-
La pas prin Paris de Ziua Internațională a Francofoniei
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria și Centrul Cultural și de Creație al orașului Simeria, a organizat în ziua de 20 martie 2023, în primitoarea sală de conferințe a Parcului de Afaceri din Simeria, manifestarea cultural-educativă intitulată „La pas prin Paris” dedicată Zilei Internaționale a Francofoniei.
La 20 martie, milioane de oameni din lumea întreagă, din spațiul european, slav, arab, american sau asiatic își manifestă prin acțiuni culturale respectul și prețuirea față de limba franceză, față de cultura Franței.
Până nu demult, limba franceză putea fi considerată ca a doua limbă vorbită în România, o limbă studiată temeinic în licee și care oferea un important izvor de cunoaștere a Franței, a culturii, a istoriei, a vieții politice franceze. De altfel, România este cea mai importantă ţară francofonă din Europa Centrală şi de Est.
Anul acesta, activitatea organizată de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva sub denumirea „La pas prin Paris” a invitat publicul prezent în sală la o plimbare la pas prin centrul Parisului cu ajutorul unei succesiuni sugestive de imagini. Plimbarea propusă a început la Catedrala Notre Dame, la piața de flori din apropierea ei, s-a trecut pe Insula Saint-Louis, prin Place de la Concorde și bulevardul Champs-Élysées, și s-a încheiat la Arcul de Triumf din Place de l’Étoile. Au fost prezentate și celebrele muzee Luvru și Orsay, Cartierul Latin cu Universitatea Sorbona, Biblioteca Sainte Geneviève, cafenelele celebre și bulevardele boemei pariziene de pe malul stâng al Senei, Domul Invalizilor și Turnul Eiffel, toate acestea fiind și o invitație la lectură, la bibliotecă existând numerose cărți și materiale audio-video cu tematică „pariziană”.
Un loc special a fost rezervat marilor personalități ale culturii române care au trăit la Paris, de la Martha Bibescu și Elena Văcărescu la Constantin Brâncuși, Eugen Ionescu și Emil Cioran.
Scritorul Dumitru Tâlvescu, vechi și pasionat susținător al activităților bibliotecii și iubitor al culturii franceze, a recitat o poezie din creația lui Charles Baudelaire: Invitation au voyage.
În sală s-au aflat peste 200 de elevi de la Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria, care au urmărit cu interes prezentarea.
În finalul manifestării, celor prezenți în sală li s-au adresat întrebări pe marginea materialului urmărit, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu premii constând cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva.
Ioan Sebastian Bara
-
Bibliotecile anului 2022
Ne-am întâlnit astăzi pentru a răsplăti munca de un an a celor mai bune biblioteci municipale, orășenești și comunale, pentru a înmâna diplome și trofee, pentru a desemna bibliotecile anului 2022, un eveniment organizat de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara.
A fost o întâlnire de suflet, a fost revederea unei mari familii, o familie ai cărei membri au nobila profesiune de bibliotecar.
A fi bibliotecar nu este doar o profesie, ci este o chemare, o vocație pe care noi toți o îndeplinim cu drag, cu pasiune.
Toți bibliotecarii din județul Hunedoara au muncit serios în anul 2022, cu responsabilitate și devotament față de comunitatea pe care o servesc.
Nivelul de pregătire profesională a crescut de la un an la altul, toți au depus eforturi serioase pentru a face față provocărilor timpului pe care îl trăim: timpul tehnologiei tot mai avansate, atotputernice, cu care mereu trebuie să fim la curent. Cine nu poate să țină pasul cu tot ce presupune era digitalizării este nevoit să bată pasul pe loc.
Ca și până acum, criterii precum calitatea activității fiecărui bibliotecar, aptitudinile de bun organizator și comunicator, grija faţă de bibliotecă, capacitatea bibliotecarilor de a atrage cât mai mulţi cititori, spiritul de iniţiativă în organizarea unor acțiuni cât mai interesante și utile pentru locuitorii comunităţii locale în care funcționează biblioteca, gama cât mai variată de servicii oferite utilizatorilor bibliotecii, transmiterea de informații culturale pe paginile de socializare etc. au avut importanță în decernarea trofeelor pe anul 2022.
Chiar dacă premiile pe care le-au primit au doar valoare de simbol, acest simbol poate fi mai valoros decât un premiu în bani pentru că este un premiu care înseamnă respectul și prețuirea noastră față de munca pe care zi de zi o desfășoară.
Nu oricine are chemare către această profesiune care presupune o adevărată pasiune pentru carte, presupune priceperea de a comunica și de a interrelaționa cu cei care trec pragul bibliotecii, indiferent de vârstă. Este o artă să fii bibliotecar pentru că, dincolo de plăcerea de a munci în mijlocul cărților, trebuie să știi să atragi cititorii, trebuie să le oferi tot timpul informații, iar era internetului ne ajută foarte mult în acest sens.
Colegii mei au devenit bibliotecari moderni, au învățat din mers să lucreze cu noile mijloace de informare, au reușit să se facă cunoscuți și prețuiți în mijlocul comunității locale.
Și în acest an, în ziua de 7 martie 2023, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, Sala „Liviu Oros”, a fost organizată manifestarea „Bibliotecile anului”, în cadrul căreia a avut loc o frumoasă festivitate de premiere a bibliotecilor publice care au ocupat locuri fruntașe în această competiție anuală.
Anul acesta, într-o ambianță primitoare și caldă, festivitatea de premiere a început prin cuvinte de deschidere rostite de primarul orașului Petrila, Vasile Jurca, primarul orașului Hațeg, Adrian Emilian Pușcaș, primarul comunei Lelese, Ciprian Gheorghe Achim, primarul comunei Turdaș, Remi Bocșeri, primarul comunei Râu de Mori, Flaviu Dilertea, Ștefan Ioan Tiriteu, consilier Cabinet primar în cadrul Primăriei Municipiului Brad și managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, Ioan Sebastian Bara.
Am analizat cu atenție și obiectivitate munca fiecărei biblioteci publice în anul 2022 și am avut o reprezentare destul de exactă a acestei activități.
Astăzi, când tragem linie și facem o evaluare, pot să vă mărturisesc că am un sentiment de bucurie și speranță deoarece avem în județ biblioteci, bibliotecari de care suntem mândri.
După evaluarea rezultatelor obținute, în funcție de criteriile stabilite, pe „podiumul de premiere” au urcat următoarele biblioteci:
- La categoria biblioteci municipale: BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „GHEORGHE PÂRVU” BRAD;
- La categoria biblioteci orășenești: BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ HAȚEG, BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ PETRILA;
- La categoria biblioteci comunale: BIBLIOTECA COMUNALĂ LELESE, BIBLIOTECA COMUNALĂ RÂU DE MORI, BIBLIOTECA COMUNALĂ TURDAȘ.
Cu acest prilej am acordat și o diplomă de excelență unor bibliotecari care s-au remarcat în mod deosebit prin activitate și implicare în existența comunității locale, iar diploma am oferit-o în semn de prețuire pentru munca desfășurată de-a lungul unei vieți, cu competență și mult suflet.
Anul acesta, diploma de excelență am acordat-o colegelor noastre: Narcisa Sorescu, bibliotecară la Biblioteca Comunală Baru, și Estera Ursachi, bibliotecară la Biblioteca Orășenească Uricani.
Premiile au fost înmânate de către managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, Ioan Sebastian Bara, care a felicitat câștigătorii din acest an ai concursului interbibliotecar și și-a exprimat respectul și admirația pentru felul în care bibliotecarii hunedoreni își onorează profesia.
Felicităm bibliotecile câștigătoare, felicităm toți bibliotecarii. Ne pregătim de pe acum pentru viitoarea ediție a concursului Bibliotecile anului.
Deviza noastră a fost, este și va fi aceeași: „Toți pentru bibliotecă, biblioteca pentru toți!
Ioan Sebastian Bara
-
Centenar Monica Lovinescu
La început de martie, când se sărbătorește Ziua Internațională a Femeii, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, organizează de ani buni o manifestare specială dedicată unei personalități feminine de anvergură.
Anul acesta se împlinesc o sută de ani de la nașterea scriitoarei Monica Lovinescu, iar biblioteca județeană a făcut o amplă prezentare a profilului literar, jurnalistic și moral al acestei remarcabile intelectuale care a strălucit în domeniul criticii literare, al memorialisticii, al traducerilor, un nume care a marcat puternic literatura română în a doua jumătate a secolului XX.
În ziua de 2 martie 2023, Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a găzduit manifestarea cultural-educativă dedicate acestei mari personalități a culturii române.
Născută acum un secol, la 19 noiembrie 1923, ca fiică a ilustrului critic literar Eugen Lovinescu și a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu, Monica Lovinescu a devenit o intelectuală de mare ținută, cu o cultură vastă, puternic conectată la viața literară din Bucureștiul interbelic, apropiată de scriitorii epocii, de cei care frecventau cenaclul literar Sburătorul al tatălui său. În anii copilăriei și ai adolescenței a avut marele privilegiu de a-i cunoaște pe marii scriitori români care frecventau celebrul cenaclu, astfel că a fost apropiată de lumea literară din care făceau parte Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu și mulți alții. Este firesc că, educată într-un asemenea mediu, în proximitatea elitei literare românești interbelice, Monica Lovinescu și-a format un gust elevat pentru literatura de bună calitate, a devenit și ea scriitoare și, mai ales, a analizat sute de creații literare românești pe care le-a transmis în România pe calea undelor.
Schimbarea de regim de după 1945 a determinat-o să părăsească România, să se stabilească la Paris, dar a rămas puternic conectată la tot ceea ce se petrecea în România comunistă.
Nu a cedat presiunilor regimului de la București care încerca să o oblige să revină în țară, nu a cedat nici atunci când mama ei, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu, a fost arestată, maltratată, lipsită de asistență medicală și lăsată să moară în condiții greu de descris. Această suferință a marcat-o pe Monica Lovinescu pentru toată viața. După pierderea mamei, începând cu anul 1962, a realizat emisiuni la postul de radio Europa Liberă unde vreme de peste 40 de ani a susținut rubricile literare, dar nu numai, intitulate „Teze și antiteze la Paris” și „Actualitatea culturală românească”. Pe undele scurte ale acestui post de radio, Monica Lovinescu a devenit o emblemă a libertății de gândire, o conștiință care a refuzat orice compromis și a devenit un model pentru scriitorii români, pentru intelectualii obligați să trăiască într-un regim opresiv. Mulți își mai amintesc că înainte de 1990, postul de radio Europa Liberă se asculta pe ascuns, cu frica de a nu avea neplăceri din partea Securității. Pe lângă emisiunile de analiză politică, emisiunile literare ale Monicăi Lovinescu deveniseră un adevărat reper pentru scriitorii din România, datorită competenței și rigurozității cu care erau analizate cărțile acestora. Astfel, Monica Lovinescu devenise VOCEA care în fiecare săptămână ne trimitea la noi lecturi, cu adevărat valoroase, ne ghida cu discreție, imperceptibil, dar definitiv, știam ce trebuie să citim, cum trebuie să citim, să decodăm dacă era cazul, cu ce cheie, în ce grilă. Nu în ultimul rând, Monica Lovinescu s-a dovedit a fi o excelentă analistă a tabloului politic și cultural din România, din Franța, din întreaga Europă postbelică. Pentru români, pentru lumea literară din România, atitudinea Monică Lovinescu a fost un impecabil model de urmat, astfel că ea devenise o adevărată instituție a literelor românești și, așa cum a observat criticul Alex. Ștefănescu, a fost „un fel de curte supremă de justiție a literaturii române”.
Biografia, activitatea din România înainte de exil, activitatea ei literară la Paris, emisiunile de la Europa Liberă, revenirea în țară după 1990, cărțile pe care le-a scris și multe alte informații legate de Monica Lovinescu au fost pe larg prezentate, astfel încât cei tineri, care poate au auzit acum pentru prima oară numele ei, au avut prilejul să cunoască o personalitate complexă care ocupă un loc special în cultura română.
La finalul manifestării, ce de obicei, publicului i-au fost adresate întrebări legate de tema prezentată, iar cei care au oferit răspunsul corect au fost răsplătiți cu premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca județeană.
Ioan Sebastian Bara
-
Dor și drag de Dragobete
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani, a organizat în ziua de 23 februarie 2023 evenimentul cultural-literar intitulat „Dor și drag de Dragobete”.
Ca de fiecare dată, am beneficiat de sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, al președintelui Laurențiu Nistor și al administratorului public Costel Avram, în tot ceea ce facem pentru promovarea culturii și a artei autentice.
Anul acesta, inițiatorul și „artizanul” acestui frumos proiect cultural dedicat sărbătorii de Dragobete, domnul Costel Avram, administratorul public al Consiliului Județean Hunedoara, nu a putut fi alături de noi, la Petroșani. Dar prezența domniei sale am simțit-o din căldura mesajului pe care ni l-a trimis și în care, printre altele, a salutat organizarea acestei noi ediții a manifestării noastre:
Chiar dacă alte responsabilități profesionale nu-mi permit să fiu astăzi împreună cu dumneavoastră la acest eveniment cultural, devenit emblematic pentru Valea Jiului și județul Hunedoara, vă asigur că, în suflet și în spirit, rezonez cu tot ceea ce sunt convins și știu că veți aduce astăzi în fața unui public care, asemenea mie, este realmente îndrăgostit de poezie.
Salut inițiativa managerului Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, Ioan Sebastian Bara, de a aduna laolaltă, de data aceasta la Petroșani, o bună parte din creatorii de poezie din județul nostru, într-o zi premergătoare celei în care românii sărbătoresc Dragobetele. Nu încape niciun fel de îndoială asupra faptului că acolo unde este poezie este și dragoste, așa cum acolo unde este dragoste, poezia este prezentă negreșit.
Într-un fel vă invidiez pentru că sunteți martorii acestei seri speciale, în care o pleiadă de oameni admirabili ai județului nostru se pregătesc să împletească poezia și dragostea în cel mai frumos mod cu putință, dar am mulțumirea faptului că, împreună cu Sebi Bara, am „nășit” în urmă cu un an acest eveniment cultural atât de apreciat în comunitatea noastră.
Vă asigur că vor urma și alte evenimente similare, pentru că județul Hunedoara are poeți, scriitori, artiști valoroși, iar Consiliul Județean Hunedoara are determinarea de a le crea cadrul necesar pentru a aduce momente de bucurie iubitorilor de cultură, în toate formele de exprimare a acesteia.
Vă doresc, cu toată dragostea, o seară de poezie fascinantă!Foaierul Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani a fost locul de desfășurare a unui moment artistic conceput sub semnul sărbătorii de Dragobete, o străveche sărbătoare românească închinată dragostei, care a inspirat mii de poeți, muzicieni, oameni de artă.
Dragobetele este una dintre sărbătorile noastre care celebrează sosirea primăverii, renașterea naturii, bucuria sufletului, iubirea curată. Patrimoniul cultural imaterial românesc păstrează această sărbătoare a optimismului, a bucuriei de a trăi și de a iubi. Tradițiile legate de Dragobete sunt păstrate de către toți cei care țin la specificul național românesc, la prospețimea și originalitatea obiceiurilor transmise peste generații de predecesorii noștri.
Există, desigur, diverse modalități de a serba Dragobetele, diverse moduri de a ne arăta bucuria și încrederea că fiecare început de primăvară ne va aduce în inimi speranța că vor veni zile mai bune, mai lipsite de griji.
Și cum altfel am fi putut marca frumoasa zi de Dragobete dacă nu aplecându-ne cu drag asupra poeziei. Pentru că poezia a fost, de milenii încoace, alături de muzică, modalitatea de a tălmăci în cuvinte, în imagini poetice dragostea, acest sentiment etern omenesc. De aceea, am adunat în jurul nostru un număr impresionant de poeți din județul Hunedoara care au transpus în creațiile lor trăirile inspirate de iubire.
Am intrat în lumea plină de farmec a poeziei, ghidați cu pricepere de reputatul jurnalist Tiberiu Vințan, fin cunoscător al poeților hunedoreni, al poeților din Valea Jiului, care ne-a călăuzit pe noi toți în lumea bătrânului dar veșnic tânărului Dragobete.
Am avut la Petroșani alături de noi, aș putea spune floarea poeziei hunedorene, poeți din toate generațiile, care au ținut să fie împreună cu noi ca să-și facă cunoscute creațiile poetice: Camelia Ardelean, Marioara Ardelean, Elisabeta Bogățan, Ruben Bucoiu, Andrei Caucar, Anca Ciolca, Mirela Cocheci, Nicolae Crepcia, Ianina-Ulpia Cupșan Morar, Ladislau Daradici, Valentin David, Gelu Dobrescu, Dumitru Dumitrescu, Mariana Ghicioi, Nora Hruban, Radu Igna, Virgil Iovița, Daniel Marian, Dorel Neamțu, Mariana Pândaru, Larisa Petruț, Carmen Pinte, Paulina Popa, Maria Sângerean, Aurelian Sârbu, Miron Simedrea, Petronela-Vali Slavu, Constantin Stancu, Victoria Stoian, Dumitru Tâlvescu, Robert Vladu. Ne-am împărtășit cu emoție din fiorul liric al poeziilor pe care le-am ascultat.
Programul artistic a fost conceput în așa fel încât vers și muzică s-au îngemănat și au oferit celor prezenți momente de bucurie și de îmbogățire spirituală.
Poeților li s-au alăturat actorii Corina Vișinescu și Laurențiu Vlad cu un recital de poezie de dragoste.
Muzica a fost și ea prezentă prin glasurile minunate ale interpreților Cristian Fodor și Lorena Pascu, iar armonia Coralei „Sargeția” dirijată de Mihaela Popa a încântat publicul cu binecunoscute cântece de dragoste.
Întreaga noastră manifestare a avut drept „decor” un număr de 20 de panouri, pe fiecare dintre ele fiind o poezie de dragoste din creația celor mai îndrăgiți poeți români. Iubitorii de poezie au putut astfel să citească, să recitească poeziile: „Gândind la tine” și „Iubind în taină” de Mihai Eminescu, „Cântec” de George Topârceanu, „Celei care minte” de Ion Minulescu, „Despărțire” de Elena Farago, „Catrenele dragostei”, „Prezența ta” și „Psalm dragostei” de Lucian Blaga, „Eu te-am rupt pe tine din aer”, „Altă matematică” și „Leoaică tânără, iubirea” de Nichita Stănescu, „Curajul îndrăgostit” și „Dragostea” de Nicolae Labiș, „Când cel iubit”, „Dragostea mea” și „Dragostea” de Magda Isanos, „Postfață la o iubire sfârșită” și „Sonetele iubirii împlinite” de Nina Cassian, „Cuplu” și „De dragoste” de Ana Blandiana, „El și ea” de Alexandru Andrieș și „Să ne iubim, chera mu” de Mircea Cărtărescu.
Împreună, așadar, cu minunații noștri scriitori și artiști am marcat așa cum se cuvine acest frumos simbol al primăverii, al renașterii și al iubirii care este Dragobetele nostru. Cel mai mult, însă, ne-a bucurat faptul că Dragobetele ne-a adus pe toți laolaltă, ne-a apropiat și ne-a făcut mai trainică prietenia.
Ne-am bucurat și pentru că am întâmpinat primăvara cu inimile curate, pline de bucurie și speranță, ne-am bucurat că avem această minunată sărbătoare a iubirii care nu și-a pierdut prospețimea în atâtea veacuri care au trecut peste ea. Ne-am dorit unii altora să ne întâlnim încă mulți ani de aici încolo de Dragobete și să fim la fel de buni prieteni.
Ioan Sebastian Bara
-
Unirea națiunea a făcut-o!
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, întâmpină ziua de 24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor Române, cu bucurie, cu emoție, cu mândrie. Este, poate, cea mai îndrăgită sărbătoare a românilor, este sărbătoarea noastră de suflet, este ziua în care Hora Unirii ne umple sufletele de bucurie și ne face să ne simțim cu toții frați. Acest sentiment de comuniune cu toți cei care aparțin acestui pământ este liantul care ne face mai puternici, mai încrezători în puterile noastre.
Cu deosebită plăcere i-am invitat, și în acest an, alături de noi pe toți cei care au dorit să-și arate bucuria de a serba așa cum se cuvine acest memorabil eveniment istoric, moment de cotitură în istoria românilor: unirea Moldovei cu Țara Românească. Este o zi dragă nouă tuturor, este ziua în care Hora Unirii a însuflețit mii de piepturi de moldoveni și munteni, de români trăitori în provinciile noastre istorice. „Mica Unire”, cum mai este numită, a devenit una dintre cele mai iubite sărbători ale românilor. Acest eveniment memorabil din istoria noastră a putut fi marcat așa cum se cuvine, așa cum merită marii noștri patrioți care au făcut posibilă unirea Moldovei cu Țara Românească.
Sub faldurile tricolorului românesc și în acordurile Horei Unirii, am încercat să reînviem atmosfera de entuziasm și bucurie din 24 ianuarie 1859, când cele două principate române s-au unit sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, bărbatul de stat, patriotul adevărat și apropiat de popor, despre care Nicolae Iorga a spus că „ … a rămas pentru poporul nostru nu idolul de o clipă, ci neuitatul părinte și binefăcător”. Amintirea acestui domnitor român este păstrată cu sfințenie și recunoștință în inimile românilor, ca o efigie luminoasă și model de adevărat conducător de țară.
Aici, la Deva, Mica Unire dobândește o încărcătură sufletească mai mare deoarece într-o clădire din oraș a găsit popas de o noapte, în februarie 1866, Domnul Alexandru Ioan Cuza, însoțit de Elena Doamna, în drumul lui spre exilul impus pentru totdeauna, „departe de pământul pe care nu va avea îngăduința a-l mai vedea vreodată”. Sunt cuvinte amare și emoționante scrise pe placa așezată pe clădirea ce adăpostea Hanul Mare, actuala clădire a Casei Județene de Asigurări de Sănătate Hunedoara. Pe frontispiciul ei, o delegație formată din Costel Avram, administratorul public al Consiliului Județean Hunedoara, Luminița Mariana Benea, directoarea Liceului Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, Sorin Marin Demeter, directorul Liceului Tehnologic „Transilvania” Deva, Adrian Cristian Liga, directorul Liceului cu Program Sportiv „Cetate” Deva, Louise Gabriel Tripa, directorul Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, prof. dr. Liviu Lazăr, scriitorii Dumitru Tâlvescu și Dumitru Dumitrescu, Răzvan Flocan, profesor la Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva, Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, profesori și elevi de la instituțiile de învățământ din Deva, a depus o jerbă de flori, în semn de recunoștință și aducere aminte față de Domnul Cuza, cel despre care istoricul Nicolae Iorga a spus: „Țara era totul pentru dânsul, țara pe care a întemeiat-o, pe care a știut să o reprezinte cu demnitate și pe care a putut s-o părăsească fără blesteme.”
Unirea Principatelor a fost marcată, în continuare, în curtea bibliotecii județene, printr-o amplă și însuflețită Horă a Unirii.
La Sala de Lectură a bibliotecii județene și la Secția de Împrumut Carte pentru Copii a avut loc o evocare a evenimentelor petrecute în luna ianuarie 1859 și a marilor personalități care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Barbu Catargiu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac etc. Alături de noi au fost prezenți elevi de la Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva și Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” Deva.
Unirea de la 24 ianuarie 1859 a însemnat primul pas spre nașterea României moderne, acel pas înainte care deschidea țării largi perspective în evoluția socială, economică, politică și culturală. Domnia lui Cuza a reprezentat în esență un șir de reforme introduse în ritm accelerat într-un răstimp scurt al istoriei, în scopul de a racorda țara și oamenii ei la cerințele Europei de atunci.
La finalul prezentării, elevii au fost antrenați să răspundă la un set de întrebări despre evenimentele evocate, răspunsurile corecte fiind recompensate cu premii constând în diplome și cărți oferite de biblioteca județeană.
Totodată, a fost organizată o expoziție tematică, biblioteca a scos din rafturile sale documentele și materialele care fac referire la aceste zile de sărbătoare, invitând cititorii să le consulte.
Prin toate aceste momente am dorit să facem cunoscut faptul că Unirea Principatelor Române este un eveniment de răscruce al istoriei românilor și ea trebuie să fie cunoscută de către toți cei care se simt ai acestui pământ și, mai ales, de către tineri. Ori de câte ori auzim „hora noastră cea frățească”, să trimitem un gând de cald omagiu făuritorilor Unirii de la 24 ianuarie 1859 și Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, cel care a spus, cu atâta mândrie și dragoste de neam, că „poporul român trăiește de acum înainte propria sa viață: el este român și nimic altceva decât român.”
Ioan Sebastian Bara
-
Constelația Eminescu
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a marcat Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului – printr-o suită de manifestări culturale în care versul eminescian a fost la loc de cinste.
Anul acesta, manifestările dedicate lui Mihai Eminescu le-am așezat sub genericul Constelația Eminescu. De ce am ales această sintagmă? Pentru că fiecare slovă, fiecare poezie, fiecare pagină de proză sau articol de presă semnat Mihai Eminescu este o adevărată stea, un astru luminos pe firmamentul culturii românești și universale.
Ne exprimăm în acest fel dragostea și prețuirea față de cel care ne-a lăsat un tezaur poetic, literar, jurnalistic de neprețuit pe care nu încetăm să-l descoperim și să-l îndrăgim pe măsură ce timpul trece.
În aceste zile, în întreaga Românie au loc astfel de manifestări, astfel de evenimente speciale dedicate lui Mihai Eminescu. Amintirea poetului, memoria lui, tot ce înseamnă Eminescu pentru noi, românii, le purtăm în suflet zi de zi, la bucurie și la necaz, când râdem sau când avem lacrimi în ochi, pentru că sprijinul pe care ni-l dă Eminescu nu cunoaște răgaz, el este în permanență cu noi. De câte ori citim „măiastra carte” semnată Eminescu, devenim mai puternici, mai încrezători în viitorul nostru, mai pregătiți să înfruntăm toate valurile vieții știind că „ce e val ca valul trece”. Iar în perioade grele, dureroase, înțelepciunea pe care o sorbim din creația lui Eminescu ne dă puterea de a merge mai departe.
În prima parte a zilei, la statuia lui Eminescu din Parcul Municipal „Cetate” Deva, manifestările au fost deschise de managerul bibliotecii județene, care a salutat prezența la acest eveniment a vicepreședintelui Consiliului Județean Hunedoara, Ion Bădin, a reprezentanților instituțiilor de învățământ devene, a scriitorilor hunedoreni, a elevilor și a tuturor participanților la eveniment. Conducerea Consiliului Județean Hunedoara a ținut să onoreze așa cum se cuvine, cu respect și prețuire, memoria marelui nostru poet și a împărtășit împreună cu noi toți emoția acestor momente speciale. Suntem recunoscători Consiliului Județean Hunedoara, președintelui Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, și administratorului public al Consiliului Județean Hunedoara, Costel Avram, pentru sprijinul permanent pe care îl acordă instituției noastre, pentru faptul că sunt interesați de activitățile noastre culturale și înțeleg importanța tot mai mare pe care o are biblioteca publică în viața comunității.
A urmat un recital muzical susținut de Florian Chelu Madeva, Alexandrina Chelu-Schorr și Florin Petroniu Avram, membri ai Fundației Rock Filarmonica Oradea, care ne-au oferit, cu talent și dăruire, tălmăciri muzicale originale pe versurile poetului Mihai Eminescu, prezentând o operă originală în marginea creației poetului: sonete muzicale. Compozițiile i-au aparținut cantautorului Florian Chelu Madeva, construite pe doar două măsuri din J. S. Bach, aducând în lumină forma fixă muzicală, prin similitudine cu forma fixă literară: sonetul. Majoritatea sonetelor au fost satirice, punând în lumină și această latură a poetului, nu doar cea romantică.
În continuare, îndrăgitul solist Cristian Fodor ne-a purtat în lumea minunată a muzicii, în atmosfera plină de emoție a acestei zile, prin glasul său frumos, prin sufletul pe care îl pune în fiecare cântec, prin talentul său excepțional.
Întâlnirea din parc s-a încheiat cu depunerea de flori la statuia lui Mihai Eminescu.
An de an, prindem puteri atunci când ne întâlnim la statuia poetului nostru național, ne umplem sufletele de bucurie când auzim frânturi din creația sa, poezii care au însoțit zeci de generații de români și care ne însoțesc și pe noi și am dori ca și cei care vor veni după noi să fie cuprinși de farmecul și perfecțiunea operei lui Mihai Eminescu.
La Sala „Europa” din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, s-a desfășurat concursul intitulat „Eminescu – Muntele fără poteci”, între elevii de la colegiile și liceele din Deva pe subiecte legate de viața și creația marelui nostru poet.
La concurs au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, Liceul Tehnologic „Transilvania”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”.
Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din: Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene, Luminița Vulcan, șef Serviciul Relații cu Publicul, și Mihaela Țoța, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe, aparținând colegiilor/liceelor din Deva:
Locul I: Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva,
Locul II: Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva,
Locul III: Liceul cu Program Sportiv „Cetate” Deva.
Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea bibliotecii județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.
Ziua Culturii Naționale a fost marcată și printr-o expoziție de cărți cu tematică eminesciană, la Sala de Lectură a Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva.
Ne-a bucurat prezența, pe durata întregului program, a prietenilor dintotdeauna, a scriitorilor – poeți și prozatori, jurnaliști și alți oameni de cultură – care mereu au fost alături de biblioteca noastră pe care au simțit-o și o simt, pe bună dreptate, ca pe a doua lor casă.
Au fost alături de noi dascălii, profesorii care au știut întotdeauna să sădească în sufletele elevilor dragostea pentru literatura română, pentru creația marilor noștri scriitori, pentru Eminescu în primul rând. Merită întreaga noastră prețuire și recunoștință.
Ca în fiecare an, la manifestările dedicate marelui nostru poet național au participat numeroși tineri, elevi de la colegiile și liceele din Deva, care acum îl descoperă pe Eminescu, care descoperă profunzimea și splendoarea poeziei sale, o poezie care le pătrunde în inimi acum, la vârsta primelor iubiri.
Ioan Sebastian Bara
-
Atelierul lui Moș Crăciun s-a deschis din nou
Zilele care preced Sfânta Sărbătoare a Nașterii Domnului reprezintă o perioadă de emoționantă așteptare pentru noi toți. Emoția și nerăbdarea copiilor, însă, cresc pe măsură ce Crăciunul e tot mai aproape, pe măsură ce călătoria lui Moș Crăciun încărcat de daruri se apropie de sfârșit. Bucuria acestei așteptări copiii o exprimă în variate moduri, unul dintre ele fiind plăcerea de a dărui, de a aduce un strop de lumină în ochii celor dragi. Așa a luat naștere originalul Atelier al lui Moș Crăciun pe care Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național „Decebal” din Deva, l-a amenajat și în acest mijloc de decembrie în curtea bibliotecii județene.
Ca orice atelier care se respectă, și acesta a avut meșteri îndemânatici care și-au pus talentul, imaginația și generozitatea în realizarea de obiecte diverse care să simbolizeze în primul rând farmecul Crăciunului. Mâinile pricepute ale elevilor (de la cei mai mici, din clasele pregătitoare, până la cei de clasa a VIII-a) de la Colegiul Național „Decebal” etalează timp de trei zile pe numeroasele standuri din curtea bibliotecii obiecte delicate create din lemn, material textil, hârtie, sticlă, plastic etc. Fiecare obiect ieșit din mâinile micilor meșteri a fost creat cu ingeniozitate, cu migală, cu multă imaginație, cu gust artistic. Numeroșilor vizitatori ai acestei expoziții sui generis nu le va fi deloc ușor să aleagă între globuri, îngerași, clopoței, steluțe, oameni de zăpadă, baghete magice, brăduți de Crăciun, jucării, mici tablouri, împletituri, piese textile, obiecte de tot felul care toate dau naștere unei atmosfere pline de emoție care îi va bucura pe toți cei care au venit și vor veni la Atelierul lui Moș Crăciun.
Curtea bibliotecii, decorată pentru Crăciun, devine un veritabil tablou viu, sărbătoresc, un spațiu în care nu este loc decât pentru zâmbetele calde ale micilor artizani care și-au pus o fărâmă din suflet în fiecare lucrușor care a ieșit din mâinile lor. Cu puțină imaginație, părea că însuși Moș Crăciun trece prin curtea bibliotecii și privește cu duioșie la copiii care au creat atâtea obiecte care mai de care mai frumoase.
Și în acest an, Atelierul, încă din prima zi, a avut mare succes la publicul vizitator, s-a văzut asta din faptul că aproape nimeni nu a părăsit Atelierul fără cel puțin un obiect cumpărat, iar cuvintele de mulțumire pe care copii le-au primit sunt răsplata strădaniei lor și le considerăm un prețios dar de Crăciun.
Le suntem recunoscători micilor meșteri artizani de la Colegiul Național „Decebal”, profesorilor care i-au îndrumat, pentru că și în acest an, prin talentul și generozitatea lor, au reușit să creeze o atmosferă sărbătorească, plină de bucurie în aceste zile în care lumina Crăciunului e tot mai aproape.
Ioan Sebastian Bara
-
Armoniile unei vieți
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva a organizat, în ziua de 14 decembrie 2022, un eveniment artistic excepțional prilejuit de lansarea volumului monografic „Lungile cărări înspre SARGEȚIA”, alcătuit de muzicologul prof. univ. dr. Dumitru Jompan. Cartea a fost publicată în anul 2021 la Editura Gutemberg Univers din Arad.
Volumul a apărut cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Hunedoara și al Primăriei Municipiului Deva, instituții care încă de la bun început au susținut activitatea Coralei „Sargeția” din Deva, fondată de profesorul Nicolae Icobescu și teologul Gheorghe Pop.
Monografia dedicată Coralei „Sargeția” este cea de-a nouăzecea carte semnată de profesorul muzicolog Dumitru Jompan, folclorist, compozitor și dirijor, excepțional cunoscător al tezaurului folcloric românesc, în special al celui bănățean.
Autorul monografiei și-a structurat lucrarea pe biografia detaliată a profesorului devean Nicolae Icobescu pe care o urmărește din copilărie până la anii maturității, prezentând toate etapele care culminează, în anul 1998, cu înființarea acestei corale ce poate sta cu fruntea sus alături de orice ansamblu de muzică vocală din România și din lume.
Cu un repertoriu de peste 160 de lucrări din creația corală românească și universală, piese religioase și laice, semnate de iluștri compozitori, Corala „Sargeția” și-a croit un drum glorios în viața culturală românească, iar pentru hunedoreni este o mândrie și un prilej de mare bucurie ori de câte ori au avut prilejul să participe la recitalurile acestei formații. Nu mai puțin importante sunt concertele pe care Corala „Sargeția” le-a susținut în Ungaria, Italia, Franța, Republica Moldova, Polonia, Austria, Germania, Serbia etc. Peste tot, succesul a fost impresionant, măiestria interpretării, calitatea vocilor, emoția pe care coriștii și dirijorul au reușit să le transmită au smuls aplauze entuziaste din partea spectatorilor din diferite țări. De cele mai multe ori, piese de referință din literatura corală românească, prelucrări din folclorul românesc au adus un plus de culoare recitalurilor, iar succesul a fost asigurat.
Corala „Sargeția” și sufletul acestei formații, profesorul Nicolae Icobescu, au meritat din plin această amplă monografie care se citește ca o fascinantă poveste în care eroii sunt membrii coralei cu vocile lor minunate, dirijați de un magician al baghetei, profesorul Nicolae Icobescu.
Pe drept cuvânt, Corala „Sargeția” a fost supranumită „Madrigalul județului Hunedoara”, caracterizare perfectă ce spune totul despre acest minunat ansamblu coral și sufletul ei, dirijorul Nicolae Icobescu.
În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat domnului Nicolae Icobescu o Diplomă de Excelență pentru întreaga carieră și excepționala activitate desfășurată în fruntea Coralei „Sargeția”, ansamblu coral de nivel internațional cu care ne mândrim.
Evenimentul nu a fost doar o simplă lansare de carte, ci a fost un moment în care ne-am putut exprima recunoștința pentru tot ceea ce, de-a lungul anilor, ne-a oferit profesorul Nicolae Icobescu prin corala la a cărei creație a avut o contribuție importantă. A creat-o având în minte cuvintele lui Constantin Brâncuși: „lucrurile nu sunt greu de făcut, greu e să te pui în starea de a le face”. Iar profesorul Icobescu a dovedit din plin că, atunci când ești pasionat, când vrei să oferi ceva nemuritor oamenilor, nimic nu e imposibil.
Pe firmamentul culturii hunedorene Corala „Sargeția” are strălucirea unei stele de primă mărime. Pentru noi, de neuitat au rămas toate momentele în care ne-am bucurat de prezența acestei corale la spectacole sau la activități organizate de biblioteca noastră. Frumusețea vocilor, bucuria cu care coriștii dădeau viață fiecărui cântec, armonia și vraja pe care reușeau s-o răspândească, sufletul pe care dirijorul corului îl punea în cizelarea fiecărei note, a fiecărei intonații, toate acestea au făcut ca orice întâlnire cu această minunată formație corală să fie o adevărată bucurie a inimii.
Corala „Sargeția” este nu doar o mândrie a județului Hunedoara, este un mesager al artei corale atât în țară, cât și dincolo de hotare. Nu cred că a existat și nu există cineva care să nu se fi emoționat până la lacrimi de frumusețea vocilor, de frumusețea pieselor interpretate, de căldura pe care o transmite acest minunat tandem: dirijor și coriști.
Fiecare piesă pe care o cântă Corala „Sargeția” – de la muzică renascentistă la coruri din opere, de la muzică religioasă la minunatele prelucrări din folclorul muzical românesc – toate acestea ne fac să iubim și să admirăm din toată inima această adevărată întruchipare a armoniei și a perfecțiunii artistice.
Ce a însemnat și ce înseamnă Corala „Sargeția”, ce au însemnat pentru coriști sutele de concerte susținute rămâne sintetizat minunat în cuvintele unei membre a acestei formații, astfel: „Au fost momente unice, cu emoții puternice, mai cu seamă atunci când se crea acea legătură nevăzută cu cei care ne ascultau atunci și acum, cu lacrimi, aplauze, cântare și multă, multă LUMINĂ!”
Iar noi, pentru această lumină nestinsă îi mulțumim Coralei „Sargeția” și creatorului ei, profesorul Nicolae Icobescu, cu aplauzele noastre pornite din suflet!
Ioan Sebastian Bara
-
Cartea-cult – Maestrul și Margareta
Activitățile dedicate cărții și lecturii pe care Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, le-a organizat în ultimul timp au fost întregite de o interesantă prezentare intitulată „Cartea-cult – Maestrul și Margareta”.
Activitatea s-a adresat în primul rând elevilor de liceu.
Romanul „Maestrul și Margareta” al scriitorului Mihail Bulgakov (1891 – 1940), este o carte de referință a literaturii ruse și universale. Acest roman își merită pe deplin apartenența la categoria așa-ziselor cărți-cult, sintagmă ce caracterizează cărțile cu adevărat valoroase, adevărate cărți formatoare, cărți care nu pot lipsi din lista de lecturi ale unui om cuprins de patima cititului, care are cultul lecturii. Sunt capodopere ale literaturii, lecturi obligatorii pentru oricine dorește nu doar să-și cultive pasiunea pentru lectură, dar să și-o și rafineze.
S-a făcut o prezentare structurată pe două paliere: viața lui Mihail Bulgakov și expunerea pe larg a romanului său „Maestrul și Margareta”.
Biografia lui Mihail Bulgakov, bine documentată, a urmărit toate etapele vieții autorului care, asemenea lui A. P. Cehov, a practicat în tinerețe medicina, meserie pe care o abandonează și se dedică scrisului către care simte o puternică chemare și unde vădește un talent excepțional. Scriitorul trăiește și creează într-o perioadă aflată sub semnul totalitarismului stalinist, într-o atmosferă de constrângeri, de teroare, de restrângere a oricărei năzuințe spre libertate. În aceste condiții, nuvelele și piesele de teatru, precum și primul său roman, „Garda albă”, toate scrise în anii 1920, se lovesc de ostilitatea criticii vremii și de piedici impuse de regimul bolșevic. Din anul 1929, creația lui Bulgakov nu mai vede lumina tiparului din cauza interdicției dictate de însuși Stalin. Vreme de zece ani, din 1930 și până în anul morții, 1940, Mihail Bulgakov va scrie capodopera sa, romanul „Maestrul și Margareta”, apreciat ca fiind una dintre cele mai bune creații epice din literatura rusă și universală. Atmosfera de magie, de ireal și de absurd în care este îmbrăcat firul epic al romanului sugerează realitățile alienante din timpul regimului bolșevic tot mai opresiv. Acțiunile și cuvintele personajelor, odată decriptate, dezvăluie mesaje clare pe care le transmite autorul, mesaje cu puternic sens umanist. De pildă, dialogul dintre Pilat din Pont și Yoshua, personaje biblice din „romanul în roman”, pare desprins dintr-un interogatoriu la care erau supuși opozanții regimului sovietic ce aveau curajul să afirme că „ …orice putere este o constrângere a oamenilor și va veni o vreme când nu va mai exista nici puterea cezarilor, nici un alt fel de putere. Omul va intra în împărăția adevărului și a dreptății, unde, în general, nu va fi nevoie de nici un fel de putere.”
Viața lui Mihail Bulgakov a fost o luptă continuă cu un sistem politic care îi tăia orice elan creator. De aceea, capodopera sa, romanul „Maestrul și Margareta”, a putut să apară abia la peste două decenii după ce a fost scrisă.
„Maestrul și Margareta” nu este o lectură facilă, nu este o literatură de loisir. Structurată pe trei planuri, acțiunea și simbolurile trebuie înțelese, or tocmai acest lucru îl face prezentarea detaliată și competentă a acestui roman cu adevărat considerat carte-cult.
La final, participanții au primit întrebări din materialul pe care l-au urmărit, cei care au răspuns corect fiind recompensați cu premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca județeană.
Ioan Sebastian Bara
-
Moș Crăciun vine la biblioteca județeană
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și al unor edituri prestigioase din țară, pregătește și în acest sfârșit de an surprize frumoase pentru cei mai tineri prieteni ai săi.
An de an, Moș Crăciun a fost darnic cu micii noștri cititori atunci când au trecut pragul bibliotecii și ne-am bucurat de fiecare dată că am putut să le facem o surpriză plăcută. Crăciunul rămâne sărbătoarea iubirii, a încrederii, a solidarității și a speranței. Copiii trebuie să fie ocrotiți și ținuți departe de griji și de suferință și, de aceea, Moș Crăciun va fi darnic cu ei și în acest an și, la biblioteca județeană, le va aduce cărți care să le fie de folos și să-i bucure.
Așa cum s-a întâmplat și în alți ani, și Crăciunul anului 2022 va purta semnul generozității și al dragostei pentru copii. De aceea, vom dărui cărți celor mai tineri posesori de permis de bibliotecă cărți de la cele mai importante edituri din țară: Editura All, Editur Arco Iris, Editura Art, Editura Carminis, Editura Cartex, Grupul Editorial Corint, Curtea Veche Publishing, Editura Doxologia, Editura For You, Editura Humanitas, Editura Nemira, Editura Niculescu, Editura Nomina, Editura Okian, Editura Polirom, Editura Rao, Editura Tehno Art, Editura Torent Press, Editura Trei, Editura Univers, Editura Univers Enciclopedic Books, Editura Usborne.
Inițiativa „Bradul de Crăciun” se va desfășura în perioada 5 – 23 decembrie, când Secția de Împrumut Carte pentru Copii a Bibliotecii își va întâmpina tinerii cititori care îi vor trece pragul cu câte o carte pentru fiecare, adecvată vârstei. Lansăm, în acest fel, o invitație la lectură, la o călătorie în lumea minunată a cărților din toate domeniile, spre bucuria copiilor.
Sperăm că această tradiție va sădi în inimile copiilor dragostea față de carte, față de lectură, față de universul nesfârșit al cărților.
Biblioteca, împodobită de sărbătoare, vă așteaptă, dragi prieteni, cu nerăbdare și bucurie să-i treceți pragul și să găsiți sub „Bradul de Crăciun” cartea îndrăgită.
Ioan Sebastian Bara
Toți pentru bibliotecă, biblioteca pentru toți!
