Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 9 octombrie 2013, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare educativă dedicată Zilei Holocaustului în România.

Am dedicat o activitate specială unui moment tragic, unei pagini triste și greu de înțeles din istoria noastră recentă. După cum știm, vreme de ani de zile, istoria ne-a fost prezentată, predată, ca o înşiruire de momente glorioase, cu care ne mândream pe bună dreptate. Este adevărat, istoria românilor are nenumărate pagini măreţe, dar, așa cum spunea un mare istoric român, Florin Constantiniu, „o istorie sinceră a poporului român trebuie să cuprindă între filele ei şi perioadele dureroase, cu care nu ne mândrim, dar pe care trebuie să le cunoaştem şi să ni le asumăm.”

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 672, din 5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului, ziua de 9 octombrie a fost instituită ca „Ziua Holocaustului” în România. E bine să reamintim celor tineri faptul că Holocaustul a rezultat din politica rasistă dusă de Germania nazistă şi de aliaţii ei împotriva popoarelor de altă rasă, în mod deosebit împotriva evreilor şi ţiganilor. A fost o nimicire, o distrugere programată, cu bună ştiinţă, a milioane de oameni doar pentru faptul că aparţineau altei naţii. Mijloacele de exterminare au fost extrem de dure.

Etimologic, holocaust înseamnă „ardere de tot”, în limba greacă, şi sigur că s-au avut în vedere cumplitele cuptoare din lagărele de concentrare naziste, dar persecuţiile au fost extrem de diverse și de o cruzime greu de imaginat. Sigur, în România anilor 1941-1944 nu s-a ajuns la asemenea orori, dar persecuţiile antisemite au existat şi ele nu pot fi şi nu trebuie negate. Nu se pot nega atrocitățile comise în Transnistria împotriva evreilor și țiganilor, nu se poate nega Pogromul de la Iași din iulie 1941, nu se pot nega legile rasiale din România acelor ani. De aceea, am considerat că este foarte important să spunem adevărul despre această pagină tristă din istoria noastră şi să înţelegem foarte bine că nu poporul român a comis aceste fărădelegi, ci conducătorii efemeri dintr-o perioadă istorică extrem de complicată, când România a fost angrenată într-o politică perdantă care a avut şi o puternică latură antisemită, de purificare etnică.

Pentru ca aceste episoade tragice să nu fie uitate, să fie înțelese și, mai ales, să nu fie minimalizate și luate în derâdere, a fost aleasă o zi specială de comemorare și aducere aminte. Aceasta este ziua de 9 octombrie, aleasă nu întâmplător, întrucât este exact ziua în care au început deportările forţate, în vagoane de marfă încuiate, destinate vitelor, a evreilor din Bucovina de sud, teritoriu aflat şi atunci şi acum sub administraţie românească. Au fost deportați în Transnistria mii de oameni: batrâni, bolnavi, femei şi copii, aceștia din urmă fiind smulși din brațele mamelor. Este un episod extrem de dureros și greu de acceptat din istoria noastră, dar această pagină trebuie cunoscută aşa cum a fost.

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, ca instituţie de cultură de primă importanţă a judeţului, dispune de un mare număr de materiale documentare cu ajutorul cărora poate aduce la cunoştinţa publicului, în mod deosebit a publicului tânăr şi foarte tânăr, informaţii esenţiale legate de acest capitol delicat, trist, dar cât se poate de real din istoria noastră recentă. Trebuie să pornim de la premisa că adevărul istoric, oricât de incomod ar fi, trebuie cunoscut, că trecutul trebuie asumat şi înţeles, tocmai pentru ca paginile întunecate să nu se mai repete niciodată. Am considerat că avem datoria să informăm, să explicăm, să educăm publicul şi, cu posibilitățile noastre de informare, să contribuim la conturarea unei atitudini civice ferme şi bazate pe cunoaştere.

Prezentarea dedicată Holocaustului în România a fost realizată pe bază de imagini și documente, iar în final participanţii, elevi din licee devene, au fost antrenați într-un concurs dotat cu premii constând în cărţi și diplome, ei trebuind să răspundă la 20 de întrebări inspirate de subiectul prelegerii.

Ioan Sebastian Bara