In memoriam Ovid Densusianu<\/i> a fost genericul sub care, \u00een data de 17 decembrie, a avut loc o manifestare comemorativ\u0103 prilejuit\u0103 de \u00eemplinirea a 140 de ani de la na\u0219tere \u0219i a 75 de ani de la moartea marelui lingvist rom\u00e2n Ovid Densusianu, al c\u0103rui nume biblioteca noastr\u0103 \u00eel poart\u0103 cu cinste.<\/p>\n
Cu aceast\u0103 ocazie au fost aduse \u00een aten\u021bie aspecte din via\u021ba \u0219i activitatea acestui savant, lingvist de renume, cu r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci pe plaiurile \u021a\u0103rii Ha\u021begului.<\/p>\n
Despre patronul spiritual al Bibliotecii Jude\u021bene \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva a vorbit cu m\u00e2ndrie managerul bibliotecii, Ioan Sebastian Bara, care a f\u0103cut o prezentare biografic\u0103 a acestuia, urmat de doctorul \u00een istorie Ioachim Laz\u0103r, care a vorbit de familia Densu\u0219ienilor \u0219i contribu\u021bia acestora la dezvoltarea culturii rom\u00e2ne, iar despre cultura popular\u0103 \u00een opera lui Ovid Densusianu a vorbit etnologul Marcel Lapte\u0219.<\/p>\n
Fiu al lui Aron Densu\u0219ianu \u0219i al Elenei Circa, Ovid Densusianu s-a n\u0103scut la 29 decembrie 1873, la F\u0103g\u0103ra\u015f. Pe linie patern\u0103 descinde din cunoscuta familie a Densu\u015fienilor, care-\u015fi au ob\u00e2r\u015fia \u00een localitatea Densu\u015f din \u0162ara Ha\u0163egului.<\/p>\n
Urmeaz\u0103 \u015fcoala primar\u0103 \u00een Satul-Lung, apoi la F\u0103g\u0103ra\u015f \u015fi Bra\u015fov. Dup\u0103 studiile secundare la Liceul Na\u0163ional \u015fi la Institutele Unite din Ia\u015fi, \u00ee\u0219i ia bacalaureatul \u00een 1890. Urmeaz\u0103 Facultatea de Litere din Ia\u015fi, av\u00e2ndu-i ca profesori, printre al\u0163ii, pe Al. Philippide \u015fi Al. Xenopol. \u00cen anul 1892 \u00ee\u015fi ia licen\u0163a Magna cum laude <\/i>cu lucr\u0103rile Studiu comparativ \u00eentre epopeea greac\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103<\/i> \u0219i Ilustrando Quintiliani sententia, satira tota nostra est<\/i>.<\/p>\n
\u00a0<\/i>Este apoi profesor de liceu la Boto\u015fani \u015fi Foc\u015fani (1892-1893). Va face studii de specializare \u00een Germania, la Berlin, \u015fi la Paris, cu mari oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 ai vremii. \u00cen 1895 public\u0103 primul volum, rezultat al unor asidue cercet\u0103ri lingvistice: Alitera\u0163iunea \u00een limbile romanice; Rotacismul \u00een dialectul istrian<\/i> (1897). \u00cen 1896, \u00ee\u015fi ia diploma la \u0218coala de \u00cenalte Studii de la Paris, apoi devine doctor \u00een filologie, tot la Paris, cu o tez\u0103 despre literatura francez\u0103 medieval\u0103. \u00centors \u00een \u0163ar\u0103, este profesor suplinitor la Catedra de Istorie a Limbii \u015fi Literaturii Rom\u00e2ne a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti.<\/p>\n
Public\u0103 la Paris monumentala lucrare Istoria limbii rom\u00e2ne<\/i> (\u00een limba francez\u0103): Vol.1 (1901); Vol. 2 (1938). \u00cen \u021bar\u0103, devine profesor universitar \u015fi \u015feful catedrei de Filologie Romanic\u0103, post pe care \u00eel va ocupa p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 a vie\u021bii, \u00een 1938. La 30 martie 1903 devine membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, iar la 15 octombrie 1918 devine membru activ al prestigiosului for \u0219tiin\u021bific, rostind discursul de recep\u0163ie despre Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea.<\/p>\n
\u00cempreun\u0103 cu lingvistul I. A. Candrea va \u00eenfiin\u021ba, \u00een 1905, Societatea Filologic\u0103 Rom\u00e2n\u0103. \u00cempreun\u0103 cu I. A. Candrea, redacteaz\u0103 un Dic\u0163ionar etimologic al limbii rom\u00e2ne<\/i> (1907-1914), r\u0103mas neterminat \u0219i, tot \u00eempreun\u0103 cu acest savant, \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 la Bucure\u015fti Institutul de Filologie \u015fi Folclor (1914). Publica\u021biile acestui institut le va inaugura cu monumentala sa lucrare monografic\u0103 intitulat\u0103 Graiul din \u021aara Ha\u021begului<\/i> (1915).<\/p>\n
Preocup\u0103rile publicistice se concretizeaz\u0103 \u00een activitatea pe care o desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een comitetul de redac\u0163ie al revistei S\u0103m\u0103n\u0103torul<\/i> (1903), \u00een editarea, la Paris, a revistei Romania<\/i> \u0219i, \u00een mod deosebit, prin \u00eenfiin\u021barea revistelor Grai \u015fi suflet<\/i> (1923-1938) \u0219i Via\u0163a Nou\u0103<\/i>, (1905-1925), reviste al c\u0103ror suflet a fost Ovid Densusianu.<\/p>\n
S-a preocupat de folclorul rom\u00e2n, de culegerea \u0219i cercetarea acestuia chiar de la surs\u0103, activitate materializat\u0103 \u00een culegerea de texte dialectale adunate \u00een volumul Graiul nostru<\/i>, peste 800 de texte din toate p\u0103r\u021bile locuite de rom\u00e2ni, considerat\u0103 de el \u201eo icoan\u0103 a graiului nostru.\u201d<\/p>\n
\u00cen 1920, \u00eei apare lucrarea Flori alese din c\u00e2ntecele poporului,<\/i> apoi lucrarea \u00een trei volume, Literatura rom\u00e2n\u0103 modern\u0103<\/i> (1920-1923), urmat\u0103 de Via\u0163a p\u0103storeasc\u0103 \u00een poezia noastr\u0103 popular\u0103<\/i> (1922-1923; 2 volume), un studiu despre oglindirea p\u0103storitului \u00een lirica popular\u0103 \u015fi \u00een balada Miori\u0163a<\/i>. Din 1924, este membru al Societ\u0103\u0163ii de Lingvistic\u0103 din Paris (1924). Ini\u0163iaz\u0103 convocarea primului Congres al filologilor rom\u00e2ni (13-15 aprilie 1925), unde prezint\u0103 comunicarea Vorbirea popular\u0103 din puncte nou\u0103 de vedere<\/i>.<\/p>\n
Ovid Densusianu a avut \u0219i preocup\u0103ri literare, fiind atras de curentul simbolist. Astfel, sub pseudonimul \u201eErvin\u201d public\u0103 mai multe plachete de versuri, c\u0103rora li se adaug\u0103 c\u00e2teva \u00eencerc\u0103ri dramatice \u00een versuri: Limanuri albe<\/i>, Heroica<\/i>, Sub st\u00e2nca vremii<\/i>, Salba clipelor.<\/i><\/p>\n
S-a stins din via\u0163\u0103 la 8 iunie 1938, la Bucure\u015fti, \u00een timpul unei sesiuni de examene. Ultima \u00eensemnare olograf\u0103 este un anun\u021b scris studen\u021bilor prin care le comunica faptul c\u0103 examenul oral de filologie romanic\u0103 \u201ese va \u021bine vineri 10 iunie, de la 5-7\u201d. \u00cen acea zi, \u00eens\u0103, a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la Cimitirul Bellu.<\/p>\n
\u00cen perioada 1968-1985 a fost tip\u0103rit\u0103 opera lui O. Densusianu \u00eentr-o edi\u021bie critic\u0103, sub \u00eengrijirea lingvi\u0219tilor Boris Cazacu, V. Rusu \u015fi I. \u015eerb, \u00een 6 volume.<\/p>\n
\u00cen final, celor prezen\u021bi \u00een sal\u0103 le-au fost adresate \u00eentreb\u0103ri, r\u0103spunsurile corecte fiind recompensate cu premii const\u00e2nd \u00een diplome \u0219i c\u0103r\u021bi oferite de Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva.<\/p>\n
In memoriam Ovid Densusianu<\/i> a fost genericul sub care, \u00een data de 17 decembrie, a avut loc o manifestare comemorativ\u0103 prilejuit\u0103 de \u00eemplinirea a 140 de ani de la na\u0219tere \u0219i a 75 de ani de la moartea marelui lingvist rom\u00e2n Ovid Densusianu, al c\u0103rui nume biblioteca noastr\u0103 \u00eel poart\u0103 cu cinste.<\/p>\n
Cu aceast\u0103 ocazie au fost aduse \u00een aten\u021bie aspecte din via\u021ba \u0219i activitatea acestui savant, lingvist de renume, cu r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci pe plaiurile \u021a\u0103rii Ha\u021begului.<\/p>\n
Despre patronul spiritual al Bibliotecii Jude\u021bene \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva a vorbit cu m\u00e2ndrie managerul bibliotecii, Ioan Sebastian Bara, care a f\u0103cut o prezentare biografic\u0103 a acestuia, urmat de doctorul \u00een istorie Ioachim Laz\u0103r, care a vorbit de familia Densu\u0219ienilor \u0219i contribu\u021bia acestora la dezvoltarea culturii rom\u00e2ne, iar despre cultura popular\u0103 \u00een opera lui Ovid Densusianu a vorbit etnologul Marcel Lapte\u0219.<\/p>\n
Fiu al lui Aron Densu\u0219ianu \u0219i al Elenei Circa, Ovid Densusianu s-a n\u0103scut la 29 decembrie 1873, la F\u0103g\u0103ra\u015f. Pe linie patern\u0103 descinde din cunoscuta familie a Densu\u015fienilor, care-\u015fi au ob\u00e2r\u015fia \u00een localitatea Densu\u015f din \u0162ara Ha\u0163egului.<\/p>\n
Urmeaz\u0103 \u015fcoala primar\u0103 \u00een Satul-Lung, apoi la F\u0103g\u0103ra\u015f \u015fi Bra\u015fov. Dup\u0103 studiile secundare la Liceul Na\u0163ional \u015fi la Institutele Unite din Ia\u015fi, \u00ee\u0219i ia bacalaureatul \u00een 1890. Urmeaz\u0103 Facultatea de Litere din Ia\u015fi, av\u00e2ndu-i ca profesori, printre al\u0163ii, pe Al. Philippide \u015fi Al. Xenopol. \u00cen anul 1892 \u00ee\u015fi ia licen\u0163a Magna cum laude <\/i>cu lucr\u0103rile Studiu comparativ \u00eentre epopeea greac\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103<\/i> \u0219i Ilustrando Quintiliani sententia, satira tota nostra est<\/i>.<\/p>\n
\u00a0<\/i>Este apoi profesor de liceu la Boto\u015fani \u015fi Foc\u015fani (1892-1893). Va face studii de specializare \u00een Germania, la Berlin, \u015fi la Paris, cu mari oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 ai vremii. \u00cen 1895 public\u0103 primul volum, rezultat al unor asidue cercet\u0103ri lingvistice: Alitera\u0163iunea \u00een limbile romanice; Rotacismul \u00een dialectul istrian<\/i> (1897). \u00cen 1896, \u00ee\u015fi ia diploma la \u0218coala de \u00cenalte Studii de la Paris, apoi devine doctor \u00een filologie, tot la Paris, cu o tez\u0103 despre literatura francez\u0103 medieval\u0103. \u00centors \u00een \u0163ar\u0103, este profesor suplinitor la Catedra de Istorie a Limbii \u015fi Literaturii Rom\u00e2ne a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti.<\/p>\n
Public\u0103 la Paris monumentala lucrare Istoria limbii rom\u00e2ne<\/i> (\u00een limba francez\u0103): Vol.1 (1901); Vol. 2 (1938). \u00cen \u021bar\u0103, devine profesor universitar \u015fi \u015feful catedrei de Filologie Romanic\u0103, post pe care \u00eel va ocupa p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 a vie\u021bii, \u00een 1938. La 30 martie 1903 devine membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, iar la 15 octombrie 1918 devine membru activ al prestigiosului for \u0219tiin\u021bific, rostind discursul de recep\u0163ie despre Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea.<\/p>\n
\u00cempreun\u0103 cu lingvistul I. A. Candrea va \u00eenfiin\u021ba, \u00een 1905, Societatea Filologic\u0103 Rom\u00e2n\u0103. \u00cempreun\u0103 cu I. A. Candrea, redacteaz\u0103 un Dic\u0163ionar etimologic al limbii rom\u00e2ne<\/i> (1907-1914), r\u0103mas neterminat \u0219i, tot \u00eempreun\u0103 cu acest savant, \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 la Bucure\u015fti Institutul de Filologie \u015fi Folclor (1914). Publica\u021biile acestui institut le va inaugura cu monumentala sa lucrare monografic\u0103 intitulat\u0103 Graiul din \u021aara Ha\u021begului<\/i> (1915).<\/p>\n
Preocup\u0103rile publicistice se concretizeaz\u0103 \u00een activitatea pe care o desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een comitetul de redac\u0163ie al revistei S\u0103m\u0103n\u0103torul<\/i> (1903), \u00een editarea, la Paris, a revistei Romania<\/i> \u0219i, \u00een mod deosebit, prin \u00eenfiin\u021barea revistelor Grai \u015fi suflet<\/i> (1923-1938) \u0219i Via\u0163a Nou\u0103<\/i>, (1905-1925), reviste al c\u0103ror suflet a fost Ovid Densusianu.<\/p>\n
S-a preocupat de folclorul rom\u00e2n, de culegerea \u0219i cercetarea acestuia chiar de la surs\u0103, activitate materializat\u0103 \u00een culegerea de texte dialectale adunate \u00een volumul Graiul nostru<\/i>, peste 800 de texte din toate p\u0103r\u021bile locuite de rom\u00e2ni, considerat\u0103 de el \u201eo icoan\u0103 a graiului nostru.\u201d<\/p>\n
\u00cen 1920, \u00eei apare lucrarea Flori alese din c\u00e2ntecele poporului,<\/i> apoi lucrarea \u00een trei volume, Literatura rom\u00e2n\u0103 modern\u0103<\/i> (1920-1923), urmat\u0103 de Via\u0163a p\u0103storeasc\u0103 \u00een poezia noastr\u0103 popular\u0103<\/i> (1922-1923; 2 volume), un studiu despre oglindirea p\u0103storitului \u00een lirica popular\u0103 \u015fi \u00een balada Miori\u0163a<\/i>. Din 1924, este membru al Societ\u0103\u0163ii de Lingvistic\u0103 din Paris (1924). Ini\u0163iaz\u0103 convocarea primului Congres al filologilor rom\u00e2ni (13-15 aprilie 1925), unde prezint\u0103 comunicarea Vorbirea popular\u0103 din puncte nou\u0103 de vedere<\/i>.<\/p>\n
Ovid Densusianu a avut \u0219i preocup\u0103ri literare, fiind atras de curentul simbolist. Astfel, sub pseudonimul \u201eErvin\u201d public\u0103 mai multe plachete de versuri, c\u0103rora li se adaug\u0103 c\u00e2teva \u00eencerc\u0103ri dramatice \u00een versuri: Limanuri albe<\/i>, Heroica<\/i>, Sub st\u00e2nca vremii<\/i>, Salba clipelor.<\/i><\/p>\n
S-a stins din via\u0163\u0103 la 8 iunie 1938, la Bucure\u015fti, \u00een timpul unei sesiuni de examene. Ultima \u00eensemnare olograf\u0103 este un anun\u021b scris studen\u021bilor prin care le comunica faptul c\u0103 examenul oral de filologie romanic\u0103 \u201ese va \u021bine vineri 10 iunie, de la 5-7\u201d. \u00cen acea zi, \u00eens\u0103, a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la Cimitirul Bellu.<\/p>\n
\u00cen perioada 1968-1985 a fost tip\u0103rit\u0103 opera lui O. Densusianu \u00eentr-o edi\u021bie critic\u0103, sub \u00eengrijirea lingvi\u0219tilor Boris Cazacu, V. Rusu \u015fi I. \u015eerb, \u00een 6 volume.<\/p>\n
\u00cen final, celor prezen\u021bi \u00een sal\u0103 le-au fost adresate \u00eentreb\u0103ri, r\u0103spunsurile corecte fiind recompensate cu premii const\u00e2nd \u00een diplome \u0219i c\u0103r\u021bi oferite de Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eOvid Densusianu\u201d Hunedoara-Deva.<\/p>\n
Ioan Sebastian Bara<\/p>\n\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In memoriam Ovid Densusianu a fost genericul sub care, \u00een data de 17 decembrie, a avut loc o manifestare comemorativ\u0103 prilejuit\u0103 de \u00eemplinirea a 140 de ani de la na\u0219tere \u0219i a 75 de ani de la moartea marelui lingvist rom\u00e2n Ovid Densusianu, al c\u0103rui nume biblioteca noastr\u0103 \u00eel poart\u0103 cu cinste. Cu aceast\u0103 ocazie […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-1473","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-stiri"],"jetpack_publicize_connections":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1473","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1473"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1473\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15787,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1473\/revisions\/15787"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1473"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1473"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.bibliotecadeva.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1473"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}