau telespectatorilor, tuturor celor care iubesc sportul”, cărora le-a adus „informațiile cele mai diverse de pe bazele sportive pe unde a umblat ca reporter, comentator de eveniment sportiv”.


Nicolae Gavrea nu și-a dezmințit vocația de jurnalist și cronicar sportiv nici în condițiile extrem de dure pe care a fost nevoit să le respecte la ultima olimpiadă, cea de la Tokyo din 2021.
Prezent la Tokyo alături de delegația olimpică a României, Nicolae Gavrea consemnează evoluțiile sportivilor români, se bucură de succesele lor (Ana Maria Popescu la spadă, David Popovici la natație, Nicoleta Bodnar, Simona Radiș, Marius Cozmiuc și Ciprian Tudosă la canotaj), dar răzbate și regretul că sportul românesc n-a mai reeditat succesele de odinioară.
Relatarea fiecărei zile de competiții este făcută cu mult profesionalism și obiectivitate, Nicolae Gavrea dovedindu-se un gazetar sportiv cu experiență și chemare pentru această profesie. Nu lipsește atmosfera fascinantă pe care Japonia o generează și care impresionează pe oricine petrece chiar și câteva zile în Țara Soarelui Răsare.
În final, concluzia jurnalistului este limpede: „Sportul a învins pandemia! Cu un an mai târziu decât era programată inițial, fără spectatori în tribune, dar cu întreceri sportive la cel mai înalt nivel, cea de-a XXXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară s-a încheiat după 17 zile în care cei mai valoroși sportivi ai planetei s-au luptat pentru medaliile olimpice.”
Sportivii au demonstrat, și de această dată, că „suntem #MaiPuterrniciÎmpreună.” Este o concluzie valabilă mereu, și nu doar în domeniul sportiv.
La final, Nicolae Gavrea a oferit autografe doritorilor.
Ioan Sebastian Bara
-

Unirea Principatelor, o sărbătoare dragă inimilor noastre
În fiecare an, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, sărbătorește cu mult entuziasm ziua de 24 Ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale românilor.

Cu deosebită plăcere i-am invitat, și în acest an, alături de noi pe toți cei care au dorit să-și arate bucuria de a serba așa cum se cuvine acest memorabil eveniment istoric, moment de cotitură în istoria românilor: unirea Moldovei cu Țara Românească. Este o zi dragă nouă tuturor, este ziua în care Hora Unirii a însuflețit mii de piepturi de moldoveni și munteni, de români trăitori în provinciile noastre istorice. „Mica Unire”, cum mai este numită, a devenit una dintre cele mai iubite sărbători ale românilor. Anul acesta, după o nedorită întrerupere, acest eveniment memorabil din istoria noastră a putut fi marcat așa cum se cuvine, așa cum merită marii noștri patrioți care au făcut posibilă unirea Moldovei cu Țara Românească.
Sub faldurile tricolorului românesc și în acordurile Horei Unirii, am încercat să reînviem atmosfera de entuziasm și bucurie din 24 ianuarie 1859 când cele două principate române s-au unit sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, bărbatul de stat, patriotul adevărat și apropiat de popor, despre care Nicolae Iorga a spus că „ … a rămas pentru poporul nostru nu idolul de o clipă, ci neuitatul părinte și binefăcător”. Amintirea acestui domnitor român este păstrată cu sfințenie și recunoștință în inimile românilor, ca o efigie luminoasă și model de adevărat conducător de țară.




Sărbătorirea Micii Uniri la Deva are pentru noi o semnificație în plus: aici, la Hanul Mare, a poposit, în noaptea de 14 februarie 1866, domnul Cuza în drumul său spre exil „departe de pământul pe care nu va avea îngăduința a-l mai vedea vreodată”. Sunt cuvinte amare și emoționante scrise pe placa așezată pe clădirea ce adăpostea Hanul Mare, actuala clădire a Casei Județene de Asigurări de Sănătate Hunedoara. Pe frontispiciul ei, o delegație formată din domnii Costel Avram, administratorul public din cadrul Consiliului Județean Hunedoara, Ion Bădin, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara, Sorin Demeter, directorul Liceului Tehnologic „Transilvania” din Deva, Louise Gabriel Tripa, directorul Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva, Teodor Sorin Vlaic, profesor la Liceul Tehnologic „Transilvania” din Deva, și Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, a depus o jerbă de flori, în semn de recunoștință și aducere aminte față de Domnul Cuza, cel despre care istoricul Nicolae Iorga a spus: „Țara era totul pentru dânsul, țara pe care a întemeiat-o, pe care a știut să o reprezinte cu demnitate și pe care a putut s-o părăsească fără blesteme.”
Unirea Principatelor a fost marcată, în continuare, în curtea Bibliotecii Județene, printr-o amplă și însuflețită Horă a Unirii.




La Sala de Lectură a Bibliotecii Județene a avut loc o evocare a evenimentelor petrecute în luna ianuarie 1859 și a marilor personalități care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Barbu Catargiu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac etc. Alături de noi au fost prezenți elevi de la Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva și Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva.








Unirea de la 24 ianuarie 1859 a însemnat primul pas spre nașterea României moderne, acel pas înainte care deschidea țării largi perspective în evoluția socială, economică, politică și culturală. Domnia lui Cuza a reprezentat în esență un șir de reforme introduse în ritm accelerat într-un răstimp scurt al istoriei, în scopul de a racorda țara și oamenii ei la cerințele Europei de atunci.
La finalul prezentării, elevii au fost antrenați să răspundă la un set de întrebări despre evenimentele evocate, răspunsurile corecte fiind recompensate cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.












Totodată, a fost organizată o expoziție tematică, biblioteca a scos din rafturile sale documentele și materialele care fac referire la aceste zile de sărbătoare, invitând cititorii să le consulte.



Prin toate aceste momente am dorit să facem cunoscut faptul că Unirea Principatelor Române este un eveniment de răscruce al istoriei românilor și ea trebuie să fie cunoscută de către toți cei care se simt ai acestui pământ și, mai ales, de către tineri. Ori de câte ori auzim „hora noastră cea frățească”, Unirea Principatelor, o sărbătoare dragă inimilor noastre să trimitem un gând de cald omagiu făuritorilor Unirii de la 24 ianuarie 1859 și Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, cel care a spus, cu atâta mândrie și dragoste de neam, că „poporul român trăiește de acum înainte propria sa viață: el este român și nimic altceva decât român.”
Ioan Sebastian Bara
-
Eminescu, mândria noastră
Așa cum știu deja prietenii statornici ai Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cea dintâi manifestare culturală din noul an o așezăm întotdeauna sub semnul marelui nostru poet național, Mihai Eminescu. Ne exprimăm în acest fel recunoștința și prețuirea față de cel care ne-a lăsat un tezaur poetic, literar, jurnalistic de neprețuit pe care nu încetăm să-l descoperim și să-l îndrăgim pe măsură ce timpul trece.

Și în acest început de an, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, am marcat Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului – printr-o suită de manifestări culturale în care versul eminescian a fost la loc de cinste.
În prima parte a zilei, la statuia lui Eminescu din parcul Cetății, manifestările au fost deschise de managerul bibliotecii, care a salutat prezența la acest eveniment a președintelui Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, a vicepreședintelui aceleiași instituții, Ion Bădin, a administratorului public din cadrul Consiliului Județean Hunedoara, Costel Avram, a reprezentanților instituțiilor de învățământ devene, a scriitorilor hunedoreni, a elevilor și a tuturor participanților la eveniment. Conducerea Consiliului Județean Hunedoara a ținut să onoreze așa cum se cuvine, cu respect și prețuire, memoria marelui nostru poet și a împărtășit împreună cu noi toți emoția acestor momente speciale. Suntem recunoscători Consiliului Județean Hunedoara pentru sprijinul permanent pe care îl acordă instituției noastre, pentru faptul că este interesat de activitățile noastre culturale și înțelege importanța tot mai mare pe care o are biblioteca publică în viața comunității.
A urmat un recital muzical susținut de Alexandrina, Iuliana și Florian Chelu Madeva, membri ai Fundației Rock Filarmonica Oradea, cu interpretări originale pe versurile poetului Mihai Eminescu. Mihai Eminescu a fost omagiat, răsunând muzical, puternic și festiv, în cele mai rezonante forme de exprimare artistică. Sub egida unor stiluri muzicale diferite, în compoziția mai multor autori uniți de către Florian Chelu Madeva, s-au interpretat poezii și sonete din albumul „Mari melancolii și aspre indignări”, volum conceput în cinci limbi în prezent, dorindu-se a se ajunge la 10. Pentru această realizare, cât și pentru întreaga activitate culturală dedicată poetului național, cantautorul Florian Chelu Madeva a obținut în anul 2000 Medalia și Brevetul „Eminescu” de la însuși președintele țării de atunci, Emil Constantinescu.
În continuare, îndrăgita artistă Mariana Anghel a susținut un emoționant moment artistic sub genericul „Eminescu, patriot și iubitor de folclor”. Pentru strălucita mesageră a cântecului românesc autentic, anul 2022 este anul în care se împlinesc patru decenii de la impresionantul ei debut la emisiunea „Tezaur folcloric”, patru decenii în care Mariana Anghel și-a pus întregul talent în slujba promovării folclorului românesc, a folclorului nostru hunedorean de pe Valea Streiului.



Întâlnirea din parc s-a încheiat cu depunerea de flori la statuia lui Mihai Eminescu. În continuare, la Deva Mall, Salle dʼOr, s-a desfășurat concursul intitulat „Eminescu – Muntele fără poteci”, între elevii de la colegiile și liceele din Deva pe subiecte legate de viața și creația marelui nostru poet.
La concurs au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”.
Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din: Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene, Luminița Vulcan, șef Serviciul Relații cu Publicul, și Camelia Mestecănean, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe, aparținând colegiilor/liceelor din Deva:
Locul I: Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva,
Locul II: Colegiul Național „Decebal” Deva,
Locul III: Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva.
Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea Bibliotecii Județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.
Ziua Culturii Naționale a fost marcată și printr-o expoziție de cărți cu tematică eminesciană, la Sala de Lectură a Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva.
Manifestările noastre din acest an dedicate lui Mihai Eminescu le-am așezat sub semnul cuvintelor „Eminescu, mândria noastră…”,cuvinte pline de profunde înțelesuri ale criticului și istoricului literar Zoe Dumitrescu-Bușulenga și putem afirma cu recunoștință și prețuire că ne mândrim cu Eminescu, ne mândrim că pe acest pământ românesc a trăit și a creat, a iubit și a suferit cel care strălucește ca un astru pe firmamentul culturii române.
„Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al ghiersului românesc” – spunea atât de frumos poetul Tudor Arghezi (care, e bine de știut, a avut norocul, copil fiind, să-l vadă pe Eminescu în carne și oase). Și mai sunt nenumărate astfel de aprecieri la adresa poetului, noi nu putem să adăugăm nimic la tot ce s-a spus și s-a scris de-a lungul anilor. Putem doar să-l citim iar și iar, să ne fie mereu dor de el, putem să deslușim înțelesurile adânci ale slovelor sale, putem să-i admirăm fără încetare uriașul talent și, nu în ultimul rând, să încercăm să iubim țara și poporul român așa cum a făcut-o el. Oricât ar fi de greu, prin oricâte încercări am trecut și vom mai trece, dragostea de pământul pe care ne-am născut nu trebuie să se stingă, așa cum nu trebuie să uităm de valorile morale fără de care nu putem fi oameni deplini.
Acest adevăr l-a relevat cu mai mult de un secol în urmă marele nostru istoric Nicolae Iorga, scriind despre Eminescu: „Dacă e puțină bunătate astăzi în noi, dacă, prin valurile turburi ale unor timpuri de prefacere, ne-am păstrat cei mai mulți curați și nobili în viața noastră de simțire, aceasta lui i-o datorim.”
Sunt cuvinte de o foarte mare actualitate, cuvinte care ne îndeamnă să deschidem încă o dată „măreața carte” a lui Eminescu, de la care să sorbim aerul curat și binefăcător al frumuseții, al bunătății, al iubirii, al înțelepciunii și al speranței.
Fiecare generație a găsit în opera lui Mihai Eminescu răspunsurile la atâtea și atâtea întrebări pe care le ridica viața, cu suișurile și coborâșurile ei. Cu toții suntem recunoscători dascălilor noștri de limba și literatura română, din orice colț al țării, care ne-au învățat că opera lui Eminescu – poezie, proză, publicistică – nu se citește pur și simplu, ci se soarbe ca o licoare vrăjită, încet, cu înghițituri rare, ca să ne pătrundem de fiecare cuvânt, să ne scrijelim în suflet fiecare vers și să ne fie de-a pururi dor de Eminescu. Așa trebuie să ne apropiem de Eminescu și să o facem mereu, nu doar la 15 ianuarie și 15 iunie, cele două borne care i-au marcat drumul în această lume.
Ne-am bucurat, în acest miez de ianuarie, de un public numeros, animat de dragostea pentru creația lui Eminescu și, mai ales, dragostea pentru poezia eminesciană pe care noi toți o purtăm în suflete.
Ioan Sebastian Bara
-
Filiala Nr. 3 a Bibliotecii Județene în haine noi
În ultimii ani, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Hunedoara, s-a străduit să schimbe înfățișarea spațiilor în care ne desfășurăm activitățile atât la sediul central, cât și la toate filialele noastre.
Mulțumim pentru acest lucru Consiliului Județean Hunedoara, domnului Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara, și domnului Costel Avram, administrator public în cadrul Consiliului Județean Hunedoara, care au înțeles de la bun început rolul și importanța Bibliotecii Județene în mijlocul comunității hunedorene.
Dintre filialele care au beneficiat de ample lucrări de modernizare, de reabilitare, de aducere a spațiilor la standarde demne de o bibliotecă ce poate satisface exigențele impuse de secolul în care trăim face parte și Filiala Nr. 3, cea care e situată în incinta Liceului „Téglas Gábor” din Deva.
Toate lucrările pe care le-am făcut aici – de la zugrăveli în întreaga incintă, achiziționarea de mobilier nou, ergonomic, la montarea unor rafturi mai funcționale și dotarea cu 11 calculatoare de ultimă generație cu acces gratuit la internet – au avut drept rezultat un spațiu plăcut, primitor, în care utilizatorii pot veni cu plăcere.
Filiala Nr. 3 a Bibliotecii Județene funcționează din anul 2009 și este prin excelență destinată comunității maghiare din Deva, elevilor Liceului „Téglas Gábor” și oricui dorește să consulte documente în limba maghiară.
Fondul de carte în limba maghiară este foarte bogat și divers. Dintre cele aproximativ 10.500 de documente, se remarcă cele 24 de cărți vechi, apărute în secolul XIX. Cea mai veche carte este tipărită în anul 1847 și este scrisă de un clasic al literaturii maghiare, Kisfaludy Károly. De asemenea, se găsește aici o ediție din 1897 a dramei istorice „Bánk Bán” de Katona József, o istorie a germanilor și una a italienilor.
Nu lipsesc nici cărți ale celorlalți clasici ai literaturii maghiare – Arany János, Jókai Mór, Petöfy Sándor –, precum și ale unor mari scriitori moderni ca Moricz Zsigmond, Krúdy Gyula, Babits Mihály, Karinthy Frigyes etc.
Cititorii mai pot găsi aici cărți pentru copii, enciclopedii din diverse domenii, într-o ambianță plăcută, iar colegul nostru le poate oferi informații cu amabilitate și competență.
Existența Filialei Nr. 3, filiala de carte în limba maghiară, se dorește a fi și reușește să fie o bibliotecă publică de nivel european, capabilă să ofere servicii de bibliotecă de bună calitate comunității maghiare din Deva și din județul Hunedoara.
Ioan Sebastian Bara
-
Atelierul lui Moș Crăciun
În așteptarea sărbătorii nașterii Domnului, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național „Decebal” Deva, a pregătit pentru prietenii ei surprize dintre cele mai plăcute. Bucuria acestei minunate sărbători creștine am vrut s-o împărtășim în primul rând cu cei care, în aceste zile, ne vor trece pragul.
Desigur, copiii sunt cei care se bucură cel mai mult în aceste zile, ei îl așteaptă pe Moș Crăciun și s-au pregătit să-l întâmpine așa cum se cuvine.
Este vremea darurilor, a cadourilor pe care le oferim din tot sufletul celor dragi. Așa au făcut și preșcolarii și elevii Colegiului Național „Decebal” din Deva (de la clasa pregătitoare și până la clasa a-VI-a) care, în perioada 20-22 decembrie, au amenajat în curtea Bibliotecii Județene un frumos și original spațiu expozițional pe care l-am intitulat „Atelierul lui Moș Crăciun”. Aici, timp de câteva zile, între orele 1600-1800, poate fi vizitată o expoziție cu vânzare unde sunt expuse obiecte confecționate de acești copii.
La inaugurarea expoziției ne-am bucurat de prezența domnilor Costel Avram, administrator public în cadrul Consiliului Județean Hunedoara, și prof. Florin Ilieș, directorul Colegiului Național „Decebal”. Ambii au fost plăcut impresionați de această originală etalare a talentului copiilor și au avut numai cuvinte de laudă și apreciere la adresa acestei activități.
Așa cum ne-am așteptat, expoziția s-a bucurat de un foarte mare succes, vizitatori de toate vârstele au fost fascinați de frumusețea, originalitatea și măiestria cu care copiii au realizat, cu mâinile lor, podoabe pentru pomul de Crăciun. Globuri, brăduți, oameni de zăpadă, îngerași, obiecte decorative din hârtie, din lemn, din material textil, toate au reușit să creeze un minunat tablou sărbătoresc. Talentul artistic al copiilor este demn de întreaga noastră admirație, ingeniozitatea și bunul gust au fost principalele trăsături ale sutelor de obiecte pe care le-am putut admira. Numeroșii vizitatori au cumpărat foarte multe astfel de obiecte pe care le vor așeza în bradul de Crăciun și își vor aminti de minunata surpriză pe care copiii, reuniți în „Atelierul lui Moș Crăciun”, au reușit să ne-o facă. Micii creatori, micii artiști de la Colegiul Național „Decebal” din Deva , au reușit să ne aducă un strop de bucurie în aceste zile binecuvântate în care așteptăm și noi venirea lui Moș Crăciun.
Ioan Sebastian Bara
-
Bicentenar Gustave Flaubert
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva, a organizat în ziua de 9 decembrie, la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, o prezentare cultural-educativă dedicată bicentenarului nașterii scriitorului francez Gustave Flaubert.



Sub genericul „Artă și creație în opera unui perfecționist” au fost prezentate viața și creația unuia dintre cei mai cunoscuți prozatori francezi, continuator al romancierilor Balzac și Stendhal și precursor al unor alți mari prozatori francezi din secolul XIX, precum Emile Zola, Guy de Maupassant sau Anatole France.
Biblioteca noastră s-a oprit asupra vieții și operei acestui mare scriitor francez pentru a-l face cunoscut tinerilor, pentru a le trezi interesul pentru citirea și înțelegerea clasicilor literaturii universale.
Născut la 12 decembrie 1821 în orașul Rouen din Franța, ca fiu al unui reputat chirurg, Gustave Flaubert va moșteni de la acesta înclinarea către observația exactă și precizia științifică, trăsături care îi vor caracteriza creația literară.





După ce și-a întrerupt studiile de drept, tânărul Flaubert își urmează vocația de scriitor și își va dedica tot restul vieții scrisului. A cunoscut mari scriitori ai vremii, precum Charles Baudelaire, George Sand, frații Goncourt sau rusul Ivan Turgheniev.
Primul său roman, Doamna Bovary, apărut în anul 1857, este și cel mai cunoscut și cel mai apreciat de cititori și de critica literară. Deși autoritățile vremii i-au intentat un proces pentru pretinsa imoralitate a cărții, cu acest roman Gustave Flaubert a intrat definitiv în galeria prozatorilor iluștri.
Au urmat celelalte trei romane: Salammbô (1862), a cărui acțiune se petrece în Cartagina, Educația sentimentală (1869) și Bouvard și Pécuchet, apărut la puțină vreme după moartea autorului, în 1881. A mai scris povestiri și a lăsat o foarte bogată corespondență.
Gustave Flaubert a fost un impecabil observator al societății, al tipurilor umane din Franța secolului XIX, și a transpus în cărțile sale, cu un realism extraordinar, personaje care își dezvăluiau cele mai profunde trăsături de caracter. Asemenea succesorilor săi, și Flaubert a creat unele tipologii de personaje specifice unei întregi epoci. Înainte de a scrie, se documenta foarte bine, studia locurile în care urma să-și plaseze eroii, astfel încât realismul scrierilor sale se observă în fiecare pagină.
Proza lui Flaubert se caracterizează prin stilul extrem de îngrijit în care precizia detaliului se împletește cu armonia și perfecțiunea frazei. Era atât de obsedat de perfecțiunea scriiturii încât nu suporta să scrie același cuvânt de două ori pe aceeași pagină. De asemenea, muzicalitatea frazei îl preocupa în mod deosebit și se spune că avea obiceiul de a-și citi cu glas tare textele în timp ce se plimba pe malul Senei, lângă conacul din Croisset, unde a trăit cea mai mare parte din viață.
Numărul relativ mic de opere literare pe care a apucat să le scrie se explică prin faptul că muncea ani de zile la un roman și îl cizela până când acesta atingea desăvârșirea.




La final, ca de obicei, am adresat celor prezenți întrebări legate de subiectul expunerii, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.
Ioan Sebastian Bara
-
Ziua Națională a României
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva, a dedicat şi în acest an Zilei Naţionale a României o activitate specială, o prezentare cultural-educativă desfășurată în ziua de 26 noiembrie 2021, la Liceul Tehnologic „Transilvania” din Deva. Publicului din sală i s-a făcut o prezentare a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, moment de importanță capitală în istoria națională.




Dintre marile evenimente, dintre numeroasele momente de răscruce istorică pe care le-a trăit poporul român, nu este zi mai dragă inimilor noastre decât acel 1 Decembrie 1918 când miile de glasuri de la Alba Iulia au strigat din răsputeri, cu hotărâre şi bucurie: „Unirea cu România, Unirea cu Patria-Mamă!” De atunci, de când România a strâns la pieptul ei toate provinciile pe care jocul istoriei i le-a smuls de-a lungul secolelor, ziua de 1 Decembrie o purtăm cu iubire în suflet, aşa cum cu iubire arborăm tricolorul la zi de mare sărbătoare a neamului românesc.





În cadrul manifestării organizate de noi și în acest an, au fost trecute în revistă evenimentele care au precedat actul de la 1 Decembrie 1918, au fost evocate marile personalități politice și culturale care s-au implicat în făurirea României Mari, a fost amplu prezentată Adunarea Națională de la Alba Iulia, a fost evidențiat rolul monarhiei în făurirea actului Unirii. S-au utilizat imagini-document care au ilustrat fiecare etapă care a condus la realizarea unirii tuturor provinciilor românești între hotarele aceleiași țări.
Ca în fiecare an, activitatea dedicată Zilei Naționale a încercat să le insufle celor prezenți un puternic sentiment patriotic, așa cum se cuvine față de memoria marilor înaintași, a tuturor celor care s-au jertfit pentru ca noi să trăim într-o țară demnă și respectată, cu toții uniți sub Tricolor.
La final celor prezenți în sală li s-au adresat întrebări legate de marele eveniment de la 1 Decembrie 1918, cele mai bune răspunsuri fiind răsplătite cu premii constând în diplome și cărţi oferite de biblioteca noastră.
De asemenea, cu această ocazie, în incinta Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a fost amenajată o expoziţie de carte având ca temă Marea Unire de la 1918 şi participarea hunedorenilor la acest eveniment de mare răsunet al istoriei noastre.
Porţile Bibliotecii noastre au fost deschise tuturor celor care au dorit să cunoască aceste cărţi şi să discute pe marginea lor cu bibliotecarii noştri specialişti în istorie.
La mulți ani, români!
La mulți ani, România!
Ioan Sebastian Bara
-
Bicentenar Dostoievski
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național „Decebal” din Deva, a organizat în ziua de 11 noiembrie 2021, la Sala ProArte a Colegiului Național „Decebal”, o prezentare cultural-educativă prilejuită de împlinirea, în această zi, a două sute de ani de la nașterea marelui prozator rus Feodor Mihailovici Dostoievski. În cadrul activității, având drept generic „Inadaptabilitatea omului fericit prin suferință”, a fost făcută o amplă expunere a vieții și operei celebrului scriitor rus cu o viață plină de încercări și o operă nemuritoare.


F. M. Dostoievski face parte din galeria strălucită a marilor prozatori ruși, alături de Lermontov, Gogol, Tolstoi, Turgheniev, continuați de Cehov, Gorki, Nabokov, Pasternak și lista nu e încheiată.
Unul dintre cei mai mari prozatori din toate timpurile, Dostoievski a marcat un punct de cotitură în istoria literaturii universale prin romanele sale „Crimă și pedeapsă”, „Idiotul”, „Demonii, „Frații Karamazov” etc. prin numeroasele nuvele și povestiri, prin articolele din presa vremii. Dincolo de valoarea literară de necontestat, proza lui Dostoievski a exercitat o extraordinară influență asupra psihologiei, moralei, religiei, prin profunzimea introspecțiilor în sufletele personajelor emblematice pe care le-a creat. Aceste personaje sunt inspirate din tabloul social al Rusiei de la mijlocul secolului XIX și dau glas unor permanente frământări sufletești, își pun întrebări legate de fericire, credință, sensul vieții, căutarea adevărului, a libertății. Proza lui Dostoievski este, astfel, atât o frescă a Rusiei contemporane lui, cât și o galerie de tipologii umane ale căror trăiri abisale sunt genial prezentate. Fiecare personaj emblematic creat de acest uriaș prozator, de la Raskolnikov la prințul Mîșkin, de la Karamazovi la Stavroghin, de la Sonia Marmeladova la Nastasia Filipovna și alții, rămâne ca un portret creionat magistral de acest desăvârșit cunoscător al sufletului omenesc care a fost Feodor Mihailovici Dostoievski. Romanele lui Dostoievski au cunoscut celebre ecranizări, cinematografia rusă realizând adevărate capodopere pentru marele ecran. De asemenea, cele mai importante teatre ale lumii, inclusiv din România, au pus în scenă opere scriitorului, actorii străduindu-se să dea viață celor mai cunoscute personaje dostoievskiene.



Dincolo de opera literară, viața lui Dostoievski a fost marcată de suferință, boală, de situații limită generate de represiunea din partea autorităților Imperiului Țarist.
Toate acestea și-au pus amprenta pe literatura sa, pe întreaga sa concepție despre lume, credință, fericire, destinul omului în lume.



La finalul prezentării au fost adresate elevilor întrebări din subiectul prezentat, iar cei care au răspuns corect au fost recompensați cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.
Ioan Sebastian Bara
















































































































































