Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva \u0219i-a format deja o tradi\u021bie din organizarea unor activit\u0103\u021bi educative menite s\u0103 fac\u0103 cunoscute, \u00een special tinerilor, momente importante din istoria noastr\u0103, profilurile unor mari personalit\u0103\u021bi, evenimente deosebite din istorie. De fiecare dat\u0103, ne str\u0103duim ca informa\u021biile pe care le oferim s\u0103 completeze \u00een mod fericit cuno\u0219tin\u021bele pe care elevii le-au dob\u00e2ndit la \u0219coal\u0103, la orele de curs.<\/p>\n
\u00cen organizarea Bibliotecii Jude\u021bene \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva\u00a0 a avut loc \u00een ziua de 9 iunie 2016, la Casa de Cultur\u0103 \u201eDr\u0103gan Muntean\u201d Deva, Sala \u201eLiviu Oros\u201d, o manifestare cultural-educativ\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 sub genericul \u201e100 de ani de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een R\u0103zboiul de re\u00eentregire a neamului\u201d. Aceast\u0103 activitate, organizat\u0103 \u00een principal pentru elevii de la colegiile \u0219i liceele din Deva, face parte din seria de manifest\u0103ri dedicate \u00eemplinirii, \u00een anul 2018, a unui secol de la Marea Unire de la 1918 \u0219i f\u0103urirea Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n
Pentru istoria Rom\u00e2niei, vara anului 1916 reprezint\u0103 un punct de cotitur\u0103, momentul \u00een care a fost luat\u0103 o decizie crucial\u0103 pentru viitorul na\u021biunii rom\u00e2ne. \u00cen acest an, \u00een luna august, se \u00eemplinesc o sut\u0103 de ani de c\u00e2nd Rom\u00e2nia a decis ie\u0219irea din neutralitate \u0219i intrarea \u00een r\u0103zboi de partea statelor Antantei \u2013 Fran\u021ba, Anglia, Italia, Rusia \u2013 pentru a-\u0219i \u00eemplini idealul na\u021bional.<\/p>\n
Dup\u0103 doi ani de neutralitate, \u00eenceput\u0103 \u00een august 1914, intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi s-a hot\u0103r\u00e2t la Consiliul de Coroan\u0103 din 14\/27 august 1916, convocat de Regele Ferdinand \u0219i \u021binut la Palatul Cotroceni. La acest Consiliu de Coroan\u0103 au fost de fa\u021b\u0103 cei mai marcan\u021bi lideri politici ai vremii, personalit\u0103\u021bile care \u0219i-au legat numele de f\u0103urirea Rom\u00e2niei Mari: Regele Ferdinand, principele Carol, prim-ministrul Ion I.C. Br\u0103tianu, Take Ionescu, P.P. Carp, Titu Maiorescu, I.G. Duca, Al. Marghiloman etc.<\/p>\n
Cei doi ani ai neutralit\u0103\u021bii au fost ani de a\u0219teptare, ani de taton\u0103ri, de activit\u0103\u021bi diplomatice intense, ani de evaluare a situa\u021biei conflictului care ap\u0103ruse \u00een Europa anului 1914. Rom\u00e2nia a a\u0219teptat momentul prielnic de intrare \u00een r\u0103zboi de partea unor alia\u021bi al\u0103turi de care se putea realiza mai bine proiectul de \u021bar\u0103, idealul unit\u0103\u021bii na\u021bionale. Presa vremii a consemnat cu fidelitate atmosfera din \u021bar\u0103, mai ales dorin\u021ba unanim\u0103 de a se realiza unirea rom\u00e2nilor din toate provinciile istorice \u00eentr-un singur stat. Astfel, la 24 ianuarie 1915, la a 56-a aniversare a unirii Principatelor Rom\u00e2ne, ziarul \u201eRom\u00e2nul\u201d din Arad scria: \u201eSuflete\u0219te poporul rom\u00e2n este preg\u0103tit, suflete\u0219te poporul rom\u00e2n \u0219tie ce vrea \u0219i \u0219tie ce a\u0219teapt\u0103!…; s\u0103 sune numai, ca \u00een alte vremuri, buciumul \u0219i atunci se va vedea ce poate \u0219i ce crede acest neam.\u201d<\/p>\n
Consiliul de Coroan\u0103 din acea duminic\u0103 de august a anului 1916 a pus cap\u0103t acestei a\u0219tept\u0103ri \u0219i a \u00eenviat speran\u021bele rom\u00e2nilor. \u00cen dup\u0103-amiaza acelei zile, str\u0103zile\u00a0 Bucure\u0219tiului erau pline de oameni care a\u0219teptau vestea cea mare. \u00cen Proclama\u021bia c\u0103tre \u021bar\u0103, publicat\u0103 a doua zi \u00een pres\u0103, se spunea: \u201eDup\u0103 vremi \u00eendelungate de nenorociri \u0219i grele \u00eencerc\u0103ri, \u00eenainta\u0219ii no\u0219tri au reu\u0219it s\u0103 \u00eentemeieze Statul rom\u00e2n prin Unirea Principatelor, prin r\u0103zboiul Independen\u021bei, prin munca lor neobosit\u0103 pentru rena\u0219terea na\u021bional\u0103. Ast\u0103zi ne este dat nou\u0103 s\u0103 \u00eentregim opera lor, \u00eencheg\u00e2nd pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a \u00eenf\u0103ptuit numai pentru o clip\u0103: unirea rom\u00e2nilor de pe cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi ale Carpa\u021bilor!\u201d<\/p>\n
Pentru Regele Ferdinand, intrarea \u00een r\u0103zboi de partea Antantei a fost o decizie dramatic\u0103, sf\u00e2\u0219ietoare, f\u0103cut\u0103 \u00eempotriva glasului s\u00e2ngelui, dar luat\u0103 cu sufletul al\u0103turi de na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 pe care o slujea cu devotament, cum \u00eensu\u0219i m\u0103rturise\u0219te: \u201e…nu cunosc dec\u00e2t interesele \u021b\u0103rii. (…) Dac\u0103 m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac acest pas grav, e fiindc\u0103, dup\u0103 matur\u0103 chibzuin\u021b\u0103, eu am ajuns la convingerea ad\u00e2nc\u0103 \u0219i nestr\u0103mutat\u0103, c\u0103 el corespunde cu adev\u0103ratele aspira\u021biuni ale neamului a c\u0103ror r\u0103spundere o port \u00een ceasul de fa\u021b\u0103. Dinastia va urma soarta \u021b\u0103rii, \u00eenving\u0103toare cu ea sau \u00eenvins\u0103 cu ea.\u201d Ac\u021bion\u00e2nd astfel, Regele Ferdinand s-a dovedit a fi rom\u00e2n cu tot sufletul, cu toate g\u00e2ndurile, iar peste doi ani, la Marea Unire, devenea Ferdinand \u00centregitorul.<\/p>\n
Cele dou\u0103 tabere \u2013 Antanta \u0219i Puterile Centrale \u2013 au \u00eencercat s\u0103 atrag\u0103 Rom\u00e2nia de partea lor dar, a\u0219a cum nota Regina Maria \u00een \u00eensemnarea din ziua Consiliului de Coroan\u0103 din 14\/27 august 1916, \u201e(…) totu\u0219i \u00een fundul inimii lor, rom\u00e2nii mei n-aveau dec\u00e2t o singur\u0103 adev\u0103rat\u0103 simpatie, Fran\u021ba, \u0219i un singur ideal, Transilvania\u201d.<\/p>\n
A doua zi dup\u0103 istoricul Consiliu de Coroan\u0103, batalioanele rom\u00e2ne au trecut Carpa\u021bii \u00een acordurile acelui \u00eendr\u0103git c\u00e2ntec, osta\u0219ii rom\u00e2ni au \u00eenceput s\u0103 scrie cu s\u00e2ngele \u0219i via\u021ba lor epopeea f\u0103uririi Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n
\u00cen acele zile, \u0219i de atunci \u00eencoace de foarte multe ori, s-au adeverit cuvintele marelui nostru istoric Nicolae Iorga: \u201eSuntem un singur trup tot acest neam. O mie de ani ne-a desp\u0103r\u021bit, da… dar niciodat\u0103 aceast\u0103 mie de ani nu ne-a putut desp\u0103r\u021bi deplin. Grani\u021be, da; peste carnea noastr\u0103, ap\u0103s\u00e2nd-o f\u0103r\u0103 a o t\u0103ia, dar grani\u021be \u00een sufletele noastre, niciodat\u0103.\u201d<\/p>\n
\u00cempreun\u0103 cu tinerii prezen\u021bi \u00een sal\u0103, am mers pe firul istoriei, am ascultat ce s-a \u00eent\u00e2mplat acum un secol \u0219i am adresat un g\u00e2nd de recuno\u0219tin\u021b\u0103 eroilor no\u0219tri.<\/p>\n
Ca de obicei, la sf\u00e2r\u0219itul prezent\u0103rii, au fost adresate \u00eentreb\u0103ri din tematica adus\u0103 \u00een aten\u021bia publicului, r\u0103spunsurile corecte fiind r\u0103spl\u0103tite cu premii const\u00e2nd \u00een diplome \u0219i c\u0103r\u021bi oferite de Biblioteca Jude\u021bean\u0103.<\/p>\n
Ioan Sebastian Bara<\/p>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva \u0219i-a format deja o tradi\u021bie din organizarea unor activit\u0103\u021bi educative menite s\u0103 fac\u0103 cunoscute, \u00een special tinerilor, momente importante din istoria noastr\u0103, profilurile unor mari personalit\u0103\u021bi, evenimente deosebite din istorie. De fiecare dat\u0103, ne str\u0103duim ca informa\u021biile pe care le oferim s\u0103 completeze \u00een mod fericit cuno\u0219tin\u021bele pe care elevii […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-3712","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-stiri"],"jetpack_publicize_connections":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3712","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3712"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3712\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15663,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3712\/revisions\/15663"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3712"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3712"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3712"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}