{"id":2678,"date":"2015-02-26T13:48:44","date_gmt":"2015-02-26T13:48:44","guid":{"rendered":"https:\/\/bibliotecadeva.wpcomstaging.com\/?p=2678"},"modified":"2026-07-16T11:11:16","modified_gmt":"2026-07-16T09:11:16","slug":"comemorarea-martirilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/?p=2678","title":{"rendered":"Comemorarea martirilor"},"content":{"rendered":"<p>Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid\u00a0 Densusianu\u201d Hunedoara-Deva a dedicat o activitate cultural-educativ\u0103 special\u0103 \u00eemplinirii a 230 de ani de la martiriul conduc\u0103torilor r\u0103scoalei de la 1784, Horia \u0219i Clo\u0219ca. Evenimentul a fost marcat \u00een ziua de 26 februarie 2015, \u00een Sala \u201eLiviu Oros\u201d a Centrului Cultural \u201eDr\u0103gan Muntean\u201d din Deva, printr-o prezentare f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre cercet\u0103torul \u0219tiin\u021bific dr. Ioachim Laz\u0103r \u00een fa\u021ba unui public format \u00een principal din elevi de la colegiile \u0219i liceele din Deva.<\/p>\n<p>\u00cen ziua de 28 februarie 2015 se \u00eemplinesc 230 de ani de c\u00e2nd, pe Dealul Furcilor din Cetatea Alba Iulia, au fost executa\u021bi \u00een mod s\u0103lbatic, prin tragere pe roat\u0103, cei doi frunta\u0219i ai r\u0103scoalei care au sf\u00e2r\u0219it ca adev\u0103ra\u021bi martiri. Nu mai pu\u021bin important\u0103 este suferin\u021ba \u0219i sacrificiul lui Cri\u0219an, care \u0219i-a pus cap\u0103t zilelor \u00een \u00eenchisoare.<\/p>\n<p>Pentru jertfa lor extraordinar\u0103, Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an au fost numi\u021bi, pe drept cuv\u00e2nt, de marele istoric Nicolae Iorga \u201etrei mucenici \u021b\u0103rani ai secularelor suferin\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Ardealul obl\u0103duit \u0219i strivit de str\u0103ini\u201d. \u00centr-adev\u0103r, r\u0103scoala de la 1784 a fost un rezultat al suferin\u021belor \u00eendurate de veacuri de rom\u00e2nii transilv\u0103neni iar amploarea acestei mi\u0219c\u0103ri a \u00eentrecut toate mi\u0219c\u0103rile revendicative de p\u00e2n\u0103 atunci \u0219i a avut un ecou extraordinar \u00een Europa acelor ani, o Europ\u0103 aflat\u0103 \u00een ajunul Revolu\u021biei franceze de la 1789. Iat\u0103 ce scria un ziar german, relat\u00e2nd despre r\u0103scoala din Transilvania a lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an: \u201eEi (rom\u00e2nii) sunt cu adev\u0103rat sclavi, f\u0103r\u0103 niciun avut\u00a0\u015fi f\u0103r\u0103 drepturi, lega\u0163i de glie, iar cei mai mul\u0163i dintre ei sunt trata\u0163i f\u0103r\u0103 cru\u0163are de c\u0103tre administratorii mo\u0219iilor, \u00eenc\u00e2t niciodat\u0103 nu le r\u0103m\u00e2ne timpul necesar pentru a se ocupa de ogorul lor, pe care trebuie s\u0103-l lucreze femeile, pentru a-\u015fi hr\u0103ni, cu chiu cu vai, familia.\u201d<\/p>\n<p>Tocmai pentru c\u0103 aceast\u0103 r\u0103scoal\u0103 a avut un at\u00e2t de puternic ecou \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc \u0219i \u00een afara lui, pedeapsa aplicat\u0103 celor trei conduc\u0103tori a fost de o cruzime greu de descris. Dealul Furcilor din Cetatea Alba Iulia a fost martorul unei execu\u021bii care tebuia s\u0103 fie exemplar\u0103, s\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nte orice iobag, orice rom\u00e2n care ar mai fi cutezat s\u0103 se ridice ca s\u0103-\u0219i cear\u0103 drepturile. Din documentele vremii, afl\u0103m c\u0103 la execu\u021bie au fost adu\u0219i cu for\u021ba \u00een jur de 3515 de iobagi rom\u00e2ni, din 419 sate. Ei trebuiau s\u0103 s\u0103 asiste, s\u0103 ia aminte \u0219i s\u0103 povesteasc\u0103 celor care ar mai \u00eendr\u0103zni s\u0103 se r\u0103scoale.<\/p>\n<p>Ne-am amintit acum de ace\u0219ti martiri ai neamului, de ace\u0219ti veritabili mucenici care \u0219i-au dat via\u021ba pentru ca rom\u00e2nii din \u00eencercatul Ardeal s\u0103 aib\u0103 o via\u021b\u0103 mai bun\u0103, s\u0103 se bucure de drepturi, s\u0103 se afirme pe p\u0103m\u00e2ntul str\u0103mo\u0219esc.<\/p>\n<p>Figurile lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an au devenit efigii ale istoriei rom\u00e2nilor, sunt personalit\u0103\u021bile cele mai \u00eendr\u0103gite din istoria Transilvaniei, al\u0103turi de marele Avram Iancu. Nu trebuie uitate niciodat\u0103\u00a0 ultimele cuvinte ale lui Horea, rostite \u00eenainte de a fi tras pe roat\u0103 cu o cruzime s\u0103lbatic\u0103: \u201eMor pentu Na\u021biune!\u201d. Iar noi, urma\u0219ii acestor mo\u021bi plini de d\u00e2rzenie, iubitori de \u021bar\u0103 \u0219i de popor, trebuie s\u0103 \u00eei p\u0103str\u0103m \u00een suflet ca pe ni\u0219te modele morale demne de urmat o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103.<\/p>\n<p>Am avut, la aceast\u0103 activitate, privilegiul de a afla lucruri interesante, unele inedite, despre ace\u0219ti eroi ai neamului, de la reputatul istoric dr. Ioachim Laz\u0103r, cel care poart\u0103 \u00een suflet, de o via\u021b\u0103, dragostea \u0219i pre\u021buirea fa\u021b\u0103 de Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an.<\/p>\n<p>Noi, biblioteca jude\u021bean\u0103, ne bucur\u0103m pentru c\u0103 am reu\u0219it, \u0219i de aceast\u0103 dat\u0103, s\u0103 organiz\u0103m un eveniment pe m\u0103sura importan\u021bei acestei adev\u0103rate \u201eore astrale\u201d a istoriei Rom\u00e2niei care este r\u0103scoala lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an. Ne-am bucurat cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t auditoriul a fost format din elevi, din tineri, din genera\u021bia care are nevoie, mai mult ca orice, de modele. Iar ace\u0219ti martiri ai neamului sunt astfel de modele.<\/p>\n<p>Ioan Sebastian Bara<\/p>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid\u00a0 Densusianu\u201d Hunedoara-Deva a dedicat o activitate cultural-educativ\u0103 special\u0103 \u00eemplinirii a 230 de ani de la martiriul conduc\u0103torilor r\u0103scoalei de la 1784, Horia \u0219i Clo\u0219ca. Evenimentul a fost marcat \u00een ziua de 26 februarie 2015, \u00een Sala \u201eLiviu Oros\u201d a Centrului Cultural \u201eDr\u0103gan Muntean\u201d din Deva, printr-o prezentare f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre cercet\u0103torul \u0219tiin\u021bific [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-2678","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-stiri"],"jetpack_publicize_connections":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2678","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2678"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2678\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15724,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2678\/revisions\/15724"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2678"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2678"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2678"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}