-
Trofeul Micului Cititor, ediția 2018
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului
Județean Hunedoara, a organizat în ultima zi a lunii mai 2018 manifestarea cultural-educativă „Trofeul Micului Cititor”, dedicată Zilei Internaționale a Copilului.Începând cu acest an, concepția care a stat la baza organizării acestui eveniment a pornit de la dorința noastră de a atrage spre lectură un număr cât mai mare de copii, de la cele mai fragede vârste, de a le cultiva și menține gustul pentru citit.
Criteriul care a determinat decernarea premiilor, a trofeelor micilor cititori, a fost fidelitatea acestora față de bibliotecă, fidelitate exprimată în numărul de împrumuturi de carte și alte materiale de bibliotecă, numărul de participări la activitățile bibliotecii etc. Am hotărât să-i premiem pe acei mici prieteni ai bibliotecii care ne-au trecut pragul de cele mai multe ori, care s-au arătat a fi cei mai interesați de cărți, care au fost în permanență în legătură cu Secția de Împrumut Carte pentru Copii a bibliotecii. Am avut, astfel, convingerea că, cu cât au frecventat mai des biblioteca, cu atât au citit mai mult, iar acest lucru este demn de toată lauda și trebuie premiat, acești copii fiind câștigătorii Trofeului Micului Cititor, ediția 2018.
Prin acordarea acestui premiu am dorit să ne apropiem și mai mult de cei mai tineri prieteni ai noștri, am dorit ca ei să simtă instituția noastră ca pe un spațiu cald, primitor, cu oameni plini de suflet, gata oricând să le recomande o carte, un autor, să le vorbească despre viața cărților.
Pornind de la aceste gânduri, am selectat acei tineri cititori care s-au dovedit a fi cei mai buni prieteni ai cărții, ai cititului. Au fost, astfel, decernate „trofeele”: trei premii și două mențiuni care i-au recompensat pe cei mai fideli mici prieteni ai Bibliotecii.
Locul I
Dalma Johanna Orban – Liceul Teoretic „Téglas Gábor” Deva
Locul II
Călina Teodora Ciobanu – Colegiul Naţional Pedagogic „Regina Maria” DevaLocul III
Tudor Mihai Blidar – Colegiul Naţional Pedagogic „Regina Maria” DevaMențiune
Alexandra Furdui – Colegiul Național „Decebal” DevaMențiune
Alexandra Ioana Bolea – Colegiul Național „Decebal” Deva
Evenimentul a fost așteptat cu mare emoție de noi, de copii și de cadrele didactice care i-au îndrumat. În deschidere, am avut bucuria să asistăm la un reușit spectacol purtând titlul „1000 de povești”, o producție a Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroșani, jucat în premieră la Deva și creat special de către actorii din Petroșani pentru întâlnirea de la Deva cu micii cititori. Actorii și publicul au fost cuprinși de aceeași emoție și bucurie prilejuite de această adevărată călătorie în minunata lume a basmelor și poveștilor. Aplauzele celor prezenți au răsplătit cu recunoștință arta și strădania actorilor.
După înmânarea trofeelor pentru micii cititori, a urmat momentul mult așteptat: carnavalul copiilor, cu parada costumelor inspirate din basmele românești. S-au perindat prin fața noastră eroi din cele mai îndrăgite povești și basme românești, iar cele mai frumoase și mai originale costume au fost premiate.
Locul I – Darius Stanciu
Locul II – Ioana Crămescu
Locul III – Maya Elena Jula
Mențiune – Sebastian Andrei Oană
Mențiune – Cătălin Cucoranu
Premiul de originalitate – Elena Medina Păpădie
Premiul juriului – Sara Nedelcu
Nu i-am uitat nici pe profesorii și învățătorii care s-au ocupat zi de zi de acești copii, le-au recomandat cărți specifice vârstei și i-au îndrumat spre bibliotecă, iar pentru toate acestea, le-am oferit premii constând în diplome și cărți.
Trofeul Micului Cititor a devenit una dintre cele mai îndrăgite activități cultural-educative pe care micii noștri prieteni o așteaptă an de an.
Ioan Sebastian Bara
-
O jucărie pentru fiecare
Acum cinci ani, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a avut
inițiativa de a fi prezentă, în preajma zilei de 1 iunie, în colectivitățile de copii instituționalizați, copii care trăiesc în centrele de plasament din județul Hunedoara. Am pus la punct proiectul pe care l-am numit „O jucărie pentru fiecare”, proiect care dorește în primul rând să aducă bucurie în inimile copiilor lipsiți de căldura mediului familial, copii fără părinți sau aflați departe de ei. Grupul-țintă, cum este și firesc, este format din copiii care trăiesc în Centrul de plasament Brad, Centrul de plasament Orăștie, Centrul de plasament pentru copil cu handicap Hunedoara, Centrul de plasament pentru copil cu handicap Vulcan, Centrul de plasament Lupeni. Pentru toți acești copii am inițiat o amplă campanie de popularizare și de sensibilizare a opiniei publice, adresându-ne direct cu rugămintea ca oricine dorește să aducă la bibliotecă o jucărie, nouă sau veche, jucărie destinată acestor copii. Am pornit de la ideea că, oricât de bune ar fi condițiile materiale în care trăiesc, acești copii au nevoie, pe lângă hrană, îmbrăcăminte, cazare, și de un strop de bucurie, de un gest cald din partea noastră, a tuturor.Am făcut campania de popularizare pe toate canalele mass-media, prin afișe lipite în oraș, prin mediul virtual, prin comunicarea directă cu persoanele cunoscute.
Apelul nostru a avut un ecou impresionant și, în foarte scurtă vreme, biblioteca a devenit depozitara unui imens număr de jucării: păpuși, mașinuțe, animale de pluș, jocuri, mingi etc. Toate aceste jucării au fost dovada limpede a faptului că oameni minunați, de toate vârstele, de toate preocupările, au răspuns cu generozitate apelului nostru și au dorit din tot sufletul să aducă bucurie copiilor, de ziua lor. Am înțeles, astfel, că niciun copil instituționalizat nu este uitat, că ei toți sunt copiii noștri de care trebuie să ne pese, cărora trebuie să le facem bucurii.Cu aceste gânduri, am pornit, plini de entuziasm și de afecțiune, într-o veritabilă caravană a jucăriilor către copiii aflați în centrele de plasament mai sus amintite.
Munca noastră a fost răsplătită din plin prin recunoștința și bucuria pe care le-am
citit în privirile micilor noștri prieteni, în zâmbetele și îmbrățișările de care am avut parte în fiecare instituție de ocrotire a copilului unde a poposit caravana noastră. „O jucărie pentru fiecare” s-a dovedit a fi un proiect viu, de suflet, pe care noi l-am inițiat și pe care îl desfășurăm an de an din toată inima, cu mult drag pentru copiii care n-au avut șansa de a crește într-o familie. Acești copii trebuie să simtă, și cu siguranță simt asta, că nu sunt abandonați, că deși nu au părinții lângă ei, nu sunt singuri și sunt înconjurați de afecțiune.Le mulțumim celor care au adus jucării de la copiii, de la nepoții lor, sau le-au cumpărat special pentru această acțiune, numărul acestor oameni generoși este tot mai mare și acest lucru nu poate decât să ne bucure.
Ioan Sebastian Bara
-
Tinerețea poeziei
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 17
mai 2018, la Salle d’Or din incinta Deva Mall, lansarea primului volum de versuri al tinerei Teodora Larisa Petruț, elevă în clasa a X-a a Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva.Denumit, nu întâmplător, „Explozia sufletului”, volumul cuprinde poezii ce dezvăluie tainele unui suflet tânăr, plin de speranțe și visuri adolescentine. Toate aceste visuri sunt transpuse în poezii delicate, care ne merg direct la suflet și care, în final, creionează portretul autoarei, cu întrebările și frământările ei. Nimic nu îi este străin tinerei poete, nici dragostea, nici natura, nici patria, nici credința, nici chipul mamei, nici lumea satului, toate se îngemănează și compun acest volum în care fiecare poezie este o mărturie a autoarei, o confesiune sinceră pe care o face cititorilor, prietenilor ei.
Pe bună dreptate, prefațatoarea volumului, poeta populară Ileana Cornelia Neaga, observă că „pozitivitatea și maturitatea ce răzbat din poezii ne duc cu gândul la un om în toată puterea cuvântului, și nu la o adolescentă.”
Ne bucură fiecare lansare de carte pe care o organizăm, dar bucuria noastră este mult mai mare atunci când asistăm la debutul unui tânăr. Asta înseamnă că tinerii scriitori preiau ștafeta înaintașilor, că literatura nu moare, că ea trece în condeiele tinere ale atâtor talente pe care le avem.
Teodora Larisa Petruț merită toate felicitările noastre, dar la fel de justificate sunt și felicitările adresate doamnelor și domnilor profesori de la Liceul de Artă „Sigismund Toduță” care au îndrumat, au sfătuit și au fost alături de această tânără, încurajând-o să-și urmeze visul, să-și cultive talentul. De fapt, e vorba de talente, mai precis, pentru că Teodora Larisa Petruț este la fel de bună la desen și la
interpretarea unor piese de muzică ușoară și populară. Cu aceste premise, tânăra poetă care bate acum la porțile afirmării are toate șansele să devină un artist complet, dotat cu har și talent.
Poeziile din volumul de debut ne fac cunoștință cu o poetă sensibilă, plină de un entuziasm debordant, cu vise și speranțe, cu întrebări și căutări despre dragoste, despre sensul vieții, despre fericire. Nu lipsesc calde portretizări ale unor personaje dragi sufletului ei din lumea satului de care se apropie cu nesfârșită căldură și afecțiune.
Fiecare debut literar pe care îl organizăm este pentru noi, Biblioteca Județeană, un prilej de bucurie și satisfacție. Bucuria și satisfacția sunt, însă, cu totul speciale atunci când la porțile afirmării literare bate un tânăr, un adolescent. Teodora Larisa Petruț este o tânără care promite, un talent poetic în plină afirmare, a cărei semnătură o vom afla, cu siguranță, pe multe volume de acum înainte.
La final, tânăra poetă a oferit autografe celor prezenți.
Ioan Sebastian Bara
-
Confluenţa artelor – poezie, muzică, imagine
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului
Județean Hunedoara, a organizat în ziua de 9 mai 2018, în eleganta ambianţă oferită de Salle dʼOr din incinta Deva Mall, un spectacol de muzică și poezie desfășurat sub genericul „Versul și cântecul, oglinda sufletului românesc”, al cărui moment central a fost întâlnirea cu poeta Paulina Popa. Cu acest prilej, îndrăgita poetă şi-a lansat volumele de poezie apărute sub denumirea „Trilogia oglinzii”: „Urcarea undelor”, „Orașul din cer” și „Iarna îngerului”, toate apărute la Casa de Editură EMIA din Deva.
Paulina Popa este una dintre cele mai reputate voci ale liricii hunedorene, apreciată de peste patru decenii de cei mai importanți critici literari din România. Încă de la debutul în viața literară, Paulina Popa a dovedit un har poetic indiscutabil, un registru liric cu totul aparte și o impresionantă capacitate de a comunica prin imagini poetice de mare efect. Autoare a zeci de volume de poezie, unele traduse și în alte limbi, Paulina Popa și-a îmbogățit și rafinat, de la un volum la altul, registrul poetic și arta de a transpune idei în limbajul poeziei.Trilogia care s-a lansat cuprinde poezii cu o arie tematică vastă, de la poezie de dragoste și religioasă la versuri inspirate din realitatea socială actuală, poemele curgând parcă unul din altul grație unui artificiu inspirat la care a recurs poeta: ultimul vers al fiecărei poezii devine primul vers al poeziei următoare. Astfel, volumele par a fi un veritabil flux poetic cu un efect estetic special.
Puse sub semnul unor versete din Vechiul Testament, poemele din trilogie „se întemeiază pe cele trei repere creștine – Iubire, Credință, Speranță – printre care s-a insinuat mereu (…) Îndoiala și Ispita lăturalnicelor cărări de care nu te poți apăra decât căutând adevărul aflat în adâncurile limpezi ale oglinzii care-ți înapoiază propriul chip așa cum este”, cum remarcă scriitorul Radu Ciobanu pe coperta a IV-a a ultimului volum al trilogiei.Despre poezia Paulinei Popa au avut cuvinte de laudă, de-a lungul celor cinci decenii de activitate scriitoricească, nume importante ale literaturii și criticii literare românești, de la Radu Ciobanu și Dumitru Hurubă, la Constantin Cubleșan și Romul Munteanu, de la Eugen Evu la Adrian Alui Gheorghe și mulți alții. Ne bucurăm de fiecare dată când pe rafturile bibliotecii noastre, dar și în bibliotecile cititorilor mai poate fi așezat un nou volum semnat Paulina Popa.
Cu siguranță, și această trilogie va oferi satisfacții deosebite celor ce gustă poezia de bună calitate pentru că volumele cuprind poezii cu o tematică extrem de diversă, de la iubire și credință la viața de zi cu zi, cu o simbolistică subtilă, toate trecute prin filtrul poetic sensibil al autoarei. Poeziile au o curgere continuă, este un flux poetic generat de faptul că poeta începe fiecare poezie cu ultimul vers al poeziei ce o precede, iar efectul este unul de comuniune perfectă dintre poet și cititor.
Simbolul oglinzii, un simbol ce a preocupat poeți și filozofi încă din Antichitate, este fructificat de poetă în versuri de mare finețe, cu un puternic substrat filozofic și religios. Așa cum remarcă scriitorul Radu Ciobanu, în opera poetică a Paulinei Popa, „trilogia oglinzii a devenit astfel (…) oglinda propriului destin în care existența și arta au rămas inseparabile”.
Cei prezenți la acest eveniment special au avut ocazia să admire şi o expoziție de
fotografii denumită „Petrecerea vegetală”, seara încheindu-se cu un recital muzical susținut de îndrăgita artistă Ana Almășana Ciontea, care cu frumusețea cântecului românesc, măiestru interpretat, a făcut ca melosul popular hunedorean să se îngemăneze cu poezia Paulinei Popa. Publicul, cum e și firesc, a fost impresionat de melodiile pe care artista le-a interpretat cu suflet, cu emoție și cu un deosebit talent.La final a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către poeta Paulina Popa.
Ioan Sebastian Bara
-
Suflet în sufletul neamului său
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului
Județean Hunedoara, a marcat la începutul lunii mai împlinirea unui secol de la plecarea din această lume a îndrăgitului poet George Coşbuc. La Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a fost organizată o manifestare cultural-educativă dedicată acestei comemorări, printr-o prezentare amplă și bine documentată a vieţii şi operei poetului.George Coșbuc este una dintre cele mai vii și mai înflăcărate voci ale liricii românești, personalitate de frunte a culturii române care a părăsit această lume în urmă cu exact
o sută de ani, la 9 mai 1918. În anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri era imposibil să nu ne amintim de marele patriot care a fost George Coșbuc, de versurile sale care au pătruns în sufletele a zeci de generații, versuri care i-au însoțit pe români din copilărie până în ultima zi a vieții. Poeziile lui George Coșbuc – fie ele de dragoste, fie cele patriotice – au o muzicalitate și o armonie care le fac îndrăgite, accesibile, spunând în cuvinte tot ceea ce fiecare om ar dori să exprime. Întreaga creație poetică a lui George Coșbuc este străbătută de un puternic fior patriotic, de dragoste pentru popor, pentru pământul românesc, pentru istoria noastră. De peste un secol, poeziile lui George Coșbuc fac parte din comoara noastră culturală, versurile lui le cunoaștem toți, la fel și îndrăgitele cântece compuse pe aceste versuri. Puțini sunt acei români cărora să nu le tresară inima auzind cântece ca „Numai una”, „La oglindă”, la fel cum puțini sunt cei care nu se emoționează citind versurile celui care a fost „suflet în sufletul neamului” său românesc.George Coșbuc n-a avut fericirea să vadă România întregită, soarta a fost nemiloasă cu el, iar firul vieții i s-a frânt la 9 mai 1918, cu șase luni înainte de făurirea Marii Uniri. Marele istoric Nicolae Iorga a consemnat cum nu se poate mai bine acest adevăr trist: „Cel ce a cântat toate vitejiile neamului, de la Gelu al legendei până la dorobanții din 77, moare fără să fi văzut cu ochii sub steag pe aceia cari au onorat din nou sfântul drapel al țării.
Să lăsăm ca asupra frunții lui palide, acum liniștite, să cadă o umbră mângâietoare a depărtatului tricolor nevăzut.”
De aceea, am considerat că avem datoria patriotică de a evoca figura acestui poet drag inimilor noastre în anul Centenarului Marii Uniri.
Poeziile sale vor trece și de aici înainte din generație în generație ca o veritabilă ștafetă a dragostei de țară, a dragostei pentru istoria noastră, pentru minunatele noastre locuri, pentru sufletul românesc atât de bine zugrăvit de poet.
Iar aici, la Deva, atunci când trecem prin parcul Cetății, să citim cu emoţie aceste versuri ale lui George Coșbuc din poezia „Graiul neamului”, de pe postamentul statuii lui Decebal și să ne plecăm o clipă frunțile în memoria acestui îndrăgit poet al românilor:
Dar nestrămutați strămoșii
Tot cu arma-n mâini au stat:
Au văzut și munți de oase,
Și de sânge râuri roșii,
Dar din țara lor nu-i scoase
Nici potop și nici furtună.
Ca de obicei, la finalul prezentării au fost adresate publicului întrebări despre viața și opera lui George Coșbuc, cei care au oferit răspunsuri corecte fiind recompensați cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.
Ioan Sebastian Bara
-
Mariana Pândaru și vocația prozei
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 26
aprilie 2018, la Sala de Lectură, un eveniment cultural de înaltă ținută prilejuit de lansarea volumului de proză scurtă „Om în intersecție”, semnat de scriitoarea și editoarea Mariana PÂNDARU, personalitate bine cunoscută a vieții culturale hunedorene.Numele Marianei Pândaru este foarte familiar iubitorilor de literatură din judeţ, în special iubitorilor de poezie. De aproape patru decenii, de la debutul în revista Tribuna, din 1974, Mariana Pândaru s-a dedicat literaturii şi a oferit cititorilor volume valoroase de poezie (Dincolo de râu, câmpia – 1987, Salt mortal – 1992, Ferigi înzăpezite – 1996, Lacrima de ambră – 1998 etc.), interviuri, note de drum (Parisul din inima mea, 2001), pentru a aminti doar câteva titluri. Mariana Pândaru a fost și a rămas o prezenţă activă în publicistica hunedoreană de după 1989, numele ei fiind legat de publicații precum Călăuza, Constelaţia dragonului, devenită ulterior Ardealul literar şi artistic, acum Ardealul literar. În paginile acestor publicaţii a oferit cu generozitate spaţiu pentru debutul unor tinere talente, dar şi pentru semnături de prestigiu ale vieţii literare româneşti.
Editurile pe care le-a înființat și acum le conduce – Călăuza v.b. şi DaniMar – au trimis pe piaţa de carte lucrări de valoare din aproape toate domeniile: poezie, proză, memorialistică, eseuri, note de drum etc.
După ce a publicat volume de note de drum, volume de interviuri, de data aceasta Mariana Pândaru a pășit pe terenul prozei scurte, iar pașii pe care i-a făcut sunt plini de siguranță, fără ezitări, pași care duc spre conturarea unei prozatoare de o mare forță epică. Volumul „Om în intersecție” cuprinde un număr de 22 de povestiri scrise cu un acut simț al observației, cu o forță epică ce pune în lumină calități certe de prozatoare. Așa cum, pe bună dreptate remarcă scriitorul Liviu Ioan Stoiciu, 
Mariana Pândaru este o scriitoare „de un profesionalism cert”. Spiritul de observație, capacitatea de a crea tipologii, cunoașterea perfectă a psihologiei umane i-au permis autoarei să scrie scurte povestiri în care personajele sunt bine conturate, cu trăiri pe care prozatoarea le pune parcă sub lupă și descifrează orice meandră sufletească. Este dovada unui talent literar cu totul special, este dovada incontestabilă că Mariana Pândaru se înscrie pe drept cuvânt în pleiada prozatorilor români de valoare.
De fiecare dată, întâlnirile noastre cu Mariana Pândaru reprezintă nu doar întâlnirea cu un scriitor de mare talent, ci și întâlnirea cu o bună și dragă prietenă a bibliotecii care ne este mereu aproape, cu căldura, delicatețea și prietenia sinceră pe care, la rândul ei, ne-o poartă. Cuvintele sunt insuficiente să-i mulțumim Marianei Pândaru pentru tot ceea ce a făcut pentru cultura hunedoreană, pentru faptul că a fost și este mereu alături de noi la activitățile culturale pe care le organizăm, pentru că între noi s-a înfiripat o prietenie ce devine pe zi ce trece mai trainică.Până acum, am spus mereu că Mariana Pândaru are poezia în sânge, că scrie poezie așa cum respiră. Acum, însă, putem să adăugăm acestor afirmații și constatarea că Mariana Pândaru scrie proză cu aceeași ușurință cu care izvodește imagini poetice.
I-am mulțumit Marianei Pândaru pentru această nouă carte pe care o vom dărui, la rândul nostru, cititorilor bibliotecii noastre, celor care îndrăgesc creația distinsei scriitoare și îi așteaptă cu nerăbdare noile volume. Cei care iubesc scrisul Marianei Pândaru, cei care îi cunosc activitatea literară, de animator cultural, au avut bucuria să-i fie aproape cu prilejul acestei lansări de carte.
La finalul lansării, autoarea a oferit doritorilor autografe.
Ioan Sebastian Bara
-
Despre soarta cărților…
Pe agenda Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva s-a aflat, în
ziua de 19 aprilie 2018, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă la care au fost invitați toți cei care iubesc cărțile și lectura, în mod deosebit tinerii. Și de această dată, a fost ales spre prezentare un subiect incitant, care a stârnit interesul celor prezenți: „Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor – Cărțile interzise”. Am pornit de la ideea că este un subiect destul de puțin cunoscut de public și, de aceea, prezentarea a făcut o trecere în revistă a principalelor cauze care au dus la interzicerea unor cărți și au fost 
prezentate cele mai cunoscute cazuri de cărți interzise și de autori interziși de-a lungul istoriei. Cuvântul tipărit a avut de la bun început o putere extraordinară, o forță de influențare a vieții și gândirii a mii de oameni, iar acest lucru nu i-a lăsat indiferenți pe cei care aveau puterea, fie că vorbim de Biserică, fie despre puterea politică. Primele cărți au fost interzise de Biserica Catolică în perioada Inchiziției, în secolul XVI, prin temutul „Index al cărților interzise” (Index librorum prohibitorum), de unde și originea expresiei „a pune la index”. Această listă, acest index al cărților interzise, s-a reînnoit mereu și s-a publicat până în anul 1948, iar scrierile unor mari personalități ale culturii și științei, de la Denis Diderot și Voltaire până la Simone de Beauvoir și Ferdinand Céline, au fost trecute pe „lista neagră” a cărților interzise.Biserica Catolică a interzis cărți care tratau originea Universului, teoria heliocentrică, scrise de Galileo Galilei și Giordano Bruno, sau cărțile lui Martin Luther și Jean Calvin, care combăteau dogmele catolice, și exemplele nu se opresc aici. Secolul XX a fost martorul unor atitudini de maximă intoleranță față de autorii
socotiți că încalcă dogme politice, atât în țările occidentale, cât și în URSS și țările satelite. Astfel, au fost interziși autori renumiți ca Erich Maria Remarque, Erich Kästner, Thomas Mann, Klaus Mann, Alfred Döblin (în Germania nazistă), cât și Boris Pasternak, Alexandr Soljenițîn, George Orwell, Margaret Mitchell etc.
De asemenea, în regimul comunist, de îndată ce un scriitor emigra în Occident, cărțile lui erau interzise. Este cazul unor scriitori ca Ivan Bunin, Evgheni Zamiatin, Vladimir Nabokov, iar în România, Petru Dumitriu, Norman Manea, Petre Popescu, Ioana Crăciunescu, Nicolae Balotă, Nina Cassian, Gabriela Melinescu, Herta Müller etc. Mari nume ale culturii române au fost ținute în umbră de regimul totalitar: Mircea Eliade, Emil Cioran sau Vintilă Horia fiind doar câteva dintre ele. Pe lângă considerentele politice de interzicere a unor cărți, au existat și cărți care au fost interzise pentru că erau considerate obscene, libertine, excesiv de erotice. A fost cazul unor cărți devenite capodopere, începând cu câteva poezii de Charles Baudelaire și „Doamna Bovary” a lui Gustave Flaubert, în secolul XIX, și continuând cu celebrele romane ale secolului XX ca „Amantul doamnei Chatterley” de H. D. Lawrence, „Lolita” de Vladimir Nabokov, „Ulise” de James Joyce, romanele „Tropicul Racului” și „Tropicul Capricornului” ale lui Henry Miller.Cărțile, însă, au viața lor, au puterea extraordinară de a rezista tuturor vicisitudinilor pe care le trăiesc ele sau autorii lor. Pentru că timpul a fost și va rămâne întotdeauna judecătorul suprem, cel care, în ciuda celei mai sălbatice represiuni și a celei mai stricte interziceri, va hotărî ce carte este valoroasă și rezistă timpului, ce scriitor este înzestrat cu talent și se înscrie în galeria marilor scriitori ai lumii. Indiferent de rațiunile care au stat la baza interzicerii unor cărți sau autori, cititorii au reușit, în toate epocile, să „dejoace” intențiile cenzurii, astfel că majoritatea cărților interzise au ajuns, în cele din urmă, în mâinile iubitorilor de carte. Toate acestea au fost amplu prezentate în fața publicului, scopul prezentării fiind acela de a aduce în fața tinerilor informații pe care, poate, nu le află la orele de clasă.
În final, ca de obicei, au fost adresate întrebări publicului din sală, cei care au răspuns corect fiind răsplătiți cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.
Ioan Sebastian Bara
-
Valeriu Butulescu – Perenitatea aforismului
Marile personalități ale județului Hunedoara, în orice domeniu s-au afirmat, se află
în permanență în atenția Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva care, la împlinirea unor frumoase vârste, le oferă o biobibliografie realizată cu profesionalism, cu migală, dar și cu un puternic sentiment de prețuire. Ne bucurăm permanent de sprijinul generos al Consiliului Județean Hunedoara, astfel încât activitatea noastră se poate ridica la cote tot mai înalte.
Una dintre personalitățile marcante ale județului Hunedoara, personalitate căreia biblioteca noastră i-a realizat o biobibliografie, este scriitorul Valeriu Butulescu, nume binecunoscut de către iubitorii de cultură din județ și din țară. Astfel, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 16 aprilie 2018, în Sala de Marmură a Primăriei Municipiului Petroșani, un eveniment cultural prilejuit de sărbătorirea poetului, traducătorului, publicistului Valeriu Butulescu la împlinirea a 65 de ani.Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani!” împreună cu Corala „Sargeția”, sub bagheta dirijorului Nicolae Icobescu, care la finalul evenimentului a susținut un moment muzical.
În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat domnului Valeriu Butulescu o Diplomă de Excelență pentru întreaga sa creație și activitate literară.
Cu acest prilej, Biblioteca Județeană i-a dăruit biobibliografia cu titlul „Valeriu Butulescu – Perenitatea aforismului”. Această biobibliografie oferă în detaliu cele mai importante informații legate de viața și creația literară a scriitorului, aprecierile de care se bucură opera sa în țară și în lume.
Nume binecunoscut în literatura română contemporană, Valeriu Butulescu este unul dintre cei mai importanți autori de aforisme din România și autorul român tradus în peste 50 de limbi, jucând rolul unui adevărat ambasador al României. Este o realizare impresionantă cu care se mândrește, pe bună dreptate, și cu care ne mândrim și noi, cititorii săi.
Aceste aforisme semnate Valeriu Butulescu se bucură de aprecierea unor nume sonore ale criticii literare, de la Alex. Ștefănescu la Cornel Moraru, de la Radu Ciobanu la Adrian Păunescu, de la Daniela Crăsnaru la Dumitru Hurubă și înșiruirea nu se oprește aici. La aceștia trebuie să adăugăm și zeci de nume de critici literari și scriitori din țările în care volumele lui Valeriu Butulescu s-au bucurat de un mare succes.
Ca autor de aforisme, dar și ca dramaturg și traducător, Valeriu Butulescu și-a atras aprecierea colegilor de breaslă și a criticilor literari, precum și admirația unui public avid de texte de bună calitate care să vină cu răspunsuri la numeroasele întrebări pe care ni le adresează viața în fiecare zi. Valeriu Butulescu știe să pătrundă în sufletul fiecărui cititor, știe să descifreze înțelesurile ascunse ale cuvintelor pe care le mânuiește cu o măiestrie demnă de toată admirația.
Este un spirit veșnic iscoditor, observator lucid și atent al peisajului cultural, social și politic al țării, adevărat intelectual care își pune întrebări legate de realitatea înconjurătoare și caută în permanență răspunsuri, soluții.
Acest moment aniversar ne-a oferit prilejul să-l felicităm din tot sufletul pe scriitorul Valeriu Butulescu și să-i dorim încă mulți ani dăruiți culturii.
Ioan Sebastian Bara
-
Un nume nou în lirica hunedoreană
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat, la începutul
lunii aprilie, în Sala de Lectură a Bibliotecii o seară de poezie prilejuită de lansarea volumului de versuri intitulat „Esență…”, semnat de Adriana Vlad. Este volumul de debut al autoarei, profesoară de limba și literatură română la Colegiul Național Sportiv „Cetate” din Deva.Originară din Călan, Adriana Vlad a fost remarcată de regretatul poet Eugen Evu, care a selectat-o la cenaclul literar „Lucian Blaga” din Hunedoara. Până la absolvirea liceului, a obținut numeroase premii la fazele județeană și națională a Festivalului „Cântarea României”, iar după 1990 a colaborat cu poezii la ziarele locale „Oglinda” și „Cuvântul Liber”. Licențiată în Litere, cu un masterat în „Receptarea antichității greco-latine”, Adriana Vlad a rămas la fel de pasionată de poezie, în care găsește un refugiu și care îi oferă prilej de meditație.
Volumul de debut al Adrianei Vlad, „Esență…”, cuprinde poezii scrise cu o mare sensibilitate, pline de profunzime și de subtilitate. Ele pun în lumină frământările, întrebările pe care și le pune autoarea în legătură cu viața, cu iubirea, cu credința, cu familia, chiar cu peisajul politic actual. Cum mărturisește chiar autoarea, poeziile ei sunt „slove de aur ce-mbracă în miere Duhul sfânt”, iar aceste slove sunt căutate, migălite, cizelate și așezate în alcătuiri ce devin poezie. Înclinația spre meditație a autoarei este demonstrată și de prezența la sfârșitul majorității poeziilor a unui citat semnificativ din opera unor mari scriitori și gânditori români sau străini, sau proverbe ale unor popoare: de la Petrarca la Nichita Stănescu și Tudor Vianu, de la Anatole France la Tudor Mușatescu și alte nume.Toate poeziile Adrianei Vlad formează un univers liric complex, plin de culoare, cu imagini poetice inspirate, un univers ce pune în fața cititorului întrebări fără număr, întrebări tulburătoare ce își așteaptă răspunsul. Iar acest răspuns îl oferă poeta cu fiecare poezie pe care a scris-o, cu fiecare vers pornit din adâncul sufletului, care îi definește personalitatea lirică.
Este foarte important de subliniat faptul că, dascăl de limba și literatura română fiind, Adriana Vlad le insuflă elevilor ei dragostea pentru literatură, pentru lectură, chiar pentru încercări literare. Este un mare privilegiu pentru elevi să aibă drept dascăl o poetă, pentru că ea va ști să le sădească sensibilitate și simț al observației, îi va învăța să caute mereu refugiu în poezie, în literatură.
Am fost deosebit de bucuroși că am cunoscut un poet nou, suntem bucuroși că lirica hunedoreană este acum mai bogată, suntem siguri că iubitorii și cunoscătorii de poezie vor recunoaște în Adriana Vlad un poet adevărat, înzestrat cu talent și forță lirică.
Evenimentul cultural s-a încheiat cu o sesiune de autografe oferite de poetă iubitorilor de poezie care au venit la această lansare, precum și cu un moment artistic susținut de elevii Teodor și Serafim Barbu.
Ioan Sebastian Bara
-
Un tur virtual al Franței
Fidelă unei tradiții ce durează deja de 20 de ani, Biblioteca Județeană „Ovid
Densusianu” Hunedoara-Deva și-a invitat și în acest an prietenii să serbăm împreună Ziua Internațională a Francofoniei. Ca de obicei, am avut un public numeros format din tineri, elevi de la colegiile, liceele și școlile gimnaziale din Deva, dar ne-am bucurat și de prezența unor vechi prieteni ai bibliotecii.Anul acesta am marcat împlinirea a 48 de ani de când, la 20 martie 1970, la Niamey, capitala Nigerului, la inițiativa unor importanți șefi de stat în care limba franceză este limba de comunicare, a fost creată Organizația Internațională a Francofoniei. România, ca stat în care limba franceză este vorbită și înțeleasă de o mare parte a populației, a devenit membră cu drepturi depline a acestei organizații.
An de an, și în România, la 20 martie, instituțiile de cultură și de învățământ, de la teatre și școli, la muzee și instituții muzicale, organizează ample manifestări prin care se exprimă prețuirea și respectul față de tot ceea ce Franța și țările francofone au oferit omenirii. Chiar și în epoca actuală, epoca globalizării, a răspândirii și utilizării pe scară extrem de largă a limbii engleze, limba franceză rămâne ceea ce a fost dintotdeauna: o limbă iubită, studiată cu plăcere, o limbă a cărei frumusețe și bogăție nu încetează să-i fascineze pe tineri și vârstnici deopotrivă. Imaginea Franței în lume este percepută de mii de oameni ca fiind purtătoare a unor valori universale cu rădăcini în Epoca Luminilor și în principiile Revoluției Franceze.
Anul acesta, la Deva, Ziua Internațională a Francofoniei a fost marcată prin întâlnirea cu o celebră manifestare sportivă din Franța: Turul ciclist al Franței. Publicului prezent i s-a prezentat istoricul Turului Franței, cu informații despre cei mai cunoscuți câștigători ai tricoului galben și, cel mai important, au fost prezentate cele mai cunoscute localități și regiuni prin care vor trece rutierii la ediția din anul 2018 a Turului Franței: am pornit și noi, așa cum vor porni cicliștii, din fascinanta Bretagne, am ajuns la Chartres cu celebra mănăstire gotică, apoi la Arras (oraș înfrățit cu Deva), am trecut prin renumitele stațiuni montane din Alpi, am traversat minunata Provence și am ajuns la cetatea Carcassonne, apoi la mănăstirea Lourdes, cu Madona făcătoare de minuni, trecând prin Pirinei spre orașul Pau, locul de naștere al regelui Henric al IV-lea, turul imaginar terminându-se cu spectaculoasa intrare în Paris. A fost o atractivă călătorie imaginară prin Franța, s-a vorbit despre monumente și locuri demne de interes de pe traseul din acest an al Turului Franței.
Prezentarea a fost făcută de doamna Denisa Toma, colaboratoare a Bibliotecii Județene, împreună cu domnul Alin Bonța, pasionat ciclist, cel care a scris două extrem de interesante cărți despre călătoriile sale pe bicicletă în Munții Pirinei și în Corsica. El a oferit celor prezenți informații despre regulamentul Turului Franței și a prezentat un tricou galben autentic.Am dorit ca această călătorie, pe urmele Turului Franței, să le trezească interesul tinerilor, să-i facă să îndrăgească și să urmărească Turul Franței, dar să și încerce să afle cât mai multe despre locurile pitorești, celebre în lumea întreagă, pe unde trec acești sportivi excepționali.
În final, așa cum ne-am obișnuit deja publicul, au fost adresate întrebări din tema prezentată, iar cei care au urmărit cu atenție și interes expunerea și au dat răspunsurile corecte au fost răsplătiți cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.
Ioan Sebastian Bara
Toți pentru bibliotecă, biblioteca pentru toți!
