Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva a organizat \u00een ziua de 8 martie 2016, la Sala \u201eLiviu Oros\u201d a Centrului Cultural \u201eDr\u0103gan Muntean\u201d din Deva, manifestarea cultural-educativ\u0103 din ciclul \u201eReginele Rom\u00e2niei\u201d cu titlul \u201eElena \u0219i Ana, regine \u00een exil\u201d.<\/p>\n
Adres\u00e2ndu-se cu predilec\u021bie unui public format din elevi de colegiu\/liceu, \u0219i aceast\u0103 prezentare, ca \u0219i precedentele (dedicate reginelor Elisabeta \u0219i Maria), \u0219i-a propus s\u0103 completeze cuno\u0219tin\u021bele de istorie dob\u00e2ndite \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i s\u0103 aduc\u0103 informa\u021bii noi. Bazat\u0103 pe o minu\u021bioas\u0103 documentare, pe selectarea riguroas\u0103 a detaliilor semnificative din via\u021ba celor dou\u0103 regine, prezentarea a scos \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i rolul monarhiei \u00een istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei. Spre deosebire de primele dou\u0103 regine, care au tr\u0103it \u00een Rom\u00e2nia \u0219i au contribuit, fiecare \u00een felul ei, la prop\u0103\u0219irea \u0219i afirmarea \u021b\u0103rii lor de adop\u021bie pe care au iubit-o profund, reginele Elena \u0219i Ana au avut traiectorii diferite, au tr\u0103it \u00een epoci de o mare complexitate, dar ambele au fost devotate necondi\u021bionat fiului \u0219i, respectiv, so\u021bului lor, Regele Mihai I al Rom\u00e2niei. Soarta ambelor regine a fost marcat\u0103 de exil, de ani grei \u00een care au fost obligate s\u0103 stea departe de \u021bara pe care nu au \u00eencetat s-o iubeasc\u0103.<\/p>\n
Fiic\u0103 a regelui Constantin al Greciei \u0219i a principesei Sofia a Prusiei, Elena a devenit \u00een 1920 so\u021bia regelui Carol al II-lea al Rom\u00e2niei, c\u0103s\u0103torie \u00een urma c\u0103reia, la 25 octombrie 1921, s-a n\u0103scut viitorul rege Mihai. Vitregia sor\u021bii i-a h\u0103r\u0103zit exilul \u00een trei r\u00e2nduri, \u00eencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta de 14 ani. C\u0103s\u0103toria cu regele Carol \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0al II-lea a fost marcat\u0103 de suferin\u021b\u0103 \u0219i umilin\u021be, ceea ce a determinat divor\u021bul \u0219i al doilea exil, la Floren\u021ba. Dup\u0103 instaurarea comunismului, regina Elena \u0219i-a urmat fiul \u00eentr-un ultim lung exil terminat \u00een anul 1982 c\u00e2nd a murit la Lausanne, \u00een Elve\u021bia.<\/p>\n
A doua regin\u0103, so\u021bia regelui Mihai, regina Ana, fiica prin\u021bului de Bourbon-Parma \u0219i a prin\u021besei Margaret a Danemarcei, este o personalitate remarcabil\u0103, cu o t\u0103rie de caracter deosebit\u0103, cu o via\u021b\u0103 exemplar\u0103. A fost al\u0103turi de so\u021bul ei \u00een to\u021bi anii grei ai exilului ce au urmat alung\u0103rii din Rom\u00e2nia a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947.<\/p>\n
Genealogia ei coboar\u0103 \u00een ramurile caselor regale danez\u0103 \u0219i portughez\u0103. A luptat \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i, asemenea reginei-mame, Elena, a avut mereu o atitudine antifascist\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc. De altfel, regina Elena s-a implicat \u00een opera\u021biuni concrete de salvare de la deportare a mii de evrei din Cern\u0103u\u021bi \u0219i Transnistria, \u00een timpul Holocaustului, merite pentru care a fost distins\u0103 post mortem<\/em>, \u00een 1993, cu titlul de \u201eDrept \u00eentre Popoare\u201d acordat de statul Israel celor care au fost al\u0103turi de evrei \u0219i i-au ajutat \u00een anii cumpli\u021bi ai prigoanei antisemite.<\/p>\n Cele dou\u0103 femei extraordinare prezentate cu acest prilej se \u00eenscriu cu cinste \u0219i pe merit \u00een frumoasa galerie de personalit\u0103\u021bi feminine rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een \u0219iragul de doamne \u0219i domni\u021be, cu vie\u021bile lor \u00eenscrise \u00een cronici: de la Oltea Doamna, la Doamna Stanca, de la Maria de Mangop \u0219i Voichi\u021ba, la Elena Cuza, Elena V\u0103c\u0103rescu \u0219i Martha Bibescu. S-a putut constata, \u0219i din aceast\u0103 prezentare, c\u00e2t de bogat\u0103 \u00een personalit\u0103\u021bi remarcabile este istoria Rom\u00e2niei, ce caractere puternice \u0219i ce modele etice g\u0103sim \u00een galeria marilor oameni, dar \u0219i a femeilor remarcabile care fac parte din istoria noastr\u0103.<\/p>\n Ori de c\u00e2te ori facem cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu biografia unei personalit\u0103\u021bi, ne impresioneaz\u0103 tr\u0103s\u0103turi de caracter care fac ca aceste personalit\u0103\u021bi s\u0103 fie adev\u0103rate modele etice, repere morale demne de urmat. T\u0103rie de caracter, demnitate, patriotism profund, altruism, spirit de sacrificiu, consecven\u021b\u0103 sunt doar c\u00e2teva dintre aceste tr\u0103s\u0103turi care, \u00een cazul reginelor Elena \u0219i Ana, se g\u0103sesc la ele cu asupra de m\u0103sur\u0103 \u0219i st\u00e2rnesc admira\u021bie \u0219i respect.<\/p>\n Prezentarea acestor dou\u0103 importante femei din istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei a adus informa\u021bii deosebite care vor putea s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 tabloul personalit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti cu un rol deosebit \u00een momente-cheie ale ultimilor ani.<\/p>\n Ca de obicei, la finalul prezent\u0103rii, au fost adresate \u00eentreb\u0103ri celor din sal\u0103, r\u0103spunsurile corecte, care au demonstrat interesul \u0219i aten\u021bia, fiind r\u0103spl\u0103tite cu frumoase premii const\u00e2nd \u00een diplome \u0219i c\u0103r\u021bi oferite de Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva.<\/p>\n Ioan Sebastian Bara<\/p>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva a organizat \u00een ziua de 8 martie 2016, la Sala \u201eLiviu Oros\u201d a Centrului Cultural \u201eDr\u0103gan Muntean\u201d din Deva, manifestarea cultural-educativ\u0103 din ciclul \u201eReginele Rom\u00e2niei\u201d cu titlul \u201eElena \u0219i Ana, regine \u00een exil\u201d. Adres\u00e2ndu-se cu predilec\u021bie unui public format din elevi de colegiu\/liceu, \u0219i aceast\u0103 prezentare, ca \u0219i precedentele (dedicate […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-3435","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-stiri"],"jetpack_publicize_connections":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3435","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3435"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3435\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15680,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3435\/revisions\/15680"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3435"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3435"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3435"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}