De fiecare dat\u0103, marile s\u0103rb\u0103tori ale poporului rom\u00e2n ne adun\u0103 laolalt\u0103 pe to\u021bi cei cu inima rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n
Unirea Principatelor Rom\u00e2ne este unul dintre cele mai \u00eendr\u0103gite momente ale istoriei noastre. La \u00eenf\u0103ptuirea unirii de la 1859 \u0219i-au adus contribu\u021bia mari oameni de stat, patrio\u021bi din \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, precum Mihail Kog\u0103lniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Ion Ghica, Ion C. Br\u0103tianu \u0219i mul\u021bi al\u021bii, numi\u021bi pe drept cuv\u00e2nt artizanii Unirii, f\u0103uritorii actului de la 24 ianuarie. Dar numele care se distinge \u0219i care a fost asimilat cu \u00eens\u0103\u0219i no\u021biunea de unire este numele lui Alexandru Ioan Cuza, t\u00e2n\u0103rul locotenent ales domn \u00een ambele \u021b\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
De aceea, anul acesta am a\u0219ezat evocarea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne sub genericul Alexandru Ioan Cuza, Domnul Unirii<\/strong><\/em> \u0219i am oferit celor prezen\u021bi ocazia s\u0103 cunoasc\u0103 mai \u00eendeaproape profilul acestui mare domnitor rom\u00e2n, una dintre personalit\u0103\u021bile emblematice ale istoriei rom\u00e2nilor.<\/p>\n Alexandru Ioan Cuza este unul dintre cei mai \u00eendr\u0103gi\u021bi domnitori, a fost iubit \u0219i respectat de moldoveni \u0219i munteni, a fost admirat pentru reformele curajoase pe care le-a introdus \u0219i, mai ales, pentru extraordinarul s\u0103u sim\u021b al drept\u0103\u021bii. A fost un domn apropiat de cei mul\u021bi \u0219i nec\u0103ji\u021bi, a \u0219tiut s\u0103 fie modest \u0219i sincer \u00een rela\u021biile sale, lucru rar \u0219i cu at\u00e2t mai demn de apreciere.<\/p>\n Iat\u0103 cuvintele cu care marele om politic I.C. Br\u0103tianu l-a \u00eent\u00e2mpinat pe Alexandru Ioan Cuza la Bucure\u015fti, cu prilejul dublei sale alegeri: \u201eM\u0103ria Ta, cinci milioane de rom\u00e2ni te-au ridicat prin puterea sufletelor lor, prin puterea credin\u0163ei lor na\u0163ionale, pe scaunele \u00eentrunite ale lui \u015etefan cel Mare \u015fi a lui Mihai Viteazu; cinci milioane de rom\u00e2ni au simbolizat \u00een tine independen\u0163a na\u0163ional\u0103\u201d.<\/p>\n Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, de\u0219i scurt\u0103 (1859-1866), a fost perioada de maxim\u0103 dezvoltare a Rom\u00e2niei moderne. Prin recunoa\u0219terea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al Rom\u00e2niei \u0219i al primului guvern unitar, prin reformele sale (reforma electoral\u0103, secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti, reforma agrar\u0103, a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului), domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvolt\u0103rii moderne a Rom\u00e2niei.<\/p>\n \u0218i \u00een acest an, Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne \u2013 24 ianuarie 1859 \u2013 a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u0219i onorat\u0103 de c\u0103tre Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva cu o suit\u0103 de manifest\u0103ri menite s\u0103 re\u00eenvie un moment de o importan\u021b\u0103 crucial\u0103 \u00een istoria patriei. \u0218i \u00een acest an, publicul c\u0103ruia ne-am adresat a fost format \u00een principal din tineri, elevi de la colegiile, liceele \u0219i \u0219colile din Deva, care au serbat \u00eempreun\u0103 ziua Micii Uniri.<\/p>\n \u00cen diminea\u021ba zilei de 22 ianuarie, l\u00e2ng\u0103 statuia \u00eemp\u0103ratului Traian din centrul Devei, reprezentan\u021bii Bibliotecii Jude\u021bene s-au \u00eent\u00e2lnit cu profesori \u0219i elevi de la colegiile, liceele \u0219i \u0219colile din Deva (Colegiul Na\u021bional \u201eDecebal\u201d, Colegiul Na\u021bional Pedagogic \u201eRegina Maria\u201d, Colegiul Na\u021bional Sportiv \u201eCetate\u201d, Colegiul Tehnic \u201eTransilvania\u201d, Colegiul Tehnic Energetic \u201eDragomir Hurmuzescu\u201d, Liceul de Arte \u201eSigismund Todu\u021b\u0103\u201d, Liceul Tehnologic \u201eGrigore Moisil\u201d, \u0218coala Eco European\u0103 \u201eAndrei \u0218aguna\u201d), veni\u021bi \u00een num\u0103r mare s\u0103 serbeze Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne. Cu 100 de steaguri tricolore \u00een m\u00e2ini, \u00eentr-o impresionant\u0103 procesiune, \u00een acordurile Horei Unirii, cei prezen\u021bi au pornit pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, saluta\u021bi cu bucurie de trec\u0103tori. \u00cen fa\u021ba pl\u0103cii comemorative amplasate pe Casa Jude\u021bean\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate Hunedoara, plac\u0103 ce aminte\u0219te popasul lui Alexandru Ioan Cuza din 22 februarie 1866, \u00een drum spre exil, o delega\u021bie \u00een frunte cu managerul Bibliotecii Jude\u021bene \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva, Ioan Sebastian Bara \u0219i directorul Colegiului Tehnic \u201eTransilvania\u201d, Sorin Marin Demeter, a depus o jerb\u0103 de flori, jerb\u0103 pe a c\u0103rei panglic\u0103 s-au aflat cuvintele: \u201eCinstim memoria lui Alexandru Ioan Cuza\u201d.<\/p>\n Coloana a pornit mai departe spre Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva \u00een a c\u0103rei curte s-a intrat printr-un impresionant tunel format din steagurile tricolore purtate de elevii de la Colegiul Tehnic \u201eTransilvania\u201d. Este al \u0219aptelea an c\u00e2nd to\u021bi cei prezen\u021bi, cu mic, cu mare, s-au prins \u00een tradi\u021bionala \u0219i \u00eendr\u0103gita Hor\u0103 a Unirii, un c\u00e2ntec care nu cunoa\u0219te v\u00e2rst\u0103 \u0219i care a fost iubit de zeci de genera\u021bii de rom\u00e2ni.<\/p>\n Ea nu este un simplu c\u00e2ntec, ea este un crez \u0219i un leg\u0103m\u00e2nt pe care fiecare rom\u00e2n \u00eel face \u00een fa\u021ba poporului s\u0103u, \u00een fa\u021ba Patriei. Pentru c\u0103 to\u021bi cei cu inima rom\u00e2n\u0103 trebuie s\u0103 fie uni\u021bi, to\u021bi cei cu inima rom\u00e2n\u0103 trebuie s\u0103 pun\u0103 um\u0103rul la dezvoltarea \u021b\u0103rii, mai ales atunci c\u00e2nd \u021bara trece prin momente grele, to\u021bi cei cu inima rom\u00e2n\u0103 trebuie s\u0103 dea dovad\u0103 de solidaritate \u0219i unitate. Pentru c\u0103 din binecunoscutele versuri ale Horei Unirii se degaj\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte pe care un adev\u0103rat patriot trebuie s\u0103 \u0219i le \u00eensu\u0219easc\u0103. \u00cen continuare, au fost vizionate expozi\u021biile de carte dedicate Unirii de la 24 ianuarie 1859, organizate la Sala de Lectur\u0103, Sec\u021bia \u00cemprumut Carte pentru Copii \u0219i Sec\u021bia de \u00cemprumut.<\/p>\n Dup\u0103 acest moment, la Sala de Lectur\u0103 a Bibliotecii \u0219i la Sec\u021bia de \u00cemprumut Carte pentru Copii, a urmat o evocare cu tema Alexandru Ioan Cuza, Domnul Unirii, <\/strong><\/em>la care au luat parte elevi din ciclul primar. Ca de obicei, la final, au fost adresate \u00eentreb\u0103ri din prezent\u0103ri, iar r\u0103spunsurile corecte au fost recompensate cu premii const\u00e2nd \u00een diplome \u0219i c\u0103r\u021bi oferite de Bibliotec\u0103.<\/p>\n Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva a avut, are \u0219i va avea \u00eendatorirea de onoare de a organiza an de an s\u0103rb\u0103torirea a\u0219a cum se cuvine a acestei \u00eendr\u0103gite zile din calendarul Rom\u00e2niei.<\/p>\n Ioan Sebastian Bara<\/p>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" De fiecare dat\u0103, marile s\u0103rb\u0103tori ale poporului rom\u00e2n ne adun\u0103 laolalt\u0103 pe to\u021bi cei cu inima rom\u00e2n\u0103. Unirea Principatelor Rom\u00e2ne este unul dintre cele mai \u00eendr\u0103gite momente ale istoriei noastre. La \u00eenf\u0103ptuirea unirii de la 1859 \u0219i-au adus contribu\u021bia mari oameni de stat, patrio\u021bi din \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, precum Mihail Kog\u0103lniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Dimitrie […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-3348","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-stiri"],"jetpack_publicize_connections":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3348","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3348"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3348\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15686,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3348\/revisions\/15686"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3348"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3348"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3348"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}