{"id":1661,"date":"2014-02-20T13:50:52","date_gmt":"2014-02-20T13:50:52","guid":{"rendered":"http:\/\/bibliotecadeva.wpcomstaging.com\/?p=1661"},"modified":"2026-07-16T11:11:32","modified_gmt":"2026-07-16T09:11:32","slug":"grigore-alexandrescu-viata-si-opera","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/?p=1661","title":{"rendered":"Grigore Alexandrescu \u2013 via\u021ba \u0219i opera"},"content":{"rendered":"<p>Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva a organizat \u00een data de 20 februarie o evocare cu tema <i>Via\u021ba \u0219i opera lui Grigore Alexandrescu<\/i>, unul dintre reprezentan\u021bii de seam\u0103 ai literaturii rom\u00e2ne din prima jum\u0103tate a secolului XIX. \u0218i de aceast\u0103 dat\u0103, publicul c\u0103ruia ne-am adresat a fost compus din elevi de gimnaziu, c\u0103rora am \u00eencercat s\u0103 le prezent\u0103m un portret atractiv al poetului \u0219i fabulistului Grigore Alexandrescu, \u00eentr-o manier\u0103 care s\u0103 le st\u00e2rneasc\u0103 interesul pentru opera acestuia.<\/p>\n<p>Grigore Alexandrescu este o personalitate remarcabil\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, un poet ale c\u0103rui versuri au fost \u00eenv\u0103\u021bate \u0219i recitate de zeci de genera\u021bii de elevi din \u0219colile rom\u00e2ne\u0219ti. Este un precursor al marilor no\u0219tri clasici, cel care, al\u0103turi de colegii s\u0103i de genera\u021bie,\u00a0 a preg\u0103tit terenul pentru apari\u021bia poeziei clasice rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p>N\u0103scut la 20 februarie 1810 la T\u00e2rgovi\u0219te (anul cel mai frecvent amintit de istoricii literari), Grigore Alexandrescu a fost \u00eensufle\u021bit de idealurile patriotice ale genera\u021biei de la 1848 din Muntenia, chiar dac\u0103 nu a avut o atitudine angajat\u0103 \u0219i militant\u0103.<\/p>\n<p>Debutul literar se produce \u00een num\u0103rul din 6 martie 1832 al revistei <i>Curierul rom\u00e2nesc<\/i> al lui Ion Heliade R\u0103dulescu cu poezia <i>Miezul nop\u021bii<\/i>, urmat\u0103 de traduceri din fabulistul francez Florian. Influen\u021bat de marii scriitori clasici \u0219i romantici francezi, \u00een special Voltaire, Boileau, Racine, La Fontaine, Lamartine, Montesquieu, dar \u0219i de anticii Xenofon, Tucidide, Plutarh, Grigore Alexandrescu \u00ee\u0219i construie\u0219te o solid\u0103 cultur\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te abilit\u0103\u021bile poetice. A fost membru fondator al Societ\u0103\u021bii Filarmonice (1833), al\u0103turi de Ion C\u00e2mpineanu, Costache Aristia, Ion Heliade R\u0103dulescu, care a militat pentru literatur\u0103 dramatic\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i \u00eenfiin\u021barea unui teatru na\u021bional.<\/p>\n<p>A ocupat \u00a0diferite func\u021bii administrative \u0219i \u00een cadrul armatei, dar preocup\u0103rile literare s-au aflat \u00eentotdeauna pe primul plan. Medita\u021bia, elegia, epistola, satira \u0219i fabula devin genurile care l-au consacrat, iar poezii precum <i>Anul 1840 <\/i>(men\u021bionat\u0103 de Eminescu \u00een poezia<i> Epigonii<\/i>), <i>Satir\u0103 duhului meu<\/i>, <i>Umbra lui Mircea. La Cozia<\/i> \u0219i nemuritoarele fabule vor figura timp de dou\u0103 veacuri \u00een toate manualele \u0219colare \u0219i vor fi recitate de zeci de genera\u021bii de elevi. Observator lucid \u0219i nemilos al vie\u021bii politice, Grigore Alexandrescu a denun\u021bat prin alegoria tipic\u0103 fabulei parvenitismul, ipocrizia, demagogia, g\u0103uno\u0219enia moral\u0103, duplicitatea, cameleonismul politic, simulacrul de libertate sub aparen\u021ba democra\u021biei, defecte morale ce s-au perpetuat peste timp. De aceea, privit\u0103 \u00een perspectiv\u0103 istoric\u0103, crea\u021bia lui Grigore Alexandrescu \u00ee\u0219i dovede\u0219te viabilitatea \u0219i peste cele dou\u0103 veacuri care s-au scurs de la na\u0219terea lui.<\/p>\n<p>\u00centreaga crea\u021bie poetic\u0103 a lui Grigore Alexandrescu, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care se \u00eenfiripa literatura rom\u00e2n\u0103, este a\u0219ezat\u0103 sub semnul c\u0103ut\u0103rii perfec\u021biunii \u0219i preg\u0103te\u0219te terenul pentru apari\u021bia marilor no\u0219tri clasici.<\/p>\n<p>Prezentarea vie\u021bii \u0219i crea\u021biei lui Grigore Alexandrescu a st\u00e2rnit interesul elevilor prezen\u021bi \u00een sal\u0103, \u00een finalul prezent\u0103rii au fost adresate acestora \u00eentreb\u0103ri, iar r\u0103spunsurile corecte au fost r\u0103spl\u0103tite, ca de fiecare dat\u0103, cu diplome \u0219i c\u0103r\u021bi oferite de Biblioteca Jude\u021bean\u0103.<\/p>\n<p>Ioan Sebastian Bara<\/p>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva a organizat \u00een data de 20 februarie o evocare cu tema Via\u021ba \u0219i opera lui Grigore Alexandrescu, unul dintre reprezentan\u021bii de seam\u0103 ai literaturii rom\u00e2ne din prima jum\u0103tate a secolului XIX. \u0218i de aceast\u0103 dat\u0103, publicul c\u0103ruia ne-am adresat a fost compus din elevi de gimnaziu, c\u0103rora am \u00eencercat s\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-1661","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-stiri"],"jetpack_publicize_connections":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1661","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1661"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1661\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15776,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1661\/revisions\/15776"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1661"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1661"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1661"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}